Știri
Știri din categoria Energie
România ar putea introduce tarife dinamice la energie în 12–18 luni, odată cu instalarea a 800.000 de contoare inteligente, ceea ce ar permite mutarea consumului din orele de vârf către intervale mai ieftine și ar reduce presiunea pe sistem în perioade de stres, potrivit Economica, care îl citează pe premierul interimar Ilie Bolojan, și ministru interimar al Energiei.
Bolojan susține că un astfel de mecanism, dacă ar fi fost deja funcțional, ar fi dus la o scădere a consumului în orele de seară (când prețul „real” ar fi mai ridicat) și la mutarea unei părți din consum spre prânz, când energia ar fi mai ieftină. În viziunea sa, întârzierea proiectelor din energie produce efecte pe termen lung, iar recuperarea „nu se poate face de pe o zi pe alta”.
Mesajul vine pe fondul problemelor recente din sistemul energetic, în contextul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe Dunăre. Autoritățile au declarat la finalul săptămânii trecute stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică.
În acest context, tarifele dinamice ar funcționa ca un instrument operațional: consumatorii ar avea un stimul direct să își ajusteze consumul în funcție de preț, reducând vârfurile de sarcină și riscul de dezechilibre.
Bolojan a indicat și impactul neimplementării unor proiecte strategice, dând ca exemplu un proiect aflat la Ministerul Transporturilor care viza creșterea debitului pe Dunărea Veche, astfel încât la Cernavodă să ajungă un volum mai mare de apă. În opinia sa, dacă acesta ar fi fost pus în practică în anii trecuți, nu ar mai fi existat îngrijorări legate de menținerea în funcțiune a Grupului II, în condițiile în care Grupul I a fost dezactivat.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie, pe fondul debitului redus al Dunării. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România.
Calendarul avansat de Bolojan pentru trecerea la tarifare dinamică este de „peste un an – un an și jumătate”, condiționat de implementarea proiectului cu 800.000 de contoare inteligente. În același timp, el avertizează că lipsa unei strategii, a unor reguli clare și a finanțărilor în energie generează costuri care se văd în timp, mai ales în perioade cu fenomene meteo extreme, chiar dacă „rare”.
Recomandate
Noua centrală pe gaze de la Iernut ar urma să intre în probe la iarnă , iar din primul trimestru al anului viitor „va trebui să funcționeze la capacitate”, într-un calendar care, dacă este respectat, ar aduce în sistem energie „în bandă” (producție constantă) într-un moment de deficit, potrivit Profit . Declarația îi aparține lui Ilie Bolojan , după o vizită în județul Mureș, care a inclus șantierul de la Iernut. Acesta a spus că proiectul este în lucru de 10 ani și că au existat două contracte reziliate, iar acum Romgaz administrează direct finalizarea, după ce investiția ar fi ajuns la un stadiu de 90%. Calendarul operațional: contracte cu subcontractori și reluarea lucrărilor „în forță” Potrivit lui Bolojan, Romgaz a încheiat „peste 30 de contracte” cu subcontractorii implicați în proiect, după ce a trebuit să îi identifice și să reia relațiile contractuale, în contextul în care firma spaniolă implicată a intrat în faliment (menționat ca „de fapt în concordat preventiv”, în nota redacției din sursă). Începând „de la jumătatea lunii septembrie”, toate contractele necesare pentru reluarea accelerată a lucrărilor ar urma să fie operaționale, iar echipa locală și-a asumat lucrări până la finalul anului, astfel încât centrala să intre în faza de operare. De ce contează: energie „în bandă” și presiunea termenelor Miza este punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze de 430 MW, care ar urma să acopere, conform declarației citate, un deficit de energie „în bandă” de care România are nevoie. În acest context, ținta de a ajunge la probe „din iarnă” și la funcționare „la capacitate” în primul trimestru al anului viitor devine un reper operațional pentru sistemul energetic, nu doar pentru companie. Litigiul cu Duro Felguera : pretenții reciproce și plângere penală În paralel cu finalizarea în regie proprie, proiectul rămâne însoțit de dispute juridice. Constructorul spaniol Duro Felguera a reclamat Romgaz la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional (ICC) de la Paris, procedura urmând să se desfășoare la București, în limba română. Spaniolii au transmis că au solicitat provizoriu 438.529.272,89 lei (aproximativ 84.170.685 euro), iar Romgaz a răspuns respingând pretenția și anunțând o cerere reconvențională de 357.219.077 lei (aproximativ 67.944.855 euro). Duro Felguera a menționat și existența unei plângeri penale pentru o presupusă fraudă, reclamantul fiind ZKL Invest LTD, companie financiară înregistrată în Marea Britanie. Romgaz a arătat, la rândul său, că rezilierea contractului din 2023 a fost decisă din cauza nerespectării obligațiilor contractuale de către executant, inclusiv a termenelor. Context contractual: două etape, întârzieri și intervenția Curții de Conturi Primul contract cu Duro Felguera a fost semnat în 2016, la 268 milioane euro plus TVA, cu termen inițial de finalizare în 2020, dar a fost reziliat în 2021 pe fondul întârzierilor și neînțelegerilor. Al doilea contract, semnat în 2023 pentru finalizare, avea o valoare de circa 70 milioane euro. Sursa mai arată că, deși la semnarea contractului din 2023 părțile conveniseră să stingă litigiile legate de primul contract, Curtea de Conturi a dispus emiterea documentului constatator pentru contractul inițial; Romgaz a emis un document constatator negativ în aprilie 2026, iar Duro Felguera l-a atacat în instanță și a cerut anularea. [...]
Ministerul Energiei a aprobat șapte proiecte industriale de 290 milioane euro (aprox. 1,45 miliarde lei), cu 109 milioane euro (aprox. 545 milioane lei) ajutor de stat nerambursabil din Fondul pentru Modernizare, într-un apel dedicat creșterii eficienței energetice în industrie, potrivit Mediafax . Miza economică este reducerea costurilor energetice și a expunerii la prețul energiei pentru mari consumatori, prin investiții cofinanțate în instalații industriale. Apelul a fost unul competitiv, cu buget de 150 de milioane de euro, deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale, iar în urma evaluării au fost aprobate șapte, a transmis premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , într-o postare pe Facebook. Ce finanțează proiectele și ce rezultate sunt estimate Potrivit lui Bolojan, investițiile vizează, între altele: înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie; retehnologizarea liniilor de producție; electrificarea unor procese industriale; recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice; instalarea de sisteme de măsurare în timp real a consumului de energie și a emisiilor, pe fluxuri energetice. Impactul estimat este o reducere a consumului de energie cu aproximativ 990.000 MWh anual și diminuarea emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Calendar: contestații în octombrie, contractare până la final de noiembrie În privința pașilor următori, soluționarea contestațiilor este prevăzută pentru 6 octombrie 2026, iar perioada de precontractare și contractare ar urma să se încheie cel târziu la 30 noiembrie 2026. Investițiile trebuie finalizate până la 30 iunie 2030. Din totalul de 290 milioane euro investiții, 109 milioane euro reprezintă ajutor de stat, iar restul finanțării va fi asigurat de companii, conform informațiilor transmise de Bolojan. [...]
Lucrările de dragare de la Cernavodă scot la suprafață o vulnerabilitate veche a sistemului energetic , iar soluțiile tehnice discutate azi au fost propuse încă din 2003, după prima oprire a producției nucleare din România din cauza debitului scăzut al Dunării, potrivit Mediafax . România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW) pe 28 iulie, pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării. În paralel, producția celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară a fost înjumătățită, acestea având o cotă de 10–15% din totalul generat la nivel multianual, conform informațiilor citate. Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica (companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni), asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, cu două reactoare de circa 700 MW capacitate instalată fiecare. Ce arată documentele din 2003: aceeași problemă, aceleași tipuri de măsuri Mediafax citează un răspuns la o interpelare parlamentară, semnat de Iulian Iancu, secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului la acel moment, în care erau propuse lucrări de regularizare a cursului Dunării în zona de aducțiune pentru centrala de la Cernavodă, ca măsură pe termen mediu și lung. Documentul descrie contextul opririi Unității 1 în 2003, când nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajunsese sub „nivelul de alarmare”. În răspunsul transmis atunci se preciza și componenta de securitate nucleară asociată menținerii unui nivel minim al Dunării, necesar pentru răcire pe termen lung, inclusiv în stare oprită. Situația din 2026: prognoze de debit și măsuri de urgență Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) indică o creștere a debitului Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, până la 1.350 metri cubi pe secundă, de la 1.300 m³/s în ziua precedentă, însă nivelul rămâne aproape de trei ori sub media multianuală a lunii august (3.900 m³/s). INHGA estima pentru 31 august un debit de 1.600 m³/s la intrarea în țară, dar prognoza indica și o revenire pe trend descendent după două zile la acest nivel. În același timp, prognoza INHGA menționată în material indică la Cernavodă o staționare a nivelului Dunării la minus 253 cm de marți până joi inclusiv, urmată de variații zilnice minore, cu un nivel prognozat de minus 249 cm pe 1 septembrie. Specialiștii citați arată că, teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară la Cernavodă. Ce se întâmplă pe teren și în sistem: dragare, epiu și completare de debite Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 iulie, după ce Dunărea a ajuns la minus 230 cm, iar deficitul de energie – aproximativ 700 MW puterea instalată – este acoperit din surse alternative și importuri, potrivit materialului. Începând de sâmbătă, sunt în derulare lucrări de dragare în zona Cernavodă, inclusiv acțiuni de redirijare a apelor către centrală, conform unei postări citate. În plus, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire, între care: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă; construirea unui epiu pe Dunărea Veche (lucrare hidrotehnică pentru dirijarea curentului și a aluviunilor); suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Guvernul a precizat că măsurile au rezultat în urma analizelor instituțiilor responsabile și a specialiștilor consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2. Nuclearelectrica a transmis, în contextul opririi celor două unități din cauza debitelor extrem de reduse, că nu există risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi, potrivit informațiilor din material. Separat, compania a informat acționarii și investitorii despre decizia de renunțare la contractul de mandat al directorului general Cosmin Ghiță, într-un anunț publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB), mai arată sursa. [...]
Războiul din Iran împinge în sus prețurile la carburanți la nivel global, punând presiune pe bugete și pe stabilitatea politică în țări care nu au legătură directă cu conflictul, potrivit Axios . Scumpirile au declanșat proteste în mai multe state și forțează guvernele să aleagă între măsuri costisitoare de sprijin și riscul unor tensiuni sociale. Creșterea prețurilor „strânge” consumatorii și deteriorează finanțele publice ale guvernelor care încearcă să amortizeze șocul, mai ales în economiile mai sărace și emergente, cu spațiu fiscal limitat. În același timp, multe dintre aceste țări se confruntă și cu prețuri mai mari la gaze naturale, motorină și alți combustibili. De ce scumpirea se vede peste tot, inclusiv în SUA Publicația notează că majorările diferă mult de la o țară la alta, dar statele dependente de importuri de carburanți — precum Pakistan și Myanmar — au înregistrat creșteri abrupte. Totuși, nici SUA nu sunt ferite, deși sunt cel mai mare producător de petrol și benzină: prețul țițeiului, principalul cost din spatele benzinei, se formează pe piețe globale. Axios subliniază și o diferență de politică publică: guvernul federal american, spre deosebire de alte state, nu a impus plafoane sau subvenții pentru prețurile de retail la carburanți. Efectul de „dublu șoc” pe piața combustibililor Pe lângă războiul din Iran, un alt factor care contribuie la scumpiri este reprezentat de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia, care împing în sus prețurile la combustibili auto, în special la motorină, potrivit sursei. Răspunsul guvernelor: plafonări, subvenții, taxe mai mici — cu riscuri pentru buget În lipsa unei perspective de rezolvare a conflictului, multe guverne se confruntă cu o alegere dificilă: fie își tensionează bugetele prin sprijin pentru carburanți, fie acceptă costul politic al prețurilor ridicate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) , zeci de țări au luat măsuri precum: plafonarea prețurilor, subvenționarea unor combustibili, reducerea taxelor la carburanți, măsuri de reducere a cererii (de exemplu, mai multă muncă la distanță și limitarea deplasărilor guvernamentale). Fondul Monetar Internațional avertizează asupra impactului fiscal al acestor scheme, mai ales dacă ele se prelungesc dincolo de șocul energetic. Oficialii FMI au atras atenția că o parte importantă dintre măsurile prezentate ca temporare nu au termene de expirare clare sau estimări ale costului bugetar. Avertisment: subvențiile pot amâna problema și pot amplifica riscul de raționalizare Joseph Webster, cercetător în energie la Atlantic Council, susține că multe guverne nu reduc cererea, ci „constrâng artificial” prețurile, o abordare pe care o consideră greșită. El argumentează că o reducere treptată și gestionată a cererii ar fi mai puțin costisitoare politic decât o raționalizare bruscă și haotică și recomandă retragerea graduală a subvențiilor, pentru a evita șocuri peste noapte care pot alimenta revolte. Kenya , exemplu de vulnerabilitate: inflație, datorie și șomaj în rândul tinerilor În Kenya, scumpirea carburanților se adaugă problemelor existente de inflație, datorie publică și șomaj în rândul tinerilor, potrivit unor cercetători de la Carnegie Endowment for International Peace citați de Axios. Țara, dependentă de importuri de combustibili din Orientul Mijlociu, a avut proteste majore în luna mai și este afectată și de costuri mai mari la îngrășăminte, pe fondul războiului. Autorii citați consideră cazul Kenyei un semnal pentru alte state din regiune „prinse în aval” de șocul economic al conflictului și pledează pentru măsuri de „reziliență” care să reducă vulnerabilitatea la șocuri externe. În perioada următoare, miza pentru multe guverne va fi calibrul intervenției: cât sprijin își permit fără să deterioreze bugetul și cum gestionează retragerea măsurilor fără să declanșeze un nou val de tensiuni sociale. [...]
Guvernul a aprobat o derogare care permite Romgaz să angajeze în 2026 încă 1.130 de persoane , în pofida restricțiilor impuse companiilor de stat prin „ordonanța-trenuleț”, decizia având un impact direct asupra costurilor salariale și asupra capacității companiei de a-și extinde operațiunile în furnizarea de gaze, de a finaliza centrala de la Iernut și de a integra Azomureș , potrivit Economedia . Derogarea a fost acordată printr-un memorandum adoptat de Guvern, după ce documentul a fost înaintat de conducerea Romgaz către Ministerul Energiei. Măsura se bazează pe prevederile art. XXXVI alin. (3) și (4) din OUG nr. 89/2025, act normativ care, ca regulă generală, limitează în 2026 creșterea numărului de angajați și a cheltuielilor salariale la operatorii economici de stat, cu excepții aprobate în Guvern pe baza unei analize „temeinic justificate”. Unde merge creșterea de personal: retail, Iernut, Azomureș Solicitarea Romgaz vizează trei direcții considerate strategice în document: Direcția Furnizare Piață Retail (gaze pentru consumatori casnici și noncasnici mici), unde compania susține că schema actuală este subdimensionată pentru a putea demara furnizarea. Potrivit Economedia, Romgaz derulase din decembrie concursuri pentru departamentul de furnizare și declarase admiși 72 de candidați la nivel național, înainte ca restricțiile să intre în vigoare. Finalizarea centralei în ciclu combinat de la Iernut , proiect aflat „pe ultima sută de metri”, cu o capacitate instalată de 430 MW . Preluarea a 860 de angajați ai combinatului Azomureș , după finalizarea recentă a tranzacției, personal considerat necesar pentru reluarea producției. Într-o declarație citată de Economedia, directorul general Răzvan Popescu a motivat nevoia de personal pentru retail: „Departamentul este înființat din anul 2025, însă numericul de personal efectiv este în acest moment subdimensionat față de necesarul real pentru a putea funcționa în parametri. Dată fiind necesitatea de a ocupa aceste posturi am înaintat către Ministerul Energiei un memorandum spre aprobare”. Impactul financiar estimat: peste 61 mil. lei în 2026 Documentul citat indică un impact salarial în 2026 rezultat din două componente: Ocuparea a 270 de posturi vacante (din 529 vacante la finele lui 2025) pentru furnizare și Iernut: 12.285.021 lei impact salarial estimat pentru anul 2026; Preluarea a 860 de salariați Azomureș : 49.014.653 lei impact salarial estimat pentru perioada septembrie–decembrie 2026 . După aplicarea măsurilor, numărul de personal prognozat la final de 2026 ar urma să ajungă la 6.422 salariați , față de 5.292 realizați în 2025. Romgaz este controlată de stat prin Ministerul Energiei, care deține 70% din acțiuni . Economedia mai notează că, anterior, conducerea companiei obținuse prin memorandum o creștere salarială de 6,5% (adoptată pe 8 mai), însă fără aprobarea creșterii efective a numărului de angajați. [...]
Nuclearelectrica își întărește baza tehnică pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă printr-un memorandum de cooperare cu operatorul argentinian Nucleoelectrica Argentina (NASA), într-un demers care vizează schimb de experiență și sprijin pe proiecte legate de tehnologia CANDU 6, potrivit Agerpres . SN Nuclearelectrica (SNN) și NASA au semnat joi un Memorandum de Înțelegere neangajant pentru cooperare în operarea și dezvoltarea tehnologiei CANDU 6. Miza imediată pentru compania românească este relevanța practică a experienței argentiniene în retehnologizare, în condițiile în care NASA a finalizat retehnologizarea centralei Embalse, iar Nuclearelectrica se află în faza a doua a retehnologizării Unității 1 de la CNE Cernavodă . Compania românească susține că schimbul de experiență între cei doi operatori reprezintă un avantaj în derularea proiectului de retehnologizare a Unității 1, întrucât ambele părți au competențe în inginerie, operare, mentenanță, managementul proiectelor majore, extinderea duratei de viață și analize de securitate nucleară pentru reactoare CANDU 6. Ce acoperă cooperarea tehnică Conform comunicatului citat, părțile vor explora oportunități de cooperare în mai multe arii, între care: aspecte tehnice aferente tehnologiei CANDU 6; extinderea duratei de viață a reactoarelor; procese de retehnologizare și modernizare; inginerie de materiale și inginerie electrică, mecanică și civilă; procese și instrumente de control; analize de securitate nucleară; dinamica fluidelor și fizica reactorului. Cooperarea ar putea include și sprijin pentru construirea de noi unități, precum și schimb de experiență privind punerea în funcțiune. Cum va fi organizată colaborarea Cele două companii vor înființa un „Steering Committee” (comitet de coordonare) responsabil cu avansarea activităților de identificare a oportunităților și cu dezvoltarea ulterioară a cooperării. În comunicat este citat Mihai Gioară, director Dezvoltare și Managementul Participațiilor, care descrie parteneriatul ca o „evaluare inter-pares” (între operatori comparabili) cu beneficii pe termen mediu și lung pentru operare, retehnologizare, implementare de proiecte și punerea în funcțiune de noi capacități. În același context, compania indică faptul că dezvoltarea bazelor de expertiză în domeniul nuclear are efecte pe termen lung, inclusiv prin contribuția energiei nucleare la securitatea energetică, lanțul de aprovizionare și dezvoltarea economică. [...]
