Știri
Știri din categoria Energie

Ana Birchall cere implicarea Parchetului General și a DNA pentru a verifica blocajele repetate din marile proiecte energetice, pe care le leagă de un tipar ce poate afecta investițiile și securitatea energetică, potrivit Economedia.
Fostul consilier prezidențial și fost ministru al Justiției susține, într-o postare pe Facebook, că România ajunge recurent în situația în care identifică resurse strategice, atrage investitori și cheltuiește ani și bani, iar apoi apar modificări legislative, blocaje administrative sau contestații care amână proiectele și, uneori, duc la retragerea investitorilor.
„România identifică o resursă strategică. Găsește investitori. Cheltuiește bani. Investește ani de muncă. Proiectul înaintează și ajunge aproape de momentul în care ar trebui să producă energie, venituri și securitate pentru țară. Apoi, brusc, «ceva» se întâmplă.”
Birchall indică drept exemple gazele de șist (și retragerea Chevron), proiectul Neptun Deep și hidrocentrale începute, dar rămase ani de zile fără să fie puse în funcțiune. În cazul Neptun Deep, ea amintește că ExxonMobil a fost implicată în descoperirea resurselor din Marea Neagră, înainte de a-și vinde participația către Romgaz, după ani de incertitudine legislativă și întârzieri.
„Este bine că statul român participă astăzi direct la proiect. Dar trebuie să avem curajul să ne întrebăm de ce a fost nevoie de atâția ani, de o schimbare fundamentală a formulei și de plata a peste un miliard de dolari pentru preluarea participației companiei americane.”
Suma menționată, „peste un miliard de dolari”, înseamnă aproximativ peste 4,6 miliarde lei (conversie orientativă).
Birchall ridică ipoteza unei posibile intervenții externe în blocarea unor proiecte strategice, dar precizează explicit că nu are dovezi și că nu pot fi formulate acuzații fără probe. În același timp, argumentează că energia este un domeniu cu mize economice și geopolitice ridicate, iar o Românie mai independentă energetic ar putea schimba raporturi de putere în regiune.
„Nu știm dacă a existat o asemenea intervenție externă. Nu avem dreptul să formulăm acuzații fără probe. Dar nici nu avem dreptul să excludem din start această ipoteză.”
Totodată, ea avertizează că această ipoteză nu trebuie folosită pentru a acoperi probleme interne, indicând drept vulnerabilități schimbarea regulilor „în timpul jocului”, politizarea instituțiilor, lipsa de continuitate și teama funcționarilor de a lua decizii.
Birchall solicită investigații privind deciziile care au dus la întârzieri și cere verificarea existenței unor tipare comune. Întrebările pe care le formulează vizează, între altele:
În final, ea spune că este un „grav semn de întrebare” faptul că, până acum, Parchetul General și DNA nu s-ar fi autosesizat sau nu ar fi fost sesizate oficial în legătură cu aceste situații.
Recomandate

România intră în iarnă cu risc de deficit de putere la vârf și importuri scumpe , pe fondul opririi reactoarelor de la Cernavodă, al secetei care reduce producția hidro și al întârzierilor la capacități pe gaz, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza nu este doar „câtă energie există” în total, ci dacă sistemul poate acoperi orele de consum maxim fără să lovească limitele tehnice ale importurilor. România se apropie de o criză energetică „mai ales dacă” se cumulează trei condiții: Centrala Nucleară de la Cernavodă nu pornește, iarna este geroasă, iar importurile de electricitate ajung la limita rețelei (capacitatea maximă pe care interconexiunile o pot transporta în siguranță). Într-un astfel de scenariu, țara ar urma să importe masiv curent la prețuri mari, iar marja de siguranță a sistemului s-ar reduce puternic în orele de vârf. De ce contează: problema e „puterea” disponibilă, nu energia în ansamblu Analiza susține că riscul imediat este deficitul de putere în vârfurile de consum, când și statele vecine au nevoie de electricitate. Cu alte cuvinte, chiar dacă există energie pe parcursul zilei, sistemul poate rămâne vulnerabil în intervalele în care cererea urcă rapid, iar producția internă nu poate fi crescută suficient de repede. În acest context, oprirea reactoarelor de la Cernavodă și producția hidro afectată de secetă reduc capacitatea internă tocmai în perioadele critice, împingând România spre importuri mai mari și mai scumpe. Decizii și întârzieri care au blocat investiții și capacități noi Materialul indică lipsa unei strategii energetice pe termen lung și enumeră cinci decizii/derapaje care au contribuit la vulnerabilitatea actuală: Legea offshore din 2018 , asociată în text cu Liviu Dragnea, care a introdus taxe suplimentare și condiții comerciale considerate descurajante de investitori, întârziind proiectul Neptun Deep . ExxonMobil s-a retras, iar Romgaz a preluat participația cu 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Șefa OMV Petrom, Christina Verchere, este citată cu ideea că fără întârzierea din 2018 producția ar fi început în 2022. Centrale pe gaz construite/refăcute prea târziu : termocentrala Iernut (unitate strategică) trebuia finalizată în 2020, dar este așteptată să pornească pe 31 decembrie 2026 și ar urma să acopere 5%–7% din consumul României. La Mintia , a fost pusă în funcțiune prima turbină de 135 MW dintr-un total planificat de 1.700 MW; testările sunt descrise ca prelungite. Renunțarea la cărbune înainte ca alternativele să fie gata , în baza calendarului din PNRR , cu închideri de mine înainte de finalizarea centralelor pe gaz. România ar fi cerut amânări „prea târziu”. În text este menționată poziția ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, care apreciază că lignitul rămâne indispensabil iernii următoare și are valoare strategică. Stocarea energiei rămasă în urmă față de regenerabile , ceea ce a dus la un sistem care produce mult când cererea e mică și insuficient când cererea e maximă. Sunt menționate ținte de creștere a stocării: 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027; 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030; 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035. Întârzieri la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă , estimate pentru punere în funcțiune în 2030 și 2031. Cernavodă: opriri, secetă și o retehnologizare care complică 2027 Analiza arată că cele două reactoare de la Cernavodă acoperă circa 20% din necesarul de electricitate al României, dar sunt oprite din cauza secetei. În plus, Unitatea 1 (în funcțiune din 1996) ar urma să fie oprită anul viitor pentru retehnologizare, pe o durată de 32 de luni (aproape trei ani). Textul notează explicit că nu este clar cum va fi compensată oprirea Reactorului 1 și că nu există încă proiecte pentru situațiile în care scăderea Dunării împiedică funcționarea reactoarelor. Ca element de comparație, sunt menționate centralele de la Kozlodui (Bulgaria) și Paks (Ungaria), tot pe Dunăre, care au continuat să producă; diferența ar ține, potrivit analizei, de proiectarea captării apei și amplasament. În perioada descrisă, Bulgaria ar fi exportat energie la niveluri record, iar România ar fi fost principalul cumpărător. Gazele: stocuri mai mici și importuri „pe ușile laterale” Pe partea de gaze, directorul Transgaz, Ion Sterian, este citat cu ideea că stocurile sunt cu peste 300 de milioane de metri cubi sub nivelul de anul trecut, iar o iarnă geroasă ar putea împinge România spre importuri la final de ianuarie și în februarie. În paralel, populația rămâne protejată de schema de plafonare până în primăvara anului viitor, conform textului. Ministerul Energiei afirmă că România nu importă gaz din Rusia și că nu a avut contracte directe cu Gazprom, însă analiza susține că aprovizionarea poate veni indirect prin Bulgaria și Ungaria (țări care importă gaz rusesc), inclusiv prin TurkStream, conductă în care „sunt multe molecule de gaz rusesc”. Sunt menționate și evoluții regionale: creșterea ponderii gazului rusesc în importurile Ungariei între 2021 și 2025 și existența unui contract pe 15 ani cu Gazprom semnat în 2021, fără o decizie formală de reziliere anunțată. La ce să ne așteptăm în următoarele luni Concluzia analizei este că urmează „trei-patru luni complicate”, cu Sistemul Energetic Național în stare de alertă la nivel guvernamental, în condițiile opririi de la Cernavodă, ale secetei și ale întârzierilor la Iernut și Mintia. Dacă repornirea Cernavodă întârzie și iarna este severă, marja de siguranță se îngustează, iar România riscă să depindă de importuri scumpe exact în momentele în care și vecinii au nevoie de energie. [...]

Iranul intră în iarnă cu un deficit estimat de gaze care riscă să lovească industria și să împingă costurile în economie , pe fondul avariilor la infrastructura energetică și al problemelor structurale de investiții și eficiență, potrivit Al Jazeera . Deși Iranul are a doua cea mai mare rezervă dovedită de gaze naturale din lume (după Rusia), guvernul a prognozat săptămâna trecută un deficit la vârful de consum de circa 430 milioane metri cubi pe zi în timpul iernii, cu impact potențial atât asupra gospodăriilor, cât și asupra companiilor. Autoritățile pun situația pe seama infrastructurii îmbătrânite, subinvestițiilor, sancțiunilor care limitează finanțarea și accesul la echipamente, dar și pe consumul ineficient și capacitatea redusă de stocare, la care se adaugă pagubele din război. Avarii la rafinării și recuperare lentă a capacității Saeed Tavakoli, șeful Companiei Naționale Iraniene de Gaze, a declarat presei locale că șase rafinării au fost lovite de 26 de proiectile pe 18 martie, iar imediat după atacuri ar fi fost scoase din funcțiune 28% din capacitatea de producție de gaze a Iranului. Guvernul susține că aproximativ 100 milioane metri cubi pe zi din capacitatea de procesare a fost restaurată, însă readucerea completă a încă 130 milioane metri cubi pe zi pierduți în urma atacurilor SUA și Israel ar putea dura până în 2028. În paralel, Hashem Oraee, șeful Uniunii Asociațiilor Energetice din Iran, a spus presei locale că Iranul nu se poate baza pe importuri de gaze pentru a acoperi deficitul. De ce industria e prima expusă și ce efecte se văd deja În scenariul penuriilor, sectorul industrial ar urma să suporte cea mai mare parte a ajustării, deoarece autoritățile tind să prioritizeze populația, care folosește gazul pentru încălzire, potrivit lui David Jalilvand, director general al consultanței Orient Matters din Germania. El avertizează însă că prioritizarea gospodăriilor nu garantează alimentarea neîntreruptă dacă deficitul devine sever. Un semnal concret a apărut deja: compania Zagros Petrochemical , din hub-ul energetic Asaluyeh (sudul Iranului), și-a informat acționarii că a oprit o unitate de producție de metanol „până la noi ordine”, în linie cu directivele Companiei Naționale Iraniene de Gaze. Risc de pene de curent și costuri de mediu mai mari Penuriile de gaze pot declanșa și întreruperi de electricitate dacă centralele rămân fără combustibil. În anii recenți, pentru a evita lipsa de curent, unele centrale au ars combustibili mai ieftini, în special „mazut” (un combustibil greu), care poluează semnificativ aerul. Mostafa Rajabi Mashhadi, adjunct al ministrului energiei, a declarat sâmbătă pentru agenția ILNA (apropiată statului) că arderea de mazut va continua și anul acesta. Măsuri de reducere a consumului: temperaturi impuse și deconectări Gazul reprezintă 73% din mixul energetic al Iranului, iar consumul gospodăriilor a ajuns la 480 milioane metri cubi pe zi și este așteptat să crească odată cu venirea frigului, potrivit lui Tavakoli. Iarna trecută, vârful de consum pentru gospodării, afaceri și mici industrii a fost de 737 milioane. Compania națională de gaze indică 11 din cele 31 de provincii ca fiind considerabil vulnerabile la penurii în această iarnă, în special în nord (inclusiv Mazandaran, Golestan și Khorasanul de Nord), unde temperaturile scăzute și poziționarea la capătul liniilor de transport pot agrava problemele de presiune. Guvernul a anunțat măsuri de economisire, inclusiv: reducerea cu 20% a consumului de gaze în instituțiile afiliate statului; obligația ca birourile să mențină temperatura la circa 18°C și să oprească încălzirea în zilele libere; recomandarea ca locuințele să fie menținute la 18–21°C. Autoritățile spun că inspecțiile de săptămâna trecută au dus la deconectarea clădirii Ministerului Educației și a altor cinci clădiri guvernamentale din Teheran, pentru nerespectarea directivelor. Într-o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Fatemeh Mohajerani, a avertizat explicit că, dacă consumul crește, gazul ar putea fi întrerupt la nivel național, inclusiv în Teheran, subliniind că reluarea alimentării cu gaze este mai lentă decât în cazul electricității. „Spre deosebire de electricitate, care poate fi reconectată rapid după ce a fost întreruptă, readucerea gazului după oprire este un proces care consumă timp.” Context: presiune pe întregul sistem energetic și posibile scumpiri Pe lângă criza gazelor, guvernul se confruntă și cu un dezechilibru la aprovizionarea cu benzină și a impus întreruperi sporadice de electricitate în vară și la început de toamnă pentru a acoperi deficitul de producție. În plus, după două majorări ale prețului benzinei în mai puțin de un an, autoritățile au limitat semnificativ cotele lunare de benzină pentru vehiculele personale, iar noi scumpiri rămân posibile, potrivit articolului. Prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a cerut economisirea gazului, invocând dezechilibrele din anii anteriori și pagubele din război. În același timp, utilizatorii cu consum ridicat au fost avertizați că tarifele la gaze vor crește „exponențial” dacă nu reduc consumul. Ce urmează: investiții, tehnologie și eficiență, dar cu constrângeri externe Pe termen mediu, Jalilvand arată că dezvoltarea zăcământului South Pars (cel mai mare zăcământ offshore de gaze naturale din lume, împărțit de Iran și Qatar) a fost crucială pentru creșterea ofertei, însă menținerea ritmului depinde tot mai mult de soluții tehnice care cer investiții străine și tehnologie. În paralel, el indică și o problemă de cerere: potențial mare de eficiență energetică, dar greu de valorificat fără investiții și reforme interne, inclusiv pe fondul prețurilor puternic subvenționate la energie. Umud Shokri, strateg energetic și cercetător asociat la George Mason University, avertizează că, dacă problemele rămân nerezolvate, efectele ar depăși sectorul energetic și ar ajunge în producția industrială, ocuparea forței de muncă, inflație și nivelul de trai, cu riscul ca o criză sezonieră să devină una aproape permanentă. [...]

Ministerul Energiei discută o supraimpozitare temporară a producătorilor de electricitate , ca instrument de temperare a prețurilor și de sprijin pentru consumatorii noncasnici, potrivit Profit . Măsura ar urma să fie aplicată pe o perioadă „foarte, foarte scurtă”, cel mult până la 1 aprilie, în contextul „prețurilor foarte mari” din prezent. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță , a spus că ministerul are în discuție „mai multe scheme”, după ce a luat în calcul o evoluție a pieței până în 2030, iar propunerile ar fi etapizate pe perioade diferite, exclusiv cu măsuri la nivelul Ministerului Energiei. „Iar una dintre aceste măsuri ia în considerare și o suprataxare. Ideea este că vrem să o facem pe o perioadă foarte, foarte scurtă, cel mult până la 1 aprilie, care să răspundă situației legate de prețurile foarte mari care sunt în momentul de față și să încerce să diminueze această escaladare a prețurilor pe care le avem în momentul de față.” Ce ar însemna, la nivel de reglementare Din informațiile prezentate, schema discutată ar viza toți producătorii de energie electrică, indiferent de tehnologie , ceea ce ar extinde aria de aplicare la întregul sector de producție, nu doar la anumite tipuri de centrale. Publicația notează că discuția este legată de obiectivul de a limita escaladarea prețurilor și de a susține consumatorii noncasnici, însă articolul nu oferă detalii despre nivelul suprataxei, praguri, bază de calcul sau mecanismul concret de redistribuire a eventualelor venituri. Ce urmează În acest stadiu, Ministerul Energiei se află la nivel de discuții privind schema și calendarul, iar singura limită temporală indicată explicit este aplicarea „cel mult până la 1 aprilie”. Orice evaluare a impactului financiar asupra producătorilor sau a efectului direct în facturile clienților noncasnici rămâne, deocamdată, imposibilă pe baza informațiilor disponibile. [...]

Revenirea Unității 1 la Cernavodă readuce aproape 1.000 MW în Sistemul Energetic Național , ceea ce înseamnă că centrala nucleară operează din nou cu ambele reactoare, potrivit Mediafax . Reactorul 1 a fost reconectat la Sistemul Energetic Național în primele ore de sâmbătă. Conform datelor Transelectrica citate de publicație, sincronizarea cu rețeaua a avut loc în jurul orei 01:00, iar în cursul dimineții centrala livra aproape 1.000 MW. Impact operațional: producția nucleară revine după o perioadă dificilă Repunerea ambelor unități în funcțiune încheie, potrivit informațiilor prezentate, o perioadă de peste trei luni și jumătate în care România nu a mai avut energie nucleară în sistem, pe fondul opririlor succesive ale celor două unități. Unitatea 2 a fost conectată la Sistemul Energetic Național miercuri, iar joi a ajuns la puterea nominală de 700 MW. Ce a dus la opriri și ce schimbări au fost anunțate Unitatea 1 fusese oprită neplanificat la începutul acestei săptămâni, la trei zile după o reconectare anterioară, din cauza unei defecțiuni identificate la partea nenucleară a instalației, mai notează Mediafax. În urma acestei defecțiuni, directorul Nuclearelectrica a anunțat schimbări în managementul tehnic al centralei, inclusiv înlocuirea directorului tehnic începând cu 1 decembrie 2026. Oprirea inițială a Reactorului 1 a avut loc pe 28 iulie, pe fondul secetei și al nivelului scăzut al Dunării , care nu permitea asigurarea apei necesare răcirii instalațiilor. Unitatea 2 a fost oprită la rândul ei pe 13 august. [...]

Oprirea accidentală a Unității 1 de la Cernavodă a scos din sistem circa 600 MW și a împins România spre importuri mai scumpe , cu efecte în prețul energiei, în timp ce autoritățile verifică inclusiv o posibilă eroare de mentenanță, potrivit Digi24 . Unitatea 1 s-a decuplat de la Sistemul Energetic Național luni, la ora 17:57, după apariția unei defecțiuni tehnice. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a spus că problema a fost localizată la un ejector – echipament care asigură vidul necesar funcționării condensatorului turbinei – iar în paralel se analizează dacă a existat și o neglijență umană în procesul de mentenanță. „Se analizează dacă a fost și o neglijență umană, a factorului uman, în acest proces de mentenanță.” Impact în sistem: 600 MW lipsă, acoperiți inclusiv din import Potrivit oficialului, oprirea Unității 1 a însemnat că Dispeceratul Energetic Național a rămas fără aproximativ 600 MW pe care îi avea în calcul pentru acoperirea consumului. Energia neprodusă la Cernavodă a fost înlocuită inclusiv prin importuri, cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar fi contribuit la dezechilibre și la creșterea prețului energiei electrice. În mod obișnuit, cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, conform aceleiași surse. Ce urmează: repornirea Unității 2 și intervenții la Unitatea 1 Nițulescu a anunțat că procedurile de repornire a Unității 2 ar urma să înceapă în cursul nopții, în jurul orei 4:00, iar reactorul ar urma să ajungă la puterea nominală în 24–48 de ore de la începerea manevrelor. În paralel, echipele continuă lucrările de remediere la Unitatea 1, iar oficialul și-a exprimat speranța că ambele unități vor reveni în funcțiune în cel mult 48 de ore, urmând să furnizeze împreună 1.300–1.350 MW. Totuși, Digi24 notează că această estimare este mai optimistă decât calendarul comunicat de Nuclearelectrica : compania a indicat că Unitatea 2 ar urma să fie sincronizată cu Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie și să atingă puterea nominală pe 12 noiembrie. Pentru Unitatea 1, articolul citat este trunchiat și nu include integral intervalul comunicat de companie, astfel că termenul exact nu poate fi redat din textul disponibil. [...]

Hidroelectrica intră în iarna 2026–2027 cu rezerve de apă sub 50%, ceea ce limitează producția și obligă compania să prioritizeze energia pentru vârfuri de consum și echilibrare , potrivit Economedia , care citează declarațiile lui Dan Plaveti , președintele Directoratului, făcute la o conferință despre provocările sezonului rece pentru sistemul energetic. Contextul hidrologic rămâne nefavorabil: debitele Dunării și ale râurilor interioare sunt mult sub mediile multianuale, ceea ce reduce cantitatea de energie hidroelectrică ce poate fi produsă. Plaveti a spus că seceta a afectat „foarte mult” producția din acest an și a forțat compania să își reanalizeze modul de gestionare a resurselor. Debite sub mediile multianuale, cu presiune directă pe producție Șeful Hidroelectrica a indicat că prognozele pentru lunile decembrie și ianuarie arată debite ale Dunării semnificativ mai mici decât normalul multianual: pentru decembrie: 2.500 metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de 5.100 metri cubi pe secundă; pentru ianuarie: 3.000 metri cubi pe secundă, comparativ cu o medie de 5.400 metri cubi pe secundă. În prezent, deși Dunărea ar fi „la aproape 1.800 metri cubi pe secundă”, prognozele „nu sunt favorabile”, a mai spus Plaveti. El a adăugat că debitele Dunării sunt la 30–40% din mediile multianuale, iar pe râurile interioare toate debitele sunt sub 50% din valorile multianuale, ceea ce se traduce într-o producție hidroelectrică „mult mai mică”. Strategia pentru sezonul rece: apă folosită când aduce „cea mai mare valoare” sistemului În paralel cu constrângerile de resursă, Hidroelectrica susține că este pregătită tehnic pentru iarnă, după finalizarea programului de mentenanță, revizii și reparații, iar hidroagregatele sunt gata de funcționare. „Încercăm să gestionăm rezervele de apă cu multă prudență, cu multă disciplină. Apa din lacuri este o resursă limitată și practic o folosim doar când aduce cea mai mare valoare pentru sistem, pentru vârful de consum, în echilibrare, și încercăm să susținem partea de siguranță a funcționării sistemului energetic.” Plaveti a mai spus că Hidroelectrica își adaptează permanent programul de funcționare la evoluția debitelor și că, deși compania „nu intră în iarnă în condițiile” dorite, este pregătită cu echipamentele și personalul pentru a exploata „cu foarte multă diligență” resursele de apă disponibile. Declarațiile au fost făcute la conferința „Provocările iernii 2026 – 2027 pentru sistemul energetic național”, organizată de Focus Energetic, în parteneriat cu Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților, conform relatării citate de Economedia. [...]