Știri
Știri din categoria Energie
Ieftinirea anunțată a motorinei riscă să lase în urmă costuri deja propagate în economie, pentru că scăderea de la pompă ar veni după o perioadă de scumpiri care au intrat deja în prețurile de transport și, implicit, în cele ale bunurilor de consum, potrivit unei analize a președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, citate de Agerpres.
Chisăliță susține că România asistă la un „Black Friday al motorinei”, în sensul în care prețul ar fi fost „împins în sus” înainte de intrarea în vigoare a unei legi prezentate drept sprijin pentru șoferi, iar apoi ar urma să fie redus până aproape de nivelul de la care „n-ar fi trebuit să plece”. În analiza transmisă miercuri, acesta afirmă că, după aplicarea legii, prețul motorinei „ar putea coborî” la aproximativ 10–10,20 lei/litru, dar avertizează că nu ar fi vorba de o reducere reală, ci de o revenire spre un nivel „normal”.
Expertul argumentează că efectul scumpirii motorinei se multiplică în economie: fiecare ban adăugat la pompă ajunge să se reflecte în costurile de transport, apoi în prețul alimentelor, al materialelor de construcții, al serviciilor și al produselor transportate.
În schimb, atunci când carburantul se ieftinește, ajustarea în jos a prețurilor din economie este, de regulă, mult mai lentă: alimentele nu se ieftinesc „a doua zi”, tarifele de transport nu revin automat, iar produsele deja scumpite rămân adesea la același nivel, susține Chisăliță.
Chisăliță oferă un exemplu pentru a ilustra diferența dintre o reducere și o corecție după o scumpire: dacă motorina „trebuia să coste 10,2 lei”, prețul ar fi ajuns la 10,84 lei, iar apoi ar fi fost „redusă” la 10,35 lei. În această situație, spune el, consumatorul „nu a primit 34 de bani”, ci „a pierdut 15 bani” față de prețul considerat justificat și a plătit în plus în perioada în care motorina a fost peste 10,20 lei.
„Nu ni se oferă o reducere. Ni se returnează o parte dintr-o scumpire”, afirmă președintele AEI.
În acest context, AEI cere răspunsuri privind:
Mesajul central al analizei este că, chiar dacă prețul la pompă scade, costurile generate de scumpirea anterioară pot rămâne în economie, în cheltuielile companiilor, în facturile populației și în inflație, în timp ce beneficiul ieftinirii se vede mai ales „pe panoul benzinăriei”.
Recomandate
Seceta împinge România spre importuri mai mari de energie în orele de vârf , după ce Nuclearelectrica a renunțat „pentru moment” la oprirea Unității 2 de la Cernavodă, dar avertizează că reactorul poate fi deconectat oricând dacă scăderea debitului Dunării afectează condițiile de funcționare în siguranță, potrivit Adevărul . Decizia a venit după o reevaluare tehnică făcută în noaptea de miercuri spre joi, la doar o zi după ce compania informase piața că Unitatea 2 urma să fie deconectată joi, la ora 10:00, din cauza scăderii continue a debitului Dunării, sursa principală de apă pentru răcirea instalațiilor. Nuclearelectrica spune că monitorizează permanent parametrii și că oprirea poate deveni necesară „în orice moment”, în funcție de evoluția hidrologică. „Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesară în orice moment”, a transmis compania. De ce contează: producția nucleară e deja redusă, iar alternativa e mai scumpă Chiar și cu Unitatea 2 în funcțiune, centrala operează la jumătate din capacitate: Unitatea 1 este oprită încă de marți și ar urma să fie repusă în funcțiune doar după ce condițiile hidrologice vor permite reluarea activității „în deplină siguranță”. În mod normal, cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din energia electrică a României, fiind o sursă stabilă în mixul național. Pe fondul secetei, nu doar nuclearul este sub presiune, ci și producția hidro, ceea ce obligă Sistemul Energetic Național să compenseze rapid lipsa de energie prin alte surse și prin importuri. Dunărea se apropie de minime istorice Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară este estimat la aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă la începutul lunii august, aproape de minimul istoric de 1.400 metri cubi pe secundă consemnat în 1985. Prin comparație, media multianuală este de aproximativ 4.700 metri cubi pe secundă în iulie și aproape 3.900 metri cubi pe secundă în august. Intervalul critic 20:00–23:00 și dependența de importuri Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat drept interval critic orele 20:00–23:00, când consumul populației atinge maximele, iar producția din parcurile fotovoltaice scade aproape de zero. În acest interval, România ajunge să importe „cantități importante” pentru acoperirea consumului, iar reducerea producției nucleare accentuează dependența. Bolojan a spus la Digi24 că oprirea celui de-al doilea reactor ar forța compensarea prin creșterea producției pe gaze și prin importuri suplimentare, mai ales seara, menționând că România a importat deja aproximativ 1.700 MW în intervalul de seară. Tot el a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă pe cât posibil consumul între 20:00 și 23:00. Ce riscuri vede piața: presiune pe prețuri dacă episodul se prelungește Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că o oprire a Unității 2 ar însemna pierderea uneia dintre cele mai ieftine și previzibile surse de energie, cu efecte atât asupra siguranței sistemului, cât și asupra mixului de producție. „Practic, dispar 20% din capacitatea de producție în bandă a României”, a spus Chisăliță. În scenariul unei opriri, înlocuirea energiei ar veni din: creșterea producției în centrale pe gaze și cărbune; cât permite hidroenergia, afectată la rândul ei de secetă; importuri, care devin esențiale pentru acoperirea diferenței. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a arătat că impactul asupra pieței depinde în primul rând de durata situației: dacă nivelul Dunării își revine în câteva zile, sistemul poate absorbi șocul mai ușor; dacă restricțiile se întind pe săptămâni, presiunea asupra pieței și asupra costurilor furnizorilor poate crește, inclusiv prin scumpirea energiei angro. Ce urmează Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului Dunării și menținerea condițiilor de operare în siguranță. Deși Unitatea 2 a rămas conectată după reevaluarea tehnică, Nuclearelectrica indică explicit că oprirea poate fi decisă rapid, iar sistemul ar trebui să acopere deficitul prin producție pe gaze/cărbune și prin importuri, în special în orele de vârf de seară. [...]
Autoritățile încearcă să evite oprirea completă a Centralei Nucleare Cernavodă prin devierea debitului Dunării , iar marți, 5 august, vor scufunda patru barje încărcate cu piatră în Brațul Bala, într-o operațiune menită să dirijeze o parte din apă spre Dunărea Veche, potrivit HotNews . Intervenția, anunțată de Apele Române , este a doua măsură „fără precedent” luată în contextul nivelului extrem de scăzut al fluviului, după dislocarea stâncii Pârjoaia. Scopul este creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă cu până la 10–12 cm, astfel încât alimentarea cu apă necesară funcționării centralei să nu fie afectată. Ce presupune operațiunea cu barje Apele Române au precizat că scufundarea celor patru barje este așteptată să aibă loc după ora 14.00. Două barje sunt încărcate la locul dislocării stâncii Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar alte două au fost aduse de la Galați. Instituția a descris intervenția drept una cu „complexitate deosebită”, obiectivul fiind redirecționarea unei părți din debit de pe brațul Bala către Dunărea Veche. De ce contează: impact direct în producția de energie Guvernul a mobilizat Armata pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al centralei, după ce Unitatea 1 a fost oprită săptămâna trecută, ceea ce a redus producția internă de energie cu 10%, conform informațiilor din articol. Împreună, cele două unități asigură 20% din producția de energie a României. Potrivit Apelor Române, după dislocarea stâncii Pârjoaia, nivelul Dunării în zona Cernavodă era marți staționar: inițial s-a obținut stabilizarea nivelurilor (oprirea scăderii cu 2 cm/zi), urmată de o ușoară creștere cu 2 cm. Context: intervenția anterioară cu explozibil Prima măsură pentru devierea unei părți din debit spre Dunărea Veche a fost dislocarea unei stânci de pe malul Brațului Bala. Luni, militarii au aruncat în aer, cu peste 100 kg de explozibil, stânca Pârjoaia, în zona localității Izvoarele (județul Constanța), după o primă tentativă duminică, la care au participat peste 100 de militari, dar care nu a reușit, potrivit HotNews . [...]
Seceta de pe Dunăre a început să afecteze direct producția nucleară din regiune , după ce nivelul fluviului a coborât atât de mult încât a forțat opriri de reactoare și măsuri de urgență pentru asigurarea apei de răcire, potrivit HotNews . În paralel, scăderea istorică a apelor a scos la suprafață în Serbia epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944. Impact operațional: opriri la Cernavodă și Paks În România, producătorul de stat Nuclearelectrica a oprit unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă „la începutul săptămânii trecute”, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Compania generează în mod normal „o cincime” din necesarul de energie electrică al țării, conform articolului. În Ungaria, situația este și mai tensionată: trei dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks au fost oprite, iar unitatea a ajuns să funcționeze la „puțin peste 10% din capacitate”. Autoritățile ungare monitorizează nivelul Dunării pentru a evita oprirea ultimei unități rămase în funcțiune. Măsuri de urgență și presiune pe piața de energie Pe fondul reducerii producției, Budapesta și Bucureștiul „și-au intensificat importurile de energie electrică” și au cerut populației și companiilor să reducă consumul, în încercarea de a limita impactul asupra sistemelor energetice. În România, autoritățile au început construirea unui dig temporar pentru a devia apă către centrala de la Cernavodă. În plus, inginerii intenționează să scufunde patru barje încărcate cu pietre de-a lungul unui afluent al Dunării, pentru a direcționa mai multă apă spre centrală. Separat, Marina Română a aruncat în aer stânca Pârjoaia, iar agenția națională de gestionare a apelor a început lucrările la digul temporar, pe care autoritățile speră să îl finalizeze „până miercuri sau joi”. Guvernele din România și Ungaria au cerut limitarea consumului, iar articolul menționează că „peste 300 de întreprinderi” au făcut reduceri voluntare pentru a diminua presiunea asupra rețelei. Ungaria: la câțiva milimetri de oprirea totală Premierul ungar Peter Magyar a spus că centrala de la Paks a fost aproape de oprire completă, înainte ca nivelul apei să se stabilizeze și să crească ușor. „În jurul orei 01:30, eram la doar câțiva milimetri de oprirea completă a centralei nucleare de la Paks, dar apoi scăderea nivelului apei s-a oprit, iar până dimineața acesta a crescut cu 1,5 cm.” Magyar a avertizat ulterior că săptămâna în curs este „critică”, în condițiile menținerii caniculei, și a indicat că eventuale precipitații în bazinele hidrografice austriece ar putea ajuta, dar nu este sigur că vor ajunge până la Dunăre. Context regional: semnale de stres și în rețelele electrice Mai la nord, operatorul polonez de transport și sistem, PSE, a cerut companiilor de energie să-și îndeplinească obligațiile privind îmbunătățirea producției de rezervă, un indiciu al tensiunilor pe care vremea extremă le poate amplifica în funcționarea sistemelor energetice. În Serbia, scăderea apelor a scos la suprafață epave ale unor nave de război germane scufundate intenționat în septembrie 1944, lângă Prahovo, în defileul Dunării, pe măsură ce forțele sovietice avansau; istoricii citați spun că ar fi fost scufundate „până la 200” de nave. Deși elementul vizual a atras atenția, miza imediată pentru regiune rămâne continuitatea producției de energie și gestionarea riscului de opriri suplimentare, dacă nivelul Dunării continuă să scadă. [...]
Legea 160/2026 schimbă decontarea prosumatorilor și mută presiunea pe ANRE , prin trecerea la facturare lunară a energiei livrate în rețea și prin extinderea unor drepturi și facilități către instalații mai mari, potrivit Adevărul . Noile reguli se aplică unui segment de peste 320.000 de prosumatori, însă o parte dintre prevederi depind de actualizarea metodologiilor de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) . La 31 martie 2026, România avea 322.001 prosumatori (289.476 persoane fizice și 32.525 persoane juridice), cu o putere instalată cumulată de 3.703 MW, iar 91.216 aveau și sisteme de stocare, conform datelor ANRE citate în articol. Schimbarea-cheie: decontare lunară, fără „credit” pe 24 de luni Cea mai importantă modificare este înlocuirea mecanismului de reportare a surplusului pe o perioadă de până la 24 de luni cu un sistem de facturare și decontare lunară. Practic, în fiecare lună se calculează energia produsă, consumată și livrată în rețea, fără acumularea unor cantități de energie „în cont” pentru perioade viitoare. Extinderea utilizărilor: surplusul poate acoperi și gaze și alte locuri de consum Legea creează cadrul pentru ca valoarea surplusului de energie livrat în rețea să poată fi folosită și la plata facturilor la gaze naturale, nu doar la compensarea consumului de electricitate. Aplicarea efectivă depinde însă de regulile pe care ANRE urmează să le stabilească. În plus, prosumatorii pot utiliza surplusul și pentru alte locuri de consum aflate în proprietatea aceluiași titular (de exemplu, un alt imobil), în condițiile ce vor fi detaliate prin legislația secundară. Praguri mai mari și birocrație redusă pentru instalații de până la 900 kW Noua lege ridică limitele de putere pentru anumite facilități: compensarea cantitativă poate fi solicitată pentru instalații de până la 400 kW (de la 200 kW anterior); exceptarea de la plata dezechilibrelor din rețea se extinde până la 900 kW; plafonul până la care nu există obligația de a emite facturi pentru energia livrată în rețea crește de la 27 kW la 900 kW. Pentru persoanele juridice și instituțiile publice cu instalații între 200 kW și 400 kW, este introdus un mecanism de regularizare financiară între energia consumată și cea livrată în rețea, calculat în funcție de prețul mediu ponderat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) . Ce urmează: regulile de aplicare, la ANRE Deși Legea nr. 160/2026 a intrat în vigoare la 26 iulie 2026, articolul notează că unele prevederi vor deveni aplicabile doar după ce ANRE modifică metodologia și stabilește procedurile concrete privind compensarea, regularizarea financiară și modul de implementare de către furnizori. În practică, ritmul și forma acestor norme vor determina cât de repede se vor vedea efectele în facturile prosumatorilor. [...]
Guvernul spune că riscul de penurie de carburanți s-a redus , pe fondul creșterii producției în rafinării, iar aprovizionarea pentru populație, agricultură și transportatori nu este, în acest moment, văzută ca o problemă, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că evaluarea a fost făcută marți, într-o ședință de lucru la Palatul Victoria, unde au fost analizate datele privind aprovizionarea cu combustibil. În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan a indicat drept elemente-cheie funcționarea rafinăriilor: rafinăria OMV procesează „la capacitate maximă”, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% din capacitate și „este așteptată să revină la un regim normal de funcționare până la finalul săptămânii”. „Am analizat situația aprovizionării cu combustibil. Datele arată că situația s-a îmbunătățit. Rafinăria OMV procesează la capacitate maximă, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% din capacitate și este așteptată să revină la un regim normal de funcționare până la finalul săptămânii. În acest moment, nu anticipăm probleme privind aprovizionarea cu combustibil pentru populație, agricultură și transportatori.” Mesajul guvernului contează în special pentru sectoarele cu consum ridicat și sensibil la întreruperi — transporturile și agricultura — într-un moment în care funcționarea sub capacitate a unei rafinării poate pune presiune pe lanțul de aprovizionare. În același timp, formularea „nu anticipăm” indică o evaluare la zi, nu o garanție pentru evoluțiile ulterioare. [...]
România ar putea introduce tarife dinamice la energie în 12–18 luni , odată cu instalarea a 800.000 de contoare inteligente, ceea ce ar permite mutarea consumului din orele de vârf către intervale mai ieftine și ar reduce presiunea pe sistem în perioade de stres, potrivit Economica , care îl citează pe premierul interimar Ilie Bolojan, și ministru interimar al Energiei. Bolojan susține că un astfel de mecanism, dacă ar fi fost deja funcțional, ar fi dus la o scădere a consumului în orele de seară (când prețul „real” ar fi mai ridicat) și la mutarea unei părți din consum spre prânz, când energia ar fi mai ieftină. În viziunea sa, întârzierea proiectelor din energie produce efecte pe termen lung, iar recuperarea „nu se poate face de pe o zi pe alta”. De ce contează: flexibilitate în consum, într-un sistem afectat de secetă Mesajul vine pe fondul problemelor recente din sistemul energetic, în contextul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe Dunăre. Autoritățile au declarat la finalul săptămânii trecute stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică. În acest context, tarifele dinamice ar funcționa ca un instrument operațional: consumatorii ar avea un stimul direct să își ajusteze consumul în funcție de preț, reducând vârfurile de sarcină și riscul de dezechilibre. Context: Cernavodă și proiecte strategice întârziate Bolojan a indicat și impactul neimplementării unor proiecte strategice, dând ca exemplu un proiect aflat la Ministerul Transporturilor care viza creșterea debitului pe Dunărea Veche, astfel încât la Cernavodă să ajungă un volum mai mare de apă. În opinia sa, dacă acesta ar fi fost pus în practică în anii trecuți, nu ar mai fi existat îngrijorări legate de menținerea în funcțiune a Grupului II, în condițiile în care Grupul I a fost dezactivat. Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie, pe fondul debitului redus al Dunării. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România. Ce urmează Calendarul avansat de Bolojan pentru trecerea la tarifare dinamică este de „peste un an – un an și jumătate”, condiționat de implementarea proiectului cu 800.000 de contoare inteligente. În același timp, el avertizează că lipsa unei strategii, a unor reguli clare și a finanțărilor în energie generează costuri care se văd în timp, mai ales în perioade cu fenomene meteo extreme, chiar dacă „rare”. [...]
