Știri
Știri din categoria Energie
Proiectul SMR de la Doicești rămâne în așteptare, deși Rusia și China sunt, deocamdată, singurele țări care operează comercial reactoare nucleare modulare mici (SMR), potrivit unei analize Economedia. Pentru România, miza este una economică și operațională: un proiect de „miliarde de euro” are finanțări identificate, dar a intrat în stand-by după ce Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea.
Conform datelor World Nuclear Association citate în analiză, doar două proiecte sunt în exploatare comercială:
În paralel, există proiecte avansate în licențiere, dezvoltare sau construcție în SUA, Canada, Argentina și încă unul în China, iar planuri concrete sunt menționate și pentru Anglia și Cehia (grupul Rolls-Royce).
România are propriul plan, SMR Doicești, realizat în parteneriat cu compania americană NuScale. Deși proiectul are identificate unele surse de finanțare pentru o investiție de miliarde de euro, acesta este „încă în stand-by”, în condițiile în care Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea.
Analiza indică faptul că, în lumea occidentală, SMR-urile comerciale sunt încă în faze de avizare și pregătire a șantierelor, cu termene de punere în funcțiune spre finalul acestui deceniu sau începutul anilor 2030. În SUA și Canada sunt menționate proiecte susținute de companii precum GE Hitachi sau NuScale, însă ar mai fi „cel puțin patru ani (2030)” până la intrarea în funcțiune a unuia dintre ele.
Dincolo de promisiunea tehnologică, analiza punctează că CAPEX-ul (costul inițial de capital) rămâne „extrem de ridicat” pentru primele modele industriale, inclusiv pentru NuScale Doicești, la care se adaugă dependența de combustibil avansat și riscurile de licențiere. Viabilitatea economică ar depinde direct de scalarea producției în serie, astfel încât costul pe MWh să ajungă competitiv.
În același timp, SMR-urile sunt prezentate ca o sursă de energie „în bandă” (producție constantă), cu flexibilitate de amplasare pe suprafețe mici, inclusiv pentru înlocuirea centralelor pe cărbune și pentru alimentarea centrelor de date pentru inteligență artificială din proximitate. Comparativ cu eolianul și solarul, necesită investiții mai mari și termene mai lungi de implementare, dar pot susține stabilitatea rețelei fără dependență de vreme.
Recomandate
Vârful solar de 3.174 MW a împins România spre un mix „de prânz” greu de susținut seara , ceea ce readuce în prim-plan nevoia de stocare și de surse controlabile într-un sistem deja tensionat de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare, potrivit Agronet . La prânz, în 17 august, fotovoltaicele au produs 3.174 MW, adică aproximativ 55% din producția internă de electricitate, estimată la circa 5.800 MW. Datele sunt prezentate ca valori instantanee în graficul Sistemului Electroenergetic Național publicat de Transelectrica . Publicația notează că eticheta de „record absolut” nu poate fi preluată cu certitudine: un istoric care monitorizează datele SEN ar indica valori de până la 3.177 MW în 4 august 2026. În lipsa unei confirmări distincte din partea Transelectrica pentru 17 august, cifra de 3.174 MW este prezentată ca un nou vârf, foarte aproape de maximul observat în această lună. Context: nuclear oprit, solarul cântărește mai mult în mix Ponderea neobișnuit de mare a solarului a venit într-un moment în care sistemul energetic era afectat simultan de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare. Nuclearelectrica a început în dimineața zilei de 13 august oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, după scăderea continuă a nivelului Dunării; Unitatea 1 era deja oprită, iar compania a precizat că ambele unități sunt menținute în stare de oprire sigură și vor fi reconectate în funcție de evoluția nivelului fluviului. „Prânz vs. seară”: problema operațională care rămâne Deși producția solară ridicată poate împinge România către export în orele însorite, aportul fotovoltaic scade rapid spre seară și dispare după apus. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a altor surse controlabile, acoperirea consumului revine atunci hidrocentralelor, centralelor pe gaze și cărbune, bateriilor sau importurilor. Aceeași logică se vede și la nivelul fermelor: investițiile în panouri sunt valorificate mai bine când consumurile pot fi suprapuse peste orele de producție solară, de la pomparea apei la răcire, ventilație sau procesare. Cererea pentru astfel de proiecte este deja ridicată: AFIR a primit în ultima sesiune 1.177 de proiecte pentru energie solară în agricultură și industria alimentară, cu solicitări de ajutor nerambursabil de peste 282 de milioane de euro (aprox. 1,41 miliarde lei), față de o alocare de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei). În concluzie, vârful de 3.174 MW din 17 august confirmă ritmul rapid în care energia solară câștigă pondere în SEN, dar mută discuția de la „cât instalăm” la „cât putem consuma direct și cât putem muta prin stocare” către orele în care cererea rămâne ridicată. [...]
Oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă devine probabilă până la final de august , după ce debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns la minus 233 cm, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru Sistemul Energetic Național: reducerea treptată a puterii și scoaterea din funcțiune a unui reactor de peste 700 MW, în plină secetă hidrologică. Datele din programul Transelectrica indică faptul că reducerea puterii Unității 2 va începe joi, 13 august, la ora 8:00, și se va face treptat timp de trei ore, înainte de desincronizarea de la rețea. Cum se reduce puterea și când se deconectează reactorul Conform graficului publicat de Transelectrica, scăderea puterii active este planificată în trei pași: 08:00–09:00: de la 678 MW la 420 MW 09:00–10:00: de la 420 MW la 200 MW 10:00–11:00: de la 200 MW la 50 MW La ora 11:00 este programată desincronizarea Unității 2 de la Sistemul Energetic Național. În tabelul Transelectrica pentru grupuri energetice de peste 100 MW, reactorul 2 apare ca fiind oprit din 13 august, ora 11:00, până în 30 august, ora 23:59 . Unitatea 2 are putere instalată de 706,5 MW , iar „puterea maximă disponibilă netă” menționată în document este de 650 MW . De ce contează: seceta limitează răcirea și forțează opriri planificate Oprirea este legată de seceta hidrologică severă , care a redus debitul și nivelul Dunării sub valorile necesare pentru alimentarea cu apă tehnologică folosită la sistemele de răcire. În ziua de miercuri, cota Dunării la Cernavodă era de minus 233 cm , cu 4 cm mai mică decât în ziua precedentă. La intrarea în România, debitul Dunării a coborât marți la aproximativ 1.370 metri cubi pe secundă , nivel descris ca nou minim istoric . Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că oprirea controlată este menită să evite stres suplimentar asupra centralei și asupra Sistemului Energetic Național și a precizat că nu este vorba despre o problemă de securitate nucleară. „Nu vorbim de probleme de securitate nucleară, nu suntem în avarie, nu suntem în urgență. Pur și simplu oprim pentru că funcționarea la parametri nominali, producere 700 MW, nu mai este posibilă cu acest debit de răcire.” Acesta a mai spus că repornirea, atunci când nivelul Dunării o permite, este o procedură standard și durează între 24 și 48 de ore . Context: Unitatea 1 a fost deja oprită, iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră Seceta a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 , iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră pentru unele contracte de livrare, motivând că debitul și nivelul fluviului au coborât sub valorile necesare pentru alimentarea în condiții de securitate nucleară cu apă tehnologică și de răcire. [...]
Nuclearelectrica își acoperă juridic întârzierile la livrări după oprirea Unității 1 , invocând forța majoră pe fondul secetei severe de pe Dunăre, situație care poate pune presiune pe contractele din piața de energie și pe echilibrul Sistemului Energetic Național. Informațiile apar în HotNews , pe baza raportării companiei către Bursa de Valori București . Nuclearelectrica a anunțat că a primit de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA) avize de „existență a cazului de forță majoră” pentru contractele de livrare a energiei electrice. Avizele au fost emise la solicitarea companiei și au la bază seceta hidrologică severă din bazinul Dunării, care a coborât debitul și nivelul fluviului sub valorile necesare pentru alimentarea, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a centralei de la Cernavodă. Ce schimbă forța majoră în relația cu partenerii comerciali Forța majoră este mecanismul juridic prin care o companie poate arăta că neexecutarea unor obligații contractuale nu îi este imputabilă, fiind cauzată de un eveniment extraordinar, extern și imprevizibil. În acest caz, Nuclearelectrica spune că nu își mai poate îndeplini integral, din producția proprie, obligațiile asumate prin anumite contracte de energie electrică, începând cu 27 iulie 2026 și pe perioada în care persistă efectele evenimentului. Compania precizează, totodată, că declararea forței majore nu o exonerează automat de orice obligație, ci oferă baza legală pentru invocarea evenimentului în condițiile prevăzute de contracte. Nuclearelectrica afirmă că va transmite partenerilor o estimare privind durata perioadei în care nu își poate îndeplini obligațiile, „în măsura în care această estimare va fi disponibilă”, subliniind caracterul dinamic al situației hidrologice. Impact operațional: Unitatea 1 este oprită, Unitatea 2 poate urma Situația de pe Dunăre a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 de la Cernavodă, din 28 iulie. Nuclearelectrica avertizează că există posibilitatea opririi controlate și a Unității 2, compania indicând dimineața zilei de 13 august 2026 ca moment posibil, în funcție de prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), de evoluția nivelului Dunării și de parametrii de operare ai centralei. O eventuală oprire a Unității 2 ar avea „o importanță majoră” pentru sistemul energetic, deoarece cele două reactoare de la Cernavodă sunt principala sursă de producție în bandă (producție constantă), cu o putere instalată cumulată de circa 1.400 MW. Dacă și Unitatea 2 ar fi scoasă din funcțiune, întreaga capacitate nucleară de la Cernavodă ar deveni temporar indisponibilă. De ce contează pentru piață: contracte mari și rolul centralei în consum Printre cei mai mari clienți ai Nuclearelectrica se află Electrica Furnizare, descrisă ca unul dintre liderii pieței de furnizare către consumatori. Potrivit raportărilor de pe Bursa de Valori București, Electrica Furnizare are zeci de contracte încheiate în ultimul an, iar valoarea tranzacțiilor depășește 700 milioane de lei; ultimele contracte menționate au fost încheiate pe 28 iulie. Contracte mari sunt indicate și cu Engie Romania, cu tranzacții care depășesc, de asemenea, 700 milioane de lei pentru vânzări de energie în 2026 și 2027, precum și cu Societatea Energy Distribution Services S.R.L., descrisă ca unul dintre cei mai mari traderi și furnizori din România. În context, centrala de la Cernavodă asigură circa 20% din necesarul de consum național, iar România a mai trecut în 2026 printr-o perioadă fără ambele unități: în luna mai, cele două reactoare au fost simultan indisponibile timp de 20 de zile, după deconectarea automată a Unității 2 (defecțiune la un separator electric) și intrarea Unității 1 în oprirea planificată. Context tehnic: legătura dintre Dunăre și funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa Dunării în sistemul de răcire. Scăderea debitului și a nivelului fluviului poate afecta condițiile în care apa este prelevată și utilizată, iar miza este menținerea parametrilor tehnici și de securitate necesari răcirii instalațiilor, nu „lipsa apei” pentru consumul reactorului. În condiții hidrologice extreme, operatorul poate reduce puterea sau opri controlat reactorul pentru a păstra funcționarea în limitele de securitate. [...]
Nuclearelectrica negociază cumpărarea a 300 de tone de uraniu din Niger, o mișcare care ar putea securiza materia primă pentru programul nuclear de la Cernavodă, dar care riscă să fie blocată de un arbitraj internațional. Potrivit G4Media , compania de stat s-a poziționat pentru a cumpăra aproximativ o treime dintr-un stoc de „yellowcake” (concentrat de uraniu) blocat din 2025 pe aeroportul din Niamey. Demersul ar fi avansat în primăvara acestui an și a fost dezvăluit inițial de Jeune Afrique și platforma MDMG Sahel, care susțin că au consultat documente oficiale, informație preluată de Rador. Ce vrea să cumpere România și cât ar costa Conform surselor citate, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a transmis pe 13 aprilie 2026 o scrisoare de intenție autorităților din Niger pentru achiziția a 300 de tone de concentrat de uraniu, dintr-un stoc total de peste 1.000 de tone depozitat în containere lângă pista aeroportului din Niamey. Junta militară ar fi răspuns favorabil pe 20 aprilie 2026, prin ministrul Minelor, colonelul Ousmane Abarchi, care a invitat o delegație română la discuții, în logica „diversificării partenerilor”. Ulterior, în perioada 11–15 mai 2026, o echipă tehnică din România – cu reprezentanți ai fabricii de procesare a uraniului FPCU Feldioara (subordonată Nuclearelectrica) – s-a deplasat în Niger pentru a confirma interesul, iar valoarea tranzacției este estimată la aproximativ 40 de milioane de dolari (aprox. 180 de milioane de lei), notează publicația. De ce contează: combustibil pentru Cernavodă, dar și o miză geopolitică Miza este prezentată ca dublă. Pe plan intern, România ar urmări să-și securizeze sursele de materie primă pentru FPCU Feldioara, în contextul proiectelor de extindere a capacităților nucleare de la Cernavodă (Unitățile 3 și 4) și al retehnologizării Unității 1. Pe plan extern, tranzacția ar fi privită favorabil de partenerii occidentali, pe fondul temerilor din SUA și UE că regimul militar din Niger ar putea vinde stocul către Federația Rusă (prin Rosatom) sau către Iran. În această logică, o vânzare către un stat membru UE și NATO ar aduce lichidități Nigerului fără escaladarea unei crize diplomatice globale. Obstacolul major: disputa juridică legată de Orano Tranzacția ar putea însă să se lovească de „complicații juridice de proporții”. Uraniul provine din minele din Arlit (Somaïr) și este revendicat de grupul francez Orano, ale cărui active ar fi fost blocate de junta militară după lovitura de stat. G4Media scrie că Orano a obținut în septembrie 2025 o decizie favorabilă la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (CIRDI), care interzice Nigerului să înstrăineze stocul fără acordul companiei. Acest arbitraj este indicat drept principalul obstacol care poate bloca sau contesta în instanță semnarea contractului final dintre Nuclearelectrica și guvernul din Niger. [...]
România riscă să piardă încă 700 MW din producția internă , după ce nivelul Dunării a coborât sub limita de funcționare pentru Centrala nucleară de la Cernavodă, iar Nuclearelectrica avertizează asupra „posibilității opririi controlate” a Reactorului 2, potrivit HotNews . Centrala de la Cernavodă asigură circa 20% din producția totală de electricitate a țării, cu două reactoare de câte 700 MW fiecare. Reactorul 1 este deja oprit din 28 iulie, tot din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, ceea ce amplifică presiunea asupra echilibrului dintre producție și consum. Oprirea Unității 2, posibilă pe 13 august Nuclearelectrica spune că există, în acest moment, posibilitatea opririi controlate a Unității 2 „în dimineața zilei de 13 august 2026”, pe baza monitorizării prognozelor INHGA, a scăderii nivelului Dunării și a parametrilor de operare. Compania precizează că va comunica separat dacă oprirea devine iminentă joi dimineață. Ministerul Energiei a anunțat, la rândul său, că au fost inițiate procedurile tehnice premergătoare opririi controlate, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării, subliniind că sunt proceduri „uzuale și preventive” și că nu indică un incident la nivelul centralei. Dacă prognoza rămâne nefavorabilă, oprirea controlată este așteptată „în cursul acestei săptămâni”. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de producție Ministerul Energiei afirmă că a pregătit măsuri pentru compensarea energiei care nu ar mai fi produsă de Unitatea 2, printr-un mix de importuri și creșterea producției interne, inclusiv: utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene; activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național; scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4 (Complexul Energetic Oltenia) și punerea lui la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național; utilizarea, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, a unei capacități suplimentare de producție a Hidroelectrica. Context: debit minim istoric și măsuri de ultimă instanță Directorul adjunct al „Apelor Române”, Sorin Rîndașu, a declarat la Digi24 că Dunărea a atins la intrarea în țară un nou minim istoric, de 1.370 mc/s, iar la Cernavodă s-a atins pragul de -230 cm, limita minimă necesară pentru răcirea reactorului 2 cu apă din Dunăre. În acest context, el a spus că intrarea în procedura de oprire a reactorului 2 este „inevitabilă” în 1–2 zile, în lipsa precipitațiilor relevante în bazinul Dunării, potrivit News.ro. Pe fondul crizei energetice, Guvernul a declarat stare de alertă energetică la nivel național pentru luna august și a dispus măsuri pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2, inclusiv devierea Brațului Bala prin scufundarea unor barje, soluție care, potrivit publicației, a avut doar un efect temporar. Totodată, Executivul a adoptat o măsură care permite Transelectrica să limiteze sau să deconecteze mari consumatori industriali între 19:00 și 23:00, ca ultimă soluție, iar populația a fost îndemnată să reducă utilizarea simultană a echipamentelor cu consum ridicat în același interval și să reprogrameze consumul către 11:00–17:00, când producția fotovoltaică este mai mare. [...]
Hidroelectrica a transmis Metrorex un preaviz de deconectare pentru restanțe de 11,52 milioane lei , iar operatorul metroului face acum plăți parțiale zilnice și discută o soluție de stingere a datoriei, potrivit Profit . Miza este una operațională: evitarea întreruperii alimentării cu energie electrică, care ar afecta direct funcționarea transportului subteran din București. Hidroelectrica confirmă existența unui „sold restant” cu scadența depășită și precizează că preavizul de deconectare vizează suma de 11.521.602,22 lei . După transmiterea notificării, Metrorex a început să achite „plăți parțiale zilnice”, iar în discuțiile cu furnizorul a invocat inclusiv sezonalitatea încasărilor (perioada concediilor) și „restanțe de încasat de la bugetul de stat” ca factori care au afectat disponibilitățile. Negociere pentru regularizare, fără formulă finală Furnizorul spune că sunt analizate mai multe opțiuni pentru regularizarea situației, însă negocierile nu sunt încheiate. Hidroelectrica arată că, în acest stadiu, nu poate confirma existența unei formule concrete de eșalonare și nici eventuale garanții. În același timp, compania reamintește că, după notificări și preavize, poate iniția măsurile prevăzute contractual și de reglementări, inclusiv deconectarea, dacă sunt îndeplinite condițiile, și avertizează asupra costurilor de deconectare/reconectare, suportate de client. Mesajul Metrorex și intervenția Ministerului Transporturilor Metrorex a transmis ulterior că efectuează zilnic plăți către Hidroelectrica pentru reducerea progresivă a obligațiilor restante și susține că, „la acest moment”, valoarea obligațiilor de plată către furnizor „este mai mică decât valoarea consumului aferent unei luni”. În paralel, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a cerut conducerii Metrorex explicații privind cauzele neachitării la termen, situația detaliată a restanțelor și un calendar de stingere a debitului, invocând riscul și consecințele unei eventuale întreruperi a alimentării cu energie. Potrivit publicației, ministrul a declarat ulterior că „nu suntem în situația în care Metrorex să fie deconectat”, ci se încearcă negocierea unei eșalonări, și că a extins misiunea Corpului de Control la Metrorex. Context contractual și antecedente Metrorex a semnat pe 28 iunie un nou contract de furnizare cu Hidroelectrica, pe 12 luni, în valoare totală de aproape 133 milioane lei plus TVA , în urma unei licitații la care a mai participat Tinmar Energy. Cantitatea prevăzută este între minimum 175.000 MWh și maximum 195.000 MWh . Profit amintește și un precedent: Metrorex a avut și în 2022 o factură restantă către Hidroelectrica, de peste 7,8 milioane lei , litigiu câștigat de furnizor în noiembrie 2023. Într-un alt caz de companie de stat (Romaero), o situație similară a dus la ipotecarea unor active și vânzarea lor la licitație, ca efect al executării pentru facturi restante la Hidroelectrica. [...]
