Nivelul scăzut al Dunării reduce producția hidrocentralei Porțile de Fier 1 din Serbia la circa o treime - EPS spune că nu anticipează penurii, dar scăderea apasă pe bilanț în vârful de consum

Scăderea nivelului Dunării taie producția la Porțile de Fier și apasă pe costuri în plin vârf de consum , un risc operațional care poate lovi direct în bilanțurile companiilor energetice din regiune, potrivit Ziarul Financiar . În Serbia, producția de la hidrocentrala Porțile de Fier 1 a coborât la aproximativ o treime din capacitatea medie zilnică, pe fondul reducerii debitului Dunării. Compania de energie electrică EPS susține însă că nu vor exista penurii, potrivit publicației sârbe Srpske Novine, citată de ZF. De ce contează: presiune financiară în sezonul cu cerere ridicată Porțile de Fier 1 este descrisă ca cea mai mare centrală hidroelectrică din sistemul energetic al Serbiei, cu o capacitate instalată de peste 1.000 MW. În condiții hidrologice normale, asigură cea mai mare parte a producției de energie regenerabilă a țării. Scăderea volumului de apă care trece prin turbine se traduce direct în mai puțini kilowați-oră produși, iar reducerea la o treime „în vârful sezonului”, când consumul crește din cauza utilizării aparatelor de aer condiționat, este prezentată ca „o povară serioasă pentru bilanțul financiar”, notează Srpske Novine. Implicații pentru România: miza Porților de Fier în mixul național Porțile de Fier I și II sunt un proiect energetic comun România–Serbia. Pentru România, Porțile de Fier I reprezintă 10% din producția de energie la nivel național, conform ZF. Centrala funcționează pe partea română cu 6 grupuri de câte 194,4 MW și este gestionată de Hidroelectrica . ZF nu oferă în acest material o estimare a impactului imediat asupra producției din România, însă contextul indică o vulnerabilitate comună la condițiile hidrologice de pe Dunăre. [...]