Guvernul mizează pe intrarea în sistem a peste 1.500 MW noi la Iernut și Mintia, ca piesă centrală pentru reducerea deficitului de producție și stabilizarea prețurilor, într-un plan pe care premierul Ilie Bolojan îl leagă de un „pact politic” pe energie, potrivit Economica.

Bolojan a susținut, într-o declarație citată de Agerpres, că problemele recurente din energie sunt efectul lipsei unei strategii și al subinvestițiilor din anii trecuți, iar corecția ar necesita politici stabile pe termen lung, investiții „serioase” și un cadru predictibil. În viziunea sa, un acord politic ar trebui discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă, astfel încât să poată fi adoptate măsuri legislative care să rămână în picioare „cel puțin pe parcursul câtorva ani”.

Iernut și Mintia: calendarul anunțat și miza în Sistemul Energetic Național

Premierul a indicat finalizarea investițiilor la centralele de la Iernut și Mintia drept o direcție majoră pentru creșterea producției interne.

• Iernut (Romgaz): Guvernul a convenit cu conducerea Romgaz ca, „la sfârșitul acestui an”, centrala să injecteze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național.
• Mintia (proiect privat): centrala are un grafic de intrare în probe „în perioada următoare”, începând din luna septembrie, etapizat, într-un calendar convenit cu Transgaz (pentru alimentarea cu gaze) și Transelectrica (pentru evacuarea energiei în rețea).

Împreună, cele două centrale ar urma să depășească 1.500 MW în producție normală, ceea ce, potrivit premierului, ar însemna peste 20% din necesarul Sistemului Energetic Național. Bolojan a argumentat și rolul centralelor pe gaz în acoperirea vârfurilor de consum seara și în sezonul rece, când flexibilitatea lor devine „vitală”.

Contextul imediat: înlocuirea celor 600 MW pierduți la Cernavodă

Pe termen scurt, Bolojan a descris măsurile luate pentru funcționarea sistemului „în condiții de criză”, după ce Grupul 2 de la Cernavodă a fost scos din producție, pe fondul scăderii debitelor Dunării. Deficitul de 600 MW ar urma să fie acoperit printr-un mix de:

• producție din fotovoltaic și eolian;
• intrarea în producție, „începând de săptămâna viitoare”, a grupului în rezervă de la Rovinari, care ar acoperi „aproape jumătate” din deficit;
• importuri;
• uzinare suplimentară în hidrocentralele gestionate de Hidroelectrica.

Premierul a afirmat că, „din toate datele” disponibile, sistemul nu are probleme de funcționare.

Proiectul „Bala 2”, condiție pentru extinderea nucleară

Bolojan a legat vulnerabilitatea de la Cernavodă de necesitatea proiectului „Bala 2”, care urmărește creșterea debitului pe Dunărea Veche spre centrală, astfel încât debitul actual să fie „aproape dublat”. El a spus că studiul de fezabilitate este finalizat de opt ani și că proiectul are avizele obținute, inclusiv de mediu, iar indicatorii tehnico-economici ar fi fost aprobați în 2024.

În acest context, premierul a susținut că dezvoltarea Unităților 3 și 4 nu poate fi discutată realist fără realizarea acestei lucrări și a menționat că a avut loc prima ședință a unui comitet interministerial de experți care verifică încă o dată proiectul.

Ce urmează, din perspectiva Guvernului

Din declarațiile premierului, următoarele repere sunt cele mai concrete:

• discuția despre un „pact politic” pe energie și eventuale modificări legislative la începutul sesiunii parlamentare din toamnă;
• intrarea în probe la Mintia din septembrie, etapizat;
• primele injecții de energie la Iernut până la finalul anului.

Rămâne neclar, din informațiile disponibile în sursă, ce formă ar lua exact „pactul” (conținut legislativ, termene, obligații) și ce mecanisme de implementare ar garanta continuitatea măsurilor pe mai mulți ani.