Știri
Știri din categoria Energie

Până la 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei ar fi fost scoasă din funcțiune, potrivit Kyiv Post, care citează calcule Reuters bazate pe date de piață, în contextul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei, al unui atac contestat asupra unei conducte majore și al reținerii unor petroliere.
Reuters estimează că perturbarea se ridică la aproximativ 2 milioane de barili pe zi, iar analiștii o descriu drept cea mai severă lovitură asupra lanțului de aprovizionare cu petrol al Rusiei din istoria modernă.
În zona Mării Baltice, încărcările în porturile Primorsk și Ust-Luga, principalele hub-uri rusești de export, au fost suspendate din nou după atacuri recente cu drone care ar fi provocat incendii și avarii la infrastructură. În paralel, portul Novorossiysk de la Marea Neagră ar funcționa sub capacitatea normală, după atacuri anterioare din această lună.
Pe ruta terestră, exporturile prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia ar fi fost în mare parte oprite din ianuarie, după avarii raportate în Ucraina în urma unor lovituri rusești. Separat, rețineri repetate ale unor petroliere asociate Rusiei în apele europene ar fi perturbat circa 300.000 de barili pe zi din exporturile de petrol arctic expediate din Murmansk, potrivit traderilor citați.
Miza economică este ridicată: exporturile de petrol sunt prezentate ca o sursă importantă de venit pentru bugetul federal al Rusiei și un pilon al economiei sale, estimată la aproximativ 2,6 trilioane de dolari. În același timp, materialul notează că piețele energetice globale rămân tensionate, iar prețul petrolului a depășit temporar 100 de dolari pe baril pe fondul conflictului legat de Iran.
Moscova a calificat loviturile ucrainene drept „atacuri teroriste” și afirmă că își consolidează măsurile de securitate la infrastructura energetică.
Recomandate

Centrala nucleară Zaporizhzhia a rămas fără alimentare externă și a trecut pe generatoare diesel , după ce ultima linie de 330 kV funcțională s-a deconectat de la rețeaua ucraineană, într-un incident care ridică din nou riscuri operaționale pentru siguranța nucleară, potrivit Kyiv Post . Este a 16-a pană de curent externă înregistrată la instalație de la începutul lui 2026. Operatorul ucrainean Energoatom a transmis că pierderea alimentării externe a avut loc duminică, 8 noiembrie, la ora 2:36 (ora locală), după deconectarea ultimei linii aeriene de 330 kV aflate în funcțiune, „Ferrosplavna-1”. Încercarea de reconectare automată a liniei a eșuat, iar necesarul intern de energie al centralei este acoperit „exclusiv” de generatoarele diesel de rezervă, conform comunicării Energoatom. De ce contează: alimentarea externă este critică pentru răcire, chiar și cu reactoarele oprite Energoatom avertizează că funcționarea în regim de blackout (fără alimentare externă) crește riscul de defecțiuni, epuizare a combustibilului și degradare a răcirii, elemente care pot duce la un accident radiologic necontrolat. Compania amintește că centralele nucleare au nevoie de electricitate externă continuă pentru a alimenta pompe de circulație a agentului de răcire, circuitele de răcire și senzorii de monitorizare a radiațiilor, inclusiv atunci când unitățile sunt în „oprire la rece” (cold shutdown). „Operarea în regim de blackout creează un risc direct de defectare a sistemelor vitale și de răcire a combustibilului nuclear în cazul în care generatoarele diesel se defectează sau își epuizează rezervele de combustibil, ceea ce ar putea duce la un accident radiologic”, a avertizat Energoatom. Toate cele șase unități ale centralei – cea mai mare din Europa – sunt în oprire la rece, însă au nevoie de circulație neîntreruptă a apei de răcire pentru a preveni deteriorarea elementelor de combustibil, inclusiv în bazinele de combustibil uzat. Presiune pe rezervele de combustibil și vulnerabilități recurente ale conexiunii la rețea Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post din date ale serviciilor de informații militare ale Ucrainei (HUR), penele prelungite pun presiune mare pe rezervele locale de motorină: centrala ar avea nevoie de aproximativ 150 de tone metrice de combustibil pe zi pentru a alimenta ansamblurile de generatoare de urgență în cazul unei deconectări totale de la rețea. În același timp, linia „Ferrosplavna-1” a fost deconectată în mod repetat pe parcursul anului, inclusiv în trei episoade separate doar în luna august. În iunie, echipe de ingineri au reconectat instalația după o pană de 65 de ore, perioadă în care centrala a depins aproape trei zile de generatoarele de urgență. Un alt factor de risc menționat este scăderea nivelului apei din bazinul principal de răcire: datele de informații ucrainene indică o coborâre de la 12,9 metri în iulie la 12,6 metri spre final de august, sub pragul de 15 metri considerat necesar pentru operare optimă. Energoatom susține că „pierderea sistematică a alimentării externe” este o consecință directă a ocupării centralei. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cauzele tehnice ale deconectării din 8 noiembrie, rămâne neclar ce a declanșat exact incidentul din rețea. [...]

Avertismentul IEA privind penuria globală de motorină până în 2027 indică presiuni persistente pe costuri și inflație , cu efect direct în prețurile bunurilor transportate și în cheltuielile operaționale ale agriculturii și transportului, potrivit agrarheute . Piața globală a motorinei rămâne tensionată și în iarna următoare, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) avertizează, în cel mai recent raport lunar, că blocajele de ofertă ar putea continua „mult în 2027”. Publicația indică drept cauze principale tensiunile geopolitice, distrugerea unor rafinării rusești în urma atacurilor cu drone ucrainene, restricții rusești la export, dar și cererea ridicată din transportul rutier de marfă, amplificată de nivelurile scăzute ale apelor (care afectează transportul pe căi navigabile) în Germania și Europa, plus creșterea sezonieră a cererii de păcură/combustibil de încălzire. De ce contează economic: motorina „taxează” fiecare kilometru și fiecare transport În analiza citată, costurile ridicate la motorină funcționează ca o „taxă” pe fiecare kilometru parcurs și pe fiecare transport de marfă, iar aceste costuri se transferă în prețurile bunurilor. Consecința macroeconomică, în interpretarea materialului, este că menținerea motorinei la niveluri ridicate face mai dificilă atingerea țintei de inflație a Băncii Centrale Europene, ceea ce poate prelungi perioada de dobânzi ridicate. Motorina este prezentată ca input critic pentru transportul de mărfuri, agricultură, industrie și comerț internațional, astfel că scumpirea ei nu rămâne o problemă doar pentru șoferi, ci se propagă în lanțurile de aprovizionare. Ce arată datele IEA: exporturi mai mici și prețuri mult peste țiței IEA estimează că, în septembrie, exporturile globale de motorină și combustibili similari au fost cu aproximativ 700.000 de barili/zi sub nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Scăderea cumulată a exporturilor din Rusia și Orientul Mijlociu a fost și mai mare, de circa 1,3 milioane de barili/zi, iar livrările suplimentare din SUA și China au compensat doar parțial deficitul. Pe partea de preț, articolul notează că în septembrie prețul angro al motorinei în Europa și SUA a urcat la circa 220 de dolari/baril (aprox. 990 lei), iar în Singapore a depășit 200 de dolari/baril (aprox. 900 lei). Deși ulterior prețurile au mai scăzut, IEA indică faptul că motorina rămâne aproape de două ori mai scumpă decât țițeiul și semnificativ peste nivelurile de dinaintea crizei. Un semnal suplimentar de stres în piață vine din zona stocării: rafinăriile și traderii ar prelungi tot mai rar contractele de depozitare pentru motorină, pe fondul lipsei de volum disponibil pentru stocare, conform datelor citate de la brokerul de stocare The Tank Tiger. Stocuri și intervenții: reumplerea ar putea dura până în a doua jumătate din 2027 În mod obișnuit, țările își cresc rezervele înainte de iarnă, când cererea pentru combustibili de încălzire urcă. În acest an, însă, mai multe state au fost nevoite să apeleze la stocuri pentru a acoperi lipsurile, arată materialul. IEA se așteaptă ca rafinăriile să producă mai mult în lunile următoare, ceea ce ar putea duce la o perioadă în care oferta să depășească temporar cererea la începutul lui 2027. Totuși, agenția consideră că această producție suplimentară nu ar fi suficientă pentru a acoperi „golurile” mari acumulate în 2026, iar refacerea stocurilor ar putea dura până în a doua jumătate din 2027. În acest context, G7 a anunțat la începutul lui octombrie accelerarea eliberării rezervelor strategice de petrol deja promise, motorina având prioritate pentru a ajunge mai rapid pe piața internațională, potrivit articolului. Context: și țițeiul rămâne vulnerabil la șocuri Problemele nu se limitează la motorină. Materialul arată că piața internațională a petrolului rămâne expusă la întreruperi din cauza conflictului din Orientul Mijlociu: în septembrie, prețul Brent a crescut cu peste 26 de dolari până la o medie de 116,89 dolari/baril (aprox. 525 lei), iar în momentul redactării raportului IEA ar fi ajuns la circa 134 dolari/baril (aprox. 605 lei). La 28 octombrie, Brent este indicat la 115 dolari/baril (aprox. 520 lei). În același timp, IEA anticipează o scădere a consumului global de petrol în acest an cu 2,6 milioane de barili/zi, până la o medie de 102,4 milioane barili/zi, motorina având o contribuție importantă la această reducere (aproximativ un sfert din scăderea estimată a cererii, conform agenției). Pe partea de ofertă, IEA estimează că producția globală ar urma să scadă în 2026, cu o revenire așteptată în 2027, dar vulnerabilă la noi atacuri asupra infrastructurii energetice și a navelor petroliere. Pentru companii și sectoare dependente de motorină, mesajul central este că presiunea pe costuri ar putea rămâne structural ridicată încă cel puțin 12–18 luni, iar eventualele relaxări de preț ar putea fi intermitente și sensibile la evoluțiile geopolitice și la nivelul stocurilor. [...]

Iranul intră în iarnă cu un deficit estimat de gaze care riscă să lovească industria și să împingă costurile în economie , pe fondul avariilor la infrastructura energetică și al problemelor structurale de investiții și eficiență, potrivit Al Jazeera . Deși Iranul are a doua cea mai mare rezervă dovedită de gaze naturale din lume (după Rusia), guvernul a prognozat săptămâna trecută un deficit la vârful de consum de circa 430 milioane metri cubi pe zi în timpul iernii, cu impact potențial atât asupra gospodăriilor, cât și asupra companiilor. Autoritățile pun situația pe seama infrastructurii îmbătrânite, subinvestițiilor, sancțiunilor care limitează finanțarea și accesul la echipamente, dar și pe consumul ineficient și capacitatea redusă de stocare, la care se adaugă pagubele din război. Avarii la rafinării și recuperare lentă a capacității Saeed Tavakoli, șeful Companiei Naționale Iraniene de Gaze, a declarat presei locale că șase rafinării au fost lovite de 26 de proiectile pe 18 martie, iar imediat după atacuri ar fi fost scoase din funcțiune 28% din capacitatea de producție de gaze a Iranului. Guvernul susține că aproximativ 100 milioane metri cubi pe zi din capacitatea de procesare a fost restaurată, însă readucerea completă a încă 130 milioane metri cubi pe zi pierduți în urma atacurilor SUA și Israel ar putea dura până în 2028. În paralel, Hashem Oraee, șeful Uniunii Asociațiilor Energetice din Iran, a spus presei locale că Iranul nu se poate baza pe importuri de gaze pentru a acoperi deficitul. De ce industria e prima expusă și ce efecte se văd deja În scenariul penuriilor, sectorul industrial ar urma să suporte cea mai mare parte a ajustării, deoarece autoritățile tind să prioritizeze populația, care folosește gazul pentru încălzire, potrivit lui David Jalilvand, director general al consultanței Orient Matters din Germania. El avertizează însă că prioritizarea gospodăriilor nu garantează alimentarea neîntreruptă dacă deficitul devine sever. Un semnal concret a apărut deja: compania Zagros Petrochemical , din hub-ul energetic Asaluyeh (sudul Iranului), și-a informat acționarii că a oprit o unitate de producție de metanol „până la noi ordine”, în linie cu directivele Companiei Naționale Iraniene de Gaze. Risc de pene de curent și costuri de mediu mai mari Penuriile de gaze pot declanșa și întreruperi de electricitate dacă centralele rămân fără combustibil. În anii recenți, pentru a evita lipsa de curent, unele centrale au ars combustibili mai ieftini, în special „mazut” (un combustibil greu), care poluează semnificativ aerul. Mostafa Rajabi Mashhadi, adjunct al ministrului energiei, a declarat sâmbătă pentru agenția ILNA (apropiată statului) că arderea de mazut va continua și anul acesta. Măsuri de reducere a consumului: temperaturi impuse și deconectări Gazul reprezintă 73% din mixul energetic al Iranului, iar consumul gospodăriilor a ajuns la 480 milioane metri cubi pe zi și este așteptat să crească odată cu venirea frigului, potrivit lui Tavakoli. Iarna trecută, vârful de consum pentru gospodării, afaceri și mici industrii a fost de 737 milioane. Compania națională de gaze indică 11 din cele 31 de provincii ca fiind considerabil vulnerabile la penurii în această iarnă, în special în nord (inclusiv Mazandaran, Golestan și Khorasanul de Nord), unde temperaturile scăzute și poziționarea la capătul liniilor de transport pot agrava problemele de presiune. Guvernul a anunțat măsuri de economisire, inclusiv: reducerea cu 20% a consumului de gaze în instituțiile afiliate statului; obligația ca birourile să mențină temperatura la circa 18°C și să oprească încălzirea în zilele libere; recomandarea ca locuințele să fie menținute la 18–21°C. Autoritățile spun că inspecțiile de săptămâna trecută au dus la deconectarea clădirii Ministerului Educației și a altor cinci clădiri guvernamentale din Teheran, pentru nerespectarea directivelor. Într-o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Fatemeh Mohajerani, a avertizat explicit că, dacă consumul crește, gazul ar putea fi întrerupt la nivel național, inclusiv în Teheran, subliniind că reluarea alimentării cu gaze este mai lentă decât în cazul electricității. „Spre deosebire de electricitate, care poate fi reconectată rapid după ce a fost întreruptă, readucerea gazului după oprire este un proces care consumă timp.” Context: presiune pe întregul sistem energetic și posibile scumpiri Pe lângă criza gazelor, guvernul se confruntă și cu un dezechilibru la aprovizionarea cu benzină și a impus întreruperi sporadice de electricitate în vară și la început de toamnă pentru a acoperi deficitul de producție. În plus, după două majorări ale prețului benzinei în mai puțin de un an, autoritățile au limitat semnificativ cotele lunare de benzină pentru vehiculele personale, iar noi scumpiri rămân posibile, potrivit articolului. Prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a cerut economisirea gazului, invocând dezechilibrele din anii anteriori și pagubele din război. În același timp, utilizatorii cu consum ridicat au fost avertizați că tarifele la gaze vor crește „exponențial” dacă nu reduc consumul. Ce urmează: investiții, tehnologie și eficiență, dar cu constrângeri externe Pe termen mediu, Jalilvand arată că dezvoltarea zăcământului South Pars (cel mai mare zăcământ offshore de gaze naturale din lume, împărțit de Iran și Qatar) a fost crucială pentru creșterea ofertei, însă menținerea ritmului depinde tot mai mult de soluții tehnice care cer investiții străine și tehnologie. În paralel, el indică și o problemă de cerere: potențial mare de eficiență energetică, dar greu de valorificat fără investiții și reforme interne, inclusiv pe fondul prețurilor puternic subvenționate la energie. Umud Shokri, strateg energetic și cercetător asociat la George Mason University, avertizează că, dacă problemele rămân nerezolvate, efectele ar depăși sectorul energetic și ar ajunge în producția industrială, ocuparea forței de muncă, inflație și nivelul de trai, cu riscul ca o criză sezonieră să devină una aproape permanentă. [...]

Ministerul Energiei discută o supraimpozitare temporară a producătorilor de electricitate , ca instrument de temperare a prețurilor și de sprijin pentru consumatorii noncasnici, potrivit Profit . Măsura ar urma să fie aplicată pe o perioadă „foarte, foarte scurtă”, cel mult până la 1 aprilie, în contextul „prețurilor foarte mari” din prezent. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță , a spus că ministerul are în discuție „mai multe scheme”, după ce a luat în calcul o evoluție a pieței până în 2030, iar propunerile ar fi etapizate pe perioade diferite, exclusiv cu măsuri la nivelul Ministerului Energiei. „Iar una dintre aceste măsuri ia în considerare și o suprataxare. Ideea este că vrem să o facem pe o perioadă foarte, foarte scurtă, cel mult până la 1 aprilie, care să răspundă situației legate de prețurile foarte mari care sunt în momentul de față și să încerce să diminueze această escaladare a prețurilor pe care le avem în momentul de față.” Ce ar însemna, la nivel de reglementare Din informațiile prezentate, schema discutată ar viza toți producătorii de energie electrică, indiferent de tehnologie , ceea ce ar extinde aria de aplicare la întregul sector de producție, nu doar la anumite tipuri de centrale. Publicația notează că discuția este legată de obiectivul de a limita escaladarea prețurilor și de a susține consumatorii noncasnici, însă articolul nu oferă detalii despre nivelul suprataxei, praguri, bază de calcul sau mecanismul concret de redistribuire a eventualelor venituri. Ce urmează În acest stadiu, Ministerul Energiei se află la nivel de discuții privind schema și calendarul, iar singura limită temporală indicată explicit este aplicarea „cel mult până la 1 aprilie”. Orice evaluare a impactului financiar asupra producătorilor sau a efectului direct în facturile clienților noncasnici rămâne, deocamdată, imposibilă pe baza informațiilor disponibile. [...]

Revenirea Unității 1 la Cernavodă readuce aproape 1.000 MW în Sistemul Energetic Național , ceea ce înseamnă că centrala nucleară operează din nou cu ambele reactoare, potrivit Mediafax . Reactorul 1 a fost reconectat la Sistemul Energetic Național în primele ore de sâmbătă. Conform datelor Transelectrica citate de publicație, sincronizarea cu rețeaua a avut loc în jurul orei 01:00, iar în cursul dimineții centrala livra aproape 1.000 MW. Impact operațional: producția nucleară revine după o perioadă dificilă Repunerea ambelor unități în funcțiune încheie, potrivit informațiilor prezentate, o perioadă de peste trei luni și jumătate în care România nu a mai avut energie nucleară în sistem, pe fondul opririlor succesive ale celor două unități. Unitatea 2 a fost conectată la Sistemul Energetic Național miercuri, iar joi a ajuns la puterea nominală de 700 MW. Ce a dus la opriri și ce schimbări au fost anunțate Unitatea 1 fusese oprită neplanificat la începutul acestei săptămâni, la trei zile după o reconectare anterioară, din cauza unei defecțiuni identificate la partea nenucleară a instalației, mai notează Mediafax. În urma acestei defecțiuni, directorul Nuclearelectrica a anunțat schimbări în managementul tehnic al centralei, inclusiv înlocuirea directorului tehnic începând cu 1 decembrie 2026. Oprirea inițială a Reactorului 1 a avut loc pe 28 iulie, pe fondul secetei și al nivelului scăzut al Dunării , care nu permitea asigurarea apei necesare răcirii instalațiilor. Unitatea 2 a fost oprită la rândul ei pe 13 august. [...]

Oprirea accidentală a Unității 1 de la Cernavodă a scos din sistem circa 600 MW și a împins România spre importuri mai scumpe , cu efecte în prețul energiei, în timp ce autoritățile verifică inclusiv o posibilă eroare de mentenanță, potrivit Digi24 . Unitatea 1 s-a decuplat de la Sistemul Energetic Național luni, la ora 17:57, după apariția unei defecțiuni tehnice. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a spus că problema a fost localizată la un ejector – echipament care asigură vidul necesar funcționării condensatorului turbinei – iar în paralel se analizează dacă a existat și o neglijență umană în procesul de mentenanță. „Se analizează dacă a fost și o neglijență umană, a factorului uman, în acest proces de mentenanță.” Impact în sistem: 600 MW lipsă, acoperiți inclusiv din import Potrivit oficialului, oprirea Unității 1 a însemnat că Dispeceratul Energetic Național a rămas fără aproximativ 600 MW pe care îi avea în calcul pentru acoperirea consumului. Energia neprodusă la Cernavodă a fost înlocuită inclusiv prin importuri, cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar fi contribuit la dezechilibre și la creșterea prețului energiei electrice. În mod obișnuit, cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, conform aceleiași surse. Ce urmează: repornirea Unității 2 și intervenții la Unitatea 1 Nițulescu a anunțat că procedurile de repornire a Unității 2 ar urma să înceapă în cursul nopții, în jurul orei 4:00, iar reactorul ar urma să ajungă la puterea nominală în 24–48 de ore de la începerea manevrelor. În paralel, echipele continuă lucrările de remediere la Unitatea 1, iar oficialul și-a exprimat speranța că ambele unități vor reveni în funcțiune în cel mult 48 de ore, urmând să furnizeze împreună 1.300–1.350 MW. Totuși, Digi24 notează că această estimare este mai optimistă decât calendarul comunicat de Nuclearelectrica : compania a indicat că Unitatea 2 ar urma să fie sincronizată cu Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie și să atingă puterea nominală pe 12 noiembrie. Pentru Unitatea 1, articolul citat este trunchiat și nu include integral intervalul comunicat de companie, astfel că termenul exact nu poate fi redat din textul disponibil. [...]