Știri
Știri din categoria Energie
ANAR intervine pentru a susține funcționarea în siguranță a CNE Cernavodă, după ce debitele Dunării au scăzut la intrarea în țară sub 1.200 mc/s, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns foarte aproape de limita operațională de 262 cm, necesară pentru pomparea apei de răcire, potrivit Economica.
Măsurile anunțate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) sunt descrise ca fiind operative, temporare și excepționale și au ca scop aplicarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), în contextul unei situații hidrologice severe pe fluviu.
ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 mc/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei.
Intervenția este corelată cu evacuări controlate din alte acumulări, pentru a suplimenta aportul de apă în Dunăre și a limita scăderea nivelurilor în sectorul Cernavodă:
ANAR precizează că manevrele sunt coordonate în funcție de debitele disponibile, timpii de propagare și evoluția prognozată a regimului hidrologic, pentru a maximiza eficiența intervențiilor.
Administrația susține că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer. După aplicarea acesteia, în acumulare ar urma să rămână disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane mc, iar evacuările sunt realizate controlat, cu monitorizarea nivelurilor și debitelor și adaptarea manevrelor la condițiile hidrologice și de exploatare.
Dispoziția operativă a fost transmisă structurilor teritoriale competente, cu informarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).
ANAR încadrează intervenția ca măsură de interes național, argumentând că asigurarea resurselor de apă necesare funcționării în siguranță a CNE Cernavodă este esențială pentru reducerea riscurilor asupra funcționării unui obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național. Măsurile sunt prezentate ca temporare și proporționale cu situația hidrologică.
Recomandate
Nivelul Dunării a ajuns la limita de pompare pentru răcirea de la Cernavodă , iar autoritățile au început intervenții operative pentru a menține condițiile tehnice necesare, potrivit HotNews . Miza este una operațională: chiar și cu reactoarele oprite, centrala are nevoie în continuare de apă pentru răcire, iar scăderea suplimentară a nivelului fluviului poate complica funcționarea sistemelor de pompare. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite că debitele Dunării la intrarea în țară sunt sub 1.200 m³/s, iar la Cernavodă nivelul apei se apropie de limita operațională de −262 cm, relevantă pentru pomparea apei de răcire. La 10 octombrie 2026 a fost înregistrată cota de −259 cm, adică la doar 3 cm peste limită, situație care, potrivit instituției, impune măsuri urgente și coordonate. Ce măsuri au fost dispuse pentru suplimentarea debitelor ANAR a decis suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, până pe 18 octombrie, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate suplimentare din: acumularea Izbiceni (râul Olt); acumularea Mihăilești (râul Argeș), cu obiectivul de a crește aportul de apă în Dunăre și de a limita scăderea nivelului în sectorul Cernavodă. ANAR precizează că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer și că, după aplicare, va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane m³, evacuările urmând să fie realizate controlat. De ce contează: răcirea e necesară și cu reactoarele oprite Deși ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă sunt oprite în acest moment, ele au nevoie în continuare de răcire cu ajutorul apei pompate din Dunăre. Petre Min, șeful Centrului de Răspuns al Centrului Național de Control al Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat la Digi24 că, pe lângă suplimentarea debitului, se lucrează la crearea unui baraj care să redirecționeze cât mai multă apă către zona de aspirație a pompelor de răcire din amplasamentul de la Cernavodă. Ce spun autoritățile despre riscul nuclear Oficialul CNCAN afirmă că atingerea limitelor de nivel nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear și că centrala are „rezerve” prin proiectare pentru evitarea accidentelor, inclusiv o rezervă de apă care ar acoperi aproximativ trei zile fără intervenții privind nivelul Dunării. „Atingerea acestor limite nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear. Există rezerve prin proiectarea centralei pentru tot ce înseamnă evitarea accidentelor (…) Sunt rezerve de apă ca timp de trei zile să nu se întâmple absolut nimic în centrala nucleară, chiar fără intervenții privind nivelul Dunării.” În același timp, el a mai spus că, ipotetic, există planuri care pot fi puse în aplicare pentru a evita riscuri pentru populație sau mediu, iar depășirea pragurilor nu conduce „imediat” la un accident, fiind posibile măsuri de prevenție. [...]
Costul net al motorinei agricole în 2026 devine variabil , pentru că rambursarea de acciză se ajustează în funcție de reducerile temporare aplicate accizei generale, ceea ce schimbă direct bugetarea lucrărilor din câmp și a transportului în ferme, potrivit Agronet . Analiza trece în revistă, la nivelul datei de 23 octombrie 2026 , evoluția prețurilor la electricitate și carburanți, dar și implicațiile pentru fermele cu panouri fotovoltaice: autoconsum, injecția surplusului în rețea, compensarea și costurile administrative de racordare/avizare. Motorina agricolă: rambursarea nu mai poate fi tratată ca „sumă fixă pe an” Mecanismul rămâne același: fermierul plătește motorina la achiziție și recuperează ulterior, prin APIA , diferența de acciză pentru cantitățile eligibile. Noutatea practică, așa cum o descrie publicația, este că nivelul rambursării depinde de acciza generală din perioada respectivă , deoarece o parte din facilitate se vede deja în prețul de la pompă atunci când statul reduce temporar acciza standard. În consecință, Agronet avertizează că folosirea unui cuantum „istoric” (de exemplu, cel din prima parte a anului) pentru a estima sprijinul dintr-o perioadă în care acciza generală este deja redusă ar duce la supraestimarea ajutorului . Cuantumuri de rambursare prezentate în analiză (lei/litru) În grila citată, rambursarea pentru cantitatea eligibilă este: 1 ianuarie–6 aprilie 2026: 2,697 lei/litru 7 aprilie–30 iunie 2026: 2,397 lei/litru când acciza standard e redusă temporar cu 25%: 1,996 lei/litru Pentru intervalul 16–31 octombrie 2026 , când reducerea generală a accizei la motorina standard este de 25% , reperul indicat este 1,996 lei/litru . Reducerea temporară a accizei: efect în preț, dar și în sprijinul APIA Agronet notează că Ministerul Finanțelor a menținut reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard în perioada 16–31 octombrie 2026 , cu un nivel efectiv de 2.103,22 lei/1.000 litri (informație dintr-un comunicat preluat de AGERPRES, conform sursei). Publicația subliniază două consecințe: reducerea de 25% se aplică accizei , nu întregului preț al motorinei, deci nu garantează o ieftinire identică la pompă între două alimentări; pentru agricultori, reducerea generală micșorează diferența de acciză rămasă de rambursat prin schema APIA. Reper de piață la 23 octombrie: cât arată mediile la pompă Ca punct de referință pentru costuri curente, analiza citează mediile PretCarburant.ro din 23 octombrie , calculate pe baza prețurilor monitorizate în 1.713 stații . Pentru motorina standard , media afișată este 10,90 lei/litru (cu taxe). Pe acest reper, Agronet construiește și un exemplu de calcul pentru 1.000 de litri , în care plata inițială rămâne mai mare decât costul net după rambursare, tocmai pentru că recuperarea prin APIA vine ulterior achiziției și pentru că rambursarea folosită în exemplu este cea corespunzătoare perioadei cu reducere de acciză (1,996 lei/litru). Context: electricitatea și prosumatorii, între autoconsum și injecția în rețea În aceeași analiză, Agronet arată că pentru fermele cu fotovoltaice autoconsumul reduce direct energia cumpărată din rețea, în timp ce surplusul injectat este valorificat conform contractului de prosumator și mecanismelor de compensare, cu diferențe între prețul de cumpărare din rețea și valoarea recunoscută pentru energia livrată. Separat, publicația atrage atenția că injectarea surplusului nu este același lucru cu sporul de putere (care poate implica modificări tehnice și lucrări), iar costurile administrative (avize/certificate) nu trebuie confundate cu costul total al conectării unei centrale fotovoltaice. În ansamblu, mesajul operațional pentru ferme este că, în 2026, bugetarea energiei și a carburantului trebuie făcută pe perioade și pe componente , nu pe „prețuri unice” sau pe rambursări presupuse constante pe tot anul. [...]
Ungaria reanalizează extinderea centralei nucleare de la Paks, inclusiv varianta de a înlocui Rosatom , ceea ce poate deschide un risc financiar de cel puțin 1,1 miliarde de euro (aprox. 5,5 miliarde lei) deja plătiți și potențiale penalități contractuale, potrivit News . Guvernul de la Budapesta a început să sondeze furnizori alternativi în cadrul unei revizuiri a proiectului, au declarat pentru Reuters două surse citate de publicație. Proiectul Paks, atribuit în 2014 companiei ruse fără licitație de fostul premier Viktor Orbán, este descris ca „sensibil politic” și „extrem de costisitor”. În plus, în august, o secetă a dus la oprirea aproape completă a reactoarelor existente, subliniind vulnerabilitatea centralelor nucleare la lipsa de apă rece în perioade de caniculă și secetă. Decizie așteptată la final de 2026 sau început de 2027 Cabinetul premierului Peter Magyar, care a câștigat alegerile în aprilie, ar urma să ia o decizie finală privind extinderea centralei la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor. Costul proiectului a fost estimat inițial la 12,5 miliarde euro (aprox. 62,5 miliarde lei), iar până la momentul turnării primei plăci de beton, în februarie, Ungaria cheltuise peste 2 miliarde euro (aprox. 10 miliarde lei). O persoană familiarizată cu revizuirea a spus că sunt analizate toate scenariile, inclusiv schimbarea contractorului principal, urmând să fie evaluate consecințele juridice, tehnice, financiare și de calendar, precum și viabilitatea financiară a proiectului. Contract modificat de cinci ori și complicații de reglementare Contractul inițial cu Rosatom a fost modificat de cinci ori, iar o a șasea modificare era în pregătire, dar nesemnată. Un obstacol suplimentar este o hotărâre din 2025 a Curții Europene de Justiție , care a anulat aprobarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru proiect. O a doua sursă citată de Reuters a indicat că administrația de la Budapesta „tinde să conchidă” că extinderea este necesară, dar fără implicarea Rosatom. Sursele nu au indicat un posibil înlocuitor, deși una dintre ele a spus că un furnizor european ar simplifica ecuația de politică externă și cadrul sancțiunilor. Miza financiară: 1,1 miliarde euro plătiți și posibile penalități Dacă analiza guvernului va decide împotriva Rosatom, Ungaria ar putea fi nevoită să suporte suma de 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) plătită până acum către compania rusă, plus eventuale penalități pentru încălcarea contractului. În paralel, Budapesta explorează aprobarea unei prelungiri cu 20 de ani a licențelor de exploatare pentru cele patru reactoare existente de la Paks, ale căror licențe expiră între 2032 și 2037. Rosatom și o purtătoare de cuvânt a guvernului maghiar nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii ale Reuters. Directorul Rosatom, Aleksei Lihacev, a declarat la începutul lunii, la Moscova, că așteaptă finalizarea analizei Ungariei și că a încercat să contacteze noul guvern, fără răspuns până în prezent. [...]
Carburanții rămân peste 10 lei/litru , iar diferențele între marile orașe sunt de ordinul banilor, potrivit datelor centralizate de Adevărul pentru miercuri, 21 octombrie. În acest context, Ministerul Finanțelor prelungește reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard pentru 16–31 octombrie 2026, o măsură menită să tempereze presiunile din piață. Cele mai mici prețuri la nivel național, conform datelor publicate de Peco Online , sunt: benzină standard: 10,04 lei/litru, la o stație Socar din Oradea (județul Bihor); motorină standard: 10,75 lei/litru, la o stație din Eforie Nord (județul Constanța). Publicația notează că prețurile pot varia de la o stație la alta, iar tarifele afișate pe platformă pot diferi uneori de cele de la pompă, în funcție de momentul actualizării. Diferențe mici între orașe la benzină și motorină În București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța, prețurile minime la benzină standard sunt foarte apropiate: București, Iași, Constanța, Cluj-Napoca: 10,06 lei/litru (minim); Timișoara: 10,04 lei/litru (minim). La motorină standard, minimele raportate sunt: București, Iași, Constanța: 10,86 lei/litru; Cluj-Napoca: 10,84 lei/litru; Timișoara: 10,83 lei/litru (cel mai mic dintre cele cinci orașe). GPL: Bucureștiul, cel mai ieftin dintre orașele analizate Pentru GPL, cele mai mici niveluri din cele cinci orașe sunt: București: 4,64 lei/litru; Constanța și Cluj-Napoca: 4,69 lei/litru; Timișoara și Iași: 4,71 lei/litru. Ce schimbă decizia Ministerului Finanțelor Ministerul Finanțelor prelungește reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard pentru intervalul 16–31 octombrie 2026, în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026. Potrivit instituției, mecanismul este calibrat în funcție de cotațiile internaționale și de prețurile de la pompă, cu obiectivul de a limita efectele asupra populației și economiei. Prețurile sunt actualizate periodic și pot suferi modificări pe parcursul zilei, iar șoferii pot verifica tarifele minime pe platforma Peco Online . [...]
Statisticile arată că incendiile la instalațiile fotovoltaice sunt mai rare decât sugerează imaginile din presă , iar riscul ține mai ales de anumite componente și de calitatea montajului, potrivit unei analize publicate de Agrarheute . Imaginile cu acoperișuri în flăcări ajung frecvent în media și îi neliniștesc pe proprietarii de clădiri și ferme, însă „statistica reală desenează o imagine complet diferită”, notează publicația. În acest context, Lucas Flügel, reprezentant al Bundesverband des Deutschen Solarhandwerks (BDS – asociația germană a meșteșugarilor din domeniul solar), transmite un mesaj de calm și indică faptul că, pentru a evita incidentele, esențială este montarea corectă. De ce cresc unele statistici, fără ca riscul „intrinsec” să fie mare Articolul dă exemplul Marii Britanii, unde incendiile asociate instalațiilor fotovoltaice au crescut cu 133%. Totuși, această creștere nu este prezentată ca dovadă că panourile fotovoltaice ar avea, în sine, un risc de incendiu „deosebit de ridicat”. Unde apare, de fapt, vulnerabilitatea: componente și montaj Potrivit materialului, nu instalația în ansamblu este problema, ci „în principal anumite componente” care pot face ca o instalație fotovoltaică să ia foc. În același timp, explicațiile BDS pun accent pe execuția montajului: felul în care este instalat sistemul este decisiv pentru prevenirea supraîncălzirilor și a incidentelor. Pentru proprietarii de hale, grajduri sau locuințe, implicația practică este că discuția despre „pericolul panourilor” trebuie mutată spre calitatea proiectării și a instalării, precum și spre alegerea componentelor potrivite, nu spre evitarea tehnologiei ca atare. [...]
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă , este propus ministru al Energiei în Guvernul Luca Niculescu, potrivit HotNews , care citează surse politice. Miza numirii este una de impact operațional : portofoliul Energiei ar putea fi preluat de un specialist din zona tehnică și de consultanță, nu de un politician cu profil clasic, ceea ce poate schimba modul de formulare și implementare a politicilor din sector. Chisăliță este inginer, absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și are mai multe programe de masterat în domenii conexe energiei: „Valorificarea Gazelor Naturale” (2002), „Managementul și marketingul petrolului” (2006) și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007), conform informațiilor prezentate de publicație. În plan profesional, articolul notează că a obținut atestate și certificări relevante pentru domeniu, inclusiv: atestat de expert tehnic extrajudiciar și consultant în petrol și gaze (2006), eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris; atestat de auditor energetic eliberat de ANRE (2007); atestat de auditor energetic pentru clădiri eliberat de MDRL (2009); atestat de expert tehnic judiciar în petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției (2010). Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Asociației Energia Inteligentă, citat de HotNews , Chisăliță are peste 15 ani de experiență în poziții de management în companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri cu responsabilități în energie. În prezent, este șef de lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov (Catedra Instalații) și membru în organizații profesionale precum Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG) și Asociația Inginerilor Instalatori din România (AIIR). HotNews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul formal al numirii sau despre prioritățile de guvernare pe care le-ar urma viitorul ministru, informațiile fiind prezentate ca provenind din „surse politice”. [...]
