Scăderea debitului Dunării riscă să prelungească presiunea asupra producției de energie la Cernavodă, în condițiile în care hidrologii estimează că fluviul ar putea ajunge la 1.350 mc/s până în 10 august, mult sub media multianuală a lunii august de 3.900 mc/s, potrivit Economica.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că estimările pentru secțiunea Cernavodă au „caracter orientativ”, din cauza intervențiilor aflate în derulare în zona de confluență a Dunării cu brațul Bala, care ar putea influența nivelurile în această secțiune. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate „în general, în scădere”.

Intervenții pe Dunăre pentru a limita scăderea nivelului la Cernavodă

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate luni pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, din apropierea brațului Bala, au fost un succes, fiind dislocată „o cantitate de piatră importantă”. Scopul intervenției este prevenirea scăderii nivelului Dunării în zona Cernavodă, cu o țintă de creștere a nivelului apei cu 10–12 cm, potrivit reprezentanților Administrației Naționale.

Efect direct în sistem: oprirea Unității 1 de la CNE Cernavodă

Pe fondul debitului redus al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România, ceea ce face ca evoluția debitelor să aibă impact operațional imediat asupra echilibrului din sistem.

La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe fluviul Dunărea. În acest context, eficiența intervențiilor din zona brațului Bala și evoluția debitelor până la 10 august rămân elemente-cheie pentru nivelul apei la Cernavodă.