Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul mizează pe importuri și rezerve interne ca să evite un deficit de energie după oprirea controlată a Unității 2 de la CNE Cernavodă, programată să înceapă de joi, pe fondul scăderii debitelor Dunării, potrivit news.ro. Executivul spune că estimările indică acoperirea integrală a consumului național din surse alternative și importuri, dar reia apelul la consum responsabil, mai ales seara.
Oprirea Unității 2 este justificată de „condițiile hidrologice actuale”, iar Guvernul afirmă că Sistemul Electroenergetic Național are „mai multe resurse” pentru a compensa deficitul de producție, care vor fi folosite în funcție de evoluția reală a sistemului și de condițiile din perioada următoare.
În comunicatul citat, Executivul indică mai multe opțiuni pe care Dispecerul Energetic Național le poate utiliza, fără a anticipa „în acest moment” activarea tuturor capacităților de rezervă:
Guvernul mai arată că prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar măsurile vor fi ajustate în funcție de debitul Dunării, producție și consum.
Ministerul Energiei menține recomandarea de reducere a consumului în orele de vârf, în special între 19:00 și 23:00, pentru a diminua presiunea asupra sistemului. În paralel, autoritățile spun că operatorii de transport și sistem din Europa sunt coordonați în contextul unei „crize energetice regionale” asociate condițiilor meteorologice, iar Dispecerul Energetic Național evaluează permanent situația.
Recomandate
România riscă să piardă încă 700 MW din producția internă , după ce nivelul Dunării a coborât sub limita de funcționare pentru Centrala nucleară de la Cernavodă, iar Nuclearelectrica avertizează asupra „posibilității opririi controlate” a Reactorului 2, potrivit HotNews . Centrala de la Cernavodă asigură circa 20% din producția totală de electricitate a țării, cu două reactoare de câte 700 MW fiecare. Reactorul 1 este deja oprit din 28 iulie, tot din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, ceea ce amplifică presiunea asupra echilibrului dintre producție și consum. Oprirea Unității 2, posibilă pe 13 august Nuclearelectrica spune că există, în acest moment, posibilitatea opririi controlate a Unității 2 „în dimineața zilei de 13 august 2026”, pe baza monitorizării prognozelor INHGA, a scăderii nivelului Dunării și a parametrilor de operare. Compania precizează că va comunica separat dacă oprirea devine iminentă joi dimineață. Ministerul Energiei a anunțat, la rândul său, că au fost inițiate procedurile tehnice premergătoare opririi controlate, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării, subliniind că sunt proceduri „uzuale și preventive” și că nu indică un incident la nivelul centralei. Dacă prognoza rămâne nefavorabilă, oprirea controlată este așteptată „în cursul acestei săptămâni”. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de producție Ministerul Energiei afirmă că a pregătit măsuri pentru compensarea energiei care nu ar mai fi produsă de Unitatea 2, printr-un mix de importuri și creșterea producției interne, inclusiv: utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene; activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național; scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4 (Complexul Energetic Oltenia) și punerea lui la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național; utilizarea, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, a unei capacități suplimentare de producție a Hidroelectrica. Context: debit minim istoric și măsuri de ultimă instanță Directorul adjunct al „Apelor Române”, Sorin Rîndașu, a declarat la Digi24 că Dunărea a atins la intrarea în țară un nou minim istoric, de 1.370 mc/s, iar la Cernavodă s-a atins pragul de -230 cm, limita minimă necesară pentru răcirea reactorului 2 cu apă din Dunăre. În acest context, el a spus că intrarea în procedura de oprire a reactorului 2 este „inevitabilă” în 1–2 zile, în lipsa precipitațiilor relevante în bazinul Dunării, potrivit News.ro. Pe fondul crizei energetice, Guvernul a declarat stare de alertă energetică la nivel național pentru luna august și a dispus măsuri pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2, inclusiv devierea Brațului Bala prin scufundarea unor barje, soluție care, potrivit publicației, a avut doar un efect temporar. Totodată, Executivul a adoptat o măsură care permite Transelectrica să limiteze sau să deconecteze mari consumatori industriali între 19:00 și 23:00, ca ultimă soluție, iar populația a fost îndemnată să reducă utilizarea simultană a echipamentelor cu consum ridicat în același interval și să reprogrameze consumul către 11:00–17:00, când producția fotovoltaică este mai mare. [...]
Guvernul pune 5,1 milioane de lei pe dragarea Dunării pentru a reduce riscul de oprire a reactoarelor de la Cernavodă , într-o intervenție de urgență legată direct de siguranța alimentării cu energie, potrivit Economedia . Decizia urmează să fie luată luni, 10 august, într-o ședință extraordinară a Guvernului, pe fondul secetei hidrologice severe și al scăderii debitelor Dunării. Banii sunt alocați din Fondul de rezervă bugetară și vizează lucrări de dragaj în puncte considerate critice, în paralel cu o intervenție temporară pentru redistribuirea unei părți din debitul brațului Bala către Dunărea Veche. Miza, conform notei de fundamentare, este reducerea riscului ca unitățile CNE Cernavodă să devină indisponibile, cu efecte în lanț asupra Sistemului Electroenergetic Național. Unde se fac lucrările și ce volume sunt vizate Din totalul de 5,1 milioane de lei, câte 2,55 milioane de lei sunt prevăzute pentru fiecare dintre două puncte: Cochirleni (km fluviali 309–304): aproximativ 50.000 metri cubi de dragaj, la un cost de 51 lei/metru cub . Caragheorghe–Turcescu (km fluviali 345–342): aproximativ 50.000 metri cubi de material de dragat, la același tarif de 51 lei/metru cub . Documentul citat de publicație arată că evoluția debitelor și distribuția lor la bifurcația Bala–Dunărea Veche sunt esențiale pentru a asigura nivelurile și debitele necesare în zona Cernavodă, raportat la cerințele de funcționare ale centralei nucleare. Cost total mai mare și finanțări deja aprobate Nota de fundamentare indică un cost total estimat al intervenției de 17,5 milioane de lei , pe baza unei adrese a Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). În această estimare intră: 6,286 milioane de lei pentru servicii necesare redistribuirii de urgență a debitului de la brațul Bala către Dunărea Veche; 5,814 milioane de lei pentru lucrări de dragaj; 5,4 milioane de lei pentru operațiuni de recuperare și demobilizare, în funcție de măsurători topo-hidrografice și de debit, monitorizarea stabilității și evaluarea de mediu. Guvernul alocase deja, printr-o hotărâre adoptată la 31 iulie , 7 milioane de lei pentru intervenția de urgență de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala–Dunărea Veche. Context: măsuri excepționale în sistem până la 31 august Alocarea pentru dragaj vine după ce Guvernul a aprobat vineri un set de măsuri excepționale pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Național, în același context de secetă și risc la Cernavodă. Actul normativ permite Transelectrica , până la 31 august 2026 , să recurgă, dacă situația se deteriorează, la măsuri precum limitarea exporturilor de energie electrică sau restricționarea etapizată a consumului . Măsurile nu se aplică automat, ci doar în cazul materializării unei situații de criză pe piața energiei, atunci când este amenințată siguranța persoanelor, a instalațiilor sau integritatea Sistemului Electroenergetic Național. [...]
Guvernul a creat cadrul legal pentru limitarea consumului industrial de energie în orele de vârf , o măsură de ultimă instanță pe care Transelectrica ar putea-o aplica doar în situații de deficit în Sistemul Electroenergetic Național, potrivit HotNews . Restricțiile ar viza exclusiv marii consumatori industriali, nu și populația. Decizia permite Dispecerului Energetic Național (structură din Transelectrica care echilibrează producția și consumul în timp real) să intervină gradual, numai dacă „evoluția sistemului energetic o va impune”. Intervalul indicat pentru eventualele limitări este 19:00–23:00, când se poate înregistra deficit de energie. Ce poate face Transelectrica, în ordinea priorității Măsurile prevăzute de hotărârea de guvern ar putea fi aplicate în această succesiune: creșterea rezervelor tehnologice din unități de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ; pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național; reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export; reducerea sau anularea schimburilor notificate pe direcția export; limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, între 19:00 și 23:00, conform unui normativ care include doar operatori economici mari consumatori. De ce contează: impact operațional pentru industrie, nu pentru consumatorii casnici Executivul precizează că hotărârea „nu determină automat reducerea consumului” și nu obligă Transelectrica să impună restricții. Aplicarea efectivă ar depinde de evaluările tehnice privind starea Sistemului Electroenergetic Național și de necesarul real de echilibrare, iar limitările ar putea viza doar anumite tranșe de consumatori, pe perioada în care condițiile tehnice o justifică. Consumatorii vizați ar urma să fie informați individual, în scris, cu minimum 24 de ore înainte, cu detalii despre momentul începerii, intervalul de aplicare și tranșa sau tranșele activate. Cine este exceptat Măsura nu se aplică consumatorilor casnici și rezidențiali, care sunt exceptați atât de normativul de limitare a consumului, cât și de normativul de deconectări manuale. În plus, sunt protejate categoriile de consumatori a căror întrerupere ar putea pune în pericol viața, sănătatea sau siguranța persoanelor ori ar putea produce consecințe grave asupra unor procese tehnologice critice (de exemplu spitale, servicii de urgență, anumite instalații industriale critice, sisteme de alimentare cu apă și alte infrastructuri esențiale), în condițiile reglementărilor aplicabile. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de „oprire controlată” a consumului industrial în criză , printr-o hotărâre care ar urma să permită Transelectrica să deconecteze mari consumatori industriali de la Sistemul Energetic Național, cu scopul de a proteja alimentarea populației și a infrastructurii critice, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vine în contextul în care Guvernul a adoptat joi „ Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice ”, act normativ care stabilește procedurile aplicabile în cazul unei crize, iar vineri ar urma să aprobe hotărârea care operationalizează posibilitatea de deconectare a unor mari consumatori, „în anumite condiții”, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Ce se schimbă pentru companiile mari consumatoare de energie Transelectrica va putea pune în aplicare măsurile prevăzute de actul normativ cu o notificare prealabilă de 24 de ore. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că, într-un scenariu de criză energetică sau de forță majoră, unele unități industriale pot fi obligate să își reducă sau să își oprească temporar consumul, prin deconectare de la rețea. Bolojan a precizat că România „nu se află deocamdată într-o situație atât de gravă”, iar mecanismele aprobate sunt gândite ca proceduri pentru o eventuală criză. Cine este protejat de la deconectare Guvernul susține că populația și consumatorii esențiali nu intră în această logică de întrerupere. Premierul interimar a spus: „Cetăţenii, locuinţele, consumatorii casnici nu vor fi deconectaţi. Sunt exceptaţi. Inclusiv spitale, sanatorii, staţii care alimentează unităţi de gaze, de ţiţei nu vor fi incluse în act.” Orizontul de timp și costurile: fără compensatorii, cel puțin în prima fază Ilie Bolojan a afirmat că estimează că „5-7 zile nu vom avea consumatori industriali afectaţi”. Tot el a adăugat că, dacă se ajunge la măsuri de limitare, „nu se pune problema acordării de compensatorii” în acea perioadă. Premierul a legat necesitatea acestor măsuri de condițiile de funcționare ale sistemului, menționând că „atâta timp cât Reactorul 2 de la Cernavodă funcționează și importurile la ore de seară continuă” nu ar fi nevoie de aplicarea lor. [...]
Capacitatea de stocare în baterii din România a ajuns la aproape 2.000 MWh , într-un ritm de creștere accelerat care începe să conteze operațional pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, potrivit unei analize Economica , pe fondul aprobării de noi capacități de producție și stocare și al unei presiuni crescute asupra producției clasice. Datele Transelectrica , valabile la 1 august, indică 989 MW putere instalată și 1.975 MWh capacitate în instalații de stocare a energiei electrice. Deși nivelul rămâne redus raportat la nevoile rețelei și la ce există în Bulgaria, dinamica este relevantă: în aproximativ patru luni, capacitatea ar fi crescut cu circa 900 MWh, de la 1.100 MWh la final de aprilie. Ce înseamnă creșterea rapidă a bateriilor pentru funcționarea sistemului Miza este una operațională: bateriile pot reduce tensiunile din sistem în perioadele în care producția tradițională este afectată, iar consumul are vârfuri greu de acoperit. Analiza notează că aceste evoluții vin „în aceste momente dificile” pentru sistem, în contextul debitului mic al Dunării , care a afectat producția de energie hidro și nucleară . În paralel, România are deja o capacitate solară „semnificativă”, de peste 3.000 MW dispecerizabili (capacitate care poate fi controlată de operator), ceea ce permite încărcarea bateriilor la prânz și descărcarea lor seara, în vârful de consum. Proiecte recente care au împins capacitatea în sus Printre unitățile intrate în operare, Economica menționează: prima baterie a Hidroelectrica de lângă parcul eolian Crucea, de 72 MWh (detalii în e-nergia.ro ); o instalație de stocare de 160 MWh la Izvoarele (Giurgiu), lângă un parc fotovoltaic, realizată de austriecii de la LSG (context în Economica ). Pentru comparația cu pragul anterior, analiza trimite și la un material care consemna depășirea nivelului de 1.000 MWh (link: e-nergia.ro ). Context de reglementare: ANRE schimbă și reguli în sectorul gazelor În aceeași ședință, ANRE a aprobat și un ordin care introduce reguli noi privind accesul la conductele de alimentare din amonte a gazelor naturale. Conform prevederilor, costurile de operare și exploatare ale racordurilor nu vor mai fi percepute printr-un tarif distinct în contractul de racordare, ci vor fi incluse în tariful aferent contractului de acces la conducta de alimentare din amonte. „Prin deciziile adoptate, ANRE sprijină dezvoltarea noilor capacităţi de producţie din surse regenerabile şi de stocare, precum şi aplicarea unor reguli mai clare şi unitare în sectorul gazelor naturale”, susţin oficialii ANRE. [...]
Ana Birchall cere implicarea Parchetului General și a DNA pentru a verifica blocajele repetate din marile proiecte energetice , pe care le leagă de un tipar ce poate afecta investițiile și securitatea energetică, potrivit Economedia . Fostul consilier prezidențial și fost ministru al Justiției susține, într-o postare pe Facebook, că România ajunge recurent în situația în care identifică resurse strategice, atrage investitori și cheltuiește ani și bani, iar apoi apar modificări legislative, blocaje administrative sau contestații care amână proiectele și, uneori, duc la retragerea investitorilor. „România identifică o resursă strategică. Găsește investitori. Cheltuiește bani. Investește ani de muncă. Proiectul înaintează și ajunge aproape de momentul în care ar trebui să producă energie, venituri și securitate pentru țară. Apoi, brusc, «ceva» se întâmplă.” Exemplele invocate și miza pentru investiții Birchall indică drept exemple gazele de șist (și retragerea Chevron), proiectul Neptun Deep și hidrocentrale începute, dar rămase ani de zile fără să fie puse în funcțiune. În cazul Neptun Deep, ea amintește că ExxonMobil a fost implicată în descoperirea resurselor din Marea Neagră, înainte de a-și vinde participația către Romgaz, după ani de incertitudine legislativă și întârzieri. „Este bine că statul român participă astăzi direct la proiect. Dar trebuie să avem curajul să ne întrebăm de ce a fost nevoie de atâția ani, de o schimbare fundamentală a formulei și de plata a peste un miliard de dolari pentru preluarea participației companiei americane.” Suma menționată, „peste un miliard de dolari”, înseamnă aproximativ peste 4,6 miliarde lei (conversie orientativă). Ipoteza influențelor externe, fără acuzații fără probe Birchall ridică ipoteza unei posibile intervenții externe în blocarea unor proiecte strategice, dar precizează explicit că nu are dovezi și că nu pot fi formulate acuzații fără probe. În același timp, argumentează că energia este un domeniu cu mize economice și geopolitice ridicate, iar o Românie mai independentă energetic ar putea schimba raporturi de putere în regiune. „Nu știm dacă a existat o asemenea intervenție externă. Nu avem dreptul să formulăm acuzații fără probe. Dar nici nu avem dreptul să excludem din start această ipoteză.” Totodată, ea avertizează că această ipoteză nu trebuie folosită pentru a acoperi probleme interne, indicând drept vulnerabilități schimbarea regulilor „în timpul jocului”, politizarea instituțiilor, lipsa de continuitate și teama funcționarilor de a lua decizii. Ce cere concret instituțiilor statului Birchall solicită investigații privind deciziile care au dus la întârzieri și cere verificarea existenței unor tipare comune. Întrebările pe care le formulează vizează, între altele: cine a schimbat regulile înaintea unor decizii de investiții; cine a întârziat avizele și autorizațiile; cine ar fi beneficiat economic sau politic de retragerea unor investitori; cine răspunde pentru proiectele construite în proporții foarte mari, dar rămase nefuncționale. În final, ea spune că este un „grav semn de întrebare” faptul că, până acum, Parchetul General și DNA nu s-ar fi autosesizat sau nu ar fi fost sesizate oficial în legătură cu aceste situații. [...]
