Știri
Știri din categoria Companii
Silcotub a securizat gaze din Neptun Deep printr-un contract în avans, un semnal că marile fabrici își „blindează” costurile energetice înainte de pornirea producției offshore. Potrivit Profit, Silcotub SA (controlată de Tenaris) este primul client industrial din România care a cumpărat de la OMV Petrom gaze naturale în avans din viitoarea producție a proiectului Neptun Deep, care ar urma să înceapă anul viitor.
Informația a fost dezvăluită de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în contextul obligației din Legea offshore ca aceste contracte bilaterale să fie notificate la ANRE cel târziu înainte de intrarea lor în vigoare, „în vederea protejării siguranței energetice a României”.
Silcotub este un consumator relevant de gaze în industrie. Doar la oțelăria din Călărași, compania a consumat anul trecut peste 6,5 milioane metri cubi de gaze (circa 69.000 MWh), conform raportării de mediu citate de publicație.
La punctul de lucru din Călărași, gazul este folosit în procesul de producție, inclusiv:
Silcotub mai are fabrica de țevi din Zalău și pe cea de prăjini de pompare din Câmpina. Compania a încheiat anul 2025 cu profit net de peste 227 milioane lei, venituri totale de 3,46 miliarde lei și un efectiv mediu de circa 1.850 de angajați, potrivit datelor prezentate.
OMV Petrom a mai semnat contracte de vânzare de gaze din Neptun Deep cu compania germană Uniper și cu traderul de stat Energocom din Republica Moldova, conform informațiilor din articol. (Detalii: Profit și Profit.)
În paralel, articolul plasează aceste contracte în dezbaterea mai amplă despre accesul la gazele din Neptun Deep și despre rolul statului, inclusiv prin dreptul de preemțiune (drept de cumpărare cu prioritate) prevăzut în Legea 256/2018.
Materialul citează expunerea de motive a unui proiect legislativ adoptat de Camera Deputaților, care ar autoriza Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să introducă în buget credite de angajament pentru achiziții de gaze rezultate din exercitarea dreptului de preemțiune.
În document este menționată o ofertă OMV Petrom din 08.05.2026: 49,9 TWh (49.900.000 MWh) la un preț de 48,752 euro/MWh, iar la cursul de 5,2581 lei/euro necesarul bugetar pentru 7 ani este estimat la circa 2.432.724.800 euro (aprox. 12.791.510.270 lei), fără TVA și accize.
Publicația notează că 48,752 euro/MWh ar însemna, la cursul indicat, peste 256 lei/MWh, peste dublul prețului reglementat angro de 120 lei/MWh, aplicat producătorilor interni pentru volume destinate populației și CET-urilor, reglementare în vigoare până în aprilie 2027. Sunt menționate și cotații futures pentru 2027 la hub-ul olandez TTF, cu o medie de circa 45 euro/MWh.
Consiliul Fiscal a atras atenția asupra lipsei unor documente obligatorii pentru măsuri cu impact bugetar, iar Consiliul Legislativ a emis un aviz consultativ negativ, avertizând că nu este indicată sursa concretă de finanțare și invocând inclusiv riscul de încălcare a articolului 138 alin. (5) din Constituție („Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare”).
Pentru companii, contractul în avans semnat de Silcotub indică o tendință de „asigurare” a aprovizionării cu gaze înainte de intrarea în producție a Neptun Deep, într-o perioadă în care prețurile reglementate și cele de piață pot diverge puternic. Pentru stat, discuția se mută pe sustenabilitatea bugetară și pe mecanismul concret de finanțare dacă dreptul de preemțiune va fi exercitat la volume mari, în condițiile semnalate de instituțiile consultative.
Recomandate
Într-o piață de peste 20 mld. euro, accesul brandurilor tinere în marile lanțuri rămâne excepția , deși sectorul alimentelor și băuturilor este dominat numeric de microîntreprinderi și IMM-uri, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Datele citate arată o bază antreprenorială amplă în mai multe segmente: peste 75% dintre întreprinderile din industria lactatelor sunt micro, 67% din cifra de afaceri din domeniul înghețatei este realizată de firme micro, mici și medii, iar în industria berii funcționează 76 microberării dintr-un total de 88 de fabrici. De ce contează: „mulți” nu înseamnă automat vizibilitate la raft La prima vedere, ponderea mare a firmelor mici ar sugera o forță de piață capabilă să concureze cu jucătorii mari în retail. În practică, însă, doar o parte redusă dintre aceste companii reușește să intre în marile lanțuri de magazine, ceea ce limitează scalarea (creșterea rapidă a volumelor) și accesul la consumul de masă. Analiza ZF plasează această dinamică într-un context mai larg: o piață în care cifra de afaceri totală a companiilor depășește 20 mld. euro, iar „brandurile tinere” au început să apară pe rafturi în segmente precum înghețată, lactate, creme tartinabile și băuturi. Ce urmează Materialul indică faptul că ZF a selectat segmente-cheie în care astfel de branduri au reușit listarea în retailul modern, însă nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre nume de companii, lanțuri sau criterii comerciale de acces. În lipsa acestor informații, concluzia rămâne una de structură: baza antreprenorială este mare, dar „filtrul” distribuției în retailul modern păstrează competiția reală la raft într-un cerc mai restrâns. [...]
Brandul britanic Raleigh nu își mai poate plăti datoriile și a intrat în insolvență , după ce a epuizat „toate opțiunile disponibile”, potrivit Economica . Pentru grupul Accell, care a cumpărat compania în 2012, cazul indică un eșec al procesului de restructurare început în februarie și deschide o etapă de incertitudine privind continuarea activității în forma actuală. Compania confirmă, într-un comunicat publicat joi, că nu își mai poate îndeplini obligațiile financiare. Accell spune că a analizat variantele de salvare, dar fără o soluție viabilă care să permită continuarea grupului „în formula actuală”. „Toate opţiunile realiste pentru viitorul companiei au fost explorate şi niciuna nu s-a dovedit a fi o soluţie pentru ca acest grup să continue în formula actuală”, a declarat Jonas Nilsson, preşedinte executiv al Accell. Raleigh a ajuns, la apogeu, la peste 8.000 de angajați și statutul de cel mai mare producător de biciclete din lume. Accell a cumpărat compania în 2012 pentru circa 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei). Context: un brand cu istorie, dar cu presiune financiară Originară din Nottingham (Anglia), Raleigh este un nume cu tradiție în ciclism, asociat în trecut cu performanțe sportive: în 1980 a câștigat Turul Franței prin Joop Zoetelmek (echipa TI-Raleigh), iar la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984 echipa SUA a obținut medalii de aur pe biciclete Raleigh. În 2017, compania a renunțat să mai concureze, după o perioadă scurtă cu victorii la Turul Normandiei. Cel mai cunoscut produs al mărcii a fost modelul „chopper”, menționat ca reper de notorietate al brandului. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol, compania nu indică o soluție de continuare „în formula actuală”, ceea ce sugerează că următorii pași vor depinde de procedura de insolvență și de opțiunile rămase pentru active și operațiuni. Detalii suplimentare despre impactul asupra angajaților sau despre un eventual cumpărător nu sunt precizate în sursa citată. [...]
Guvernul permite creșterea cheltuielilor salariale cu aproape 30 mil. lei pentru ocuparea și suplimentarea unor posturi la Transelectrica , Transgaz și Hidroelectrica , o decizie cu miză operațională în infrastructura energetică, potrivit Economica . Măsurile sunt aprobate prin memorandume și vin „însoţite de alocarea resurselor financiare necesare” pentru ocuparea posturilor vacante existente la finalul anului 2025, în baza prevederilor din OUG nr. 89/2025, conform documentelor citate. Câte posturi se ocupă și ce cost salarial implică Deciziile vizează trei companii de stat din energie, cu următoarele impacturi bugetare la nivel de cheltuieli salariale: Transelectrica : ocuparea posturilor vacante existente la finele lui 2025, cu majorarea cheltuielilor salariale cu 12.278.000 lei , aplicabilă din august 2026 , „etapizat”. Transgaz : angajarea de personal de specialitate pe 148 de posturi vacante , cu majorarea cheltuielilor salariale cu 9.548.000 lei . La 31 decembrie 2025, compania avea aprobat un total de 5.261 de posturi . Hidroelectrica : ocuparea a 100 de posturi vacante (finele lui 2025), cu majorarea cheltuielilor salariale cu 6.034.000 lei , plus creșterea numărului de angajați cu 30 de posturi față de nivelul din 2025, cu încă 2.046.000 lei , pe fondul extinderii activității de furnizare. De ce contează: presiune pe mentenanță și risc de sancțiuni Argumentul central al Guvernului pentru ocuparea posturilor, în special în zona de exploatare, este legat de funcționarea în siguranță a instalațiilor și respectarea normativelor de personal. Menținerea posturilor neocupate ar duce, potrivit documentului, la: creșterea semnificativă a orelor suplimentare și depășirea limitelor din legislația muncii; costuri mai mari decât cele aferente angajării; expunere la riscuri operaționale și la sancțiuni din partea autorităților de control. În cazul Transgaz, noile posturi sunt destinate atât muncitorilor din structurile direct productive (operare și mentenanță – de la lăcătuși mecanici și electricieni până la sudori), cât și inginerilor implicați în proiectare, mentenanță, comprimare gaze și dezvoltare. Hidroelectrica își extinde echipa de furnizare Suplimentarea cu 30 de posturi peste nivelul din 2025 este justificată de extinderea portofoliului de clienți și creșterea volumului operațional în furnizare. Guvernul indică nevoi în activități precum relații cu clienții, facturare, recuperare creanțe și decontare, dar și pentru respectarea termenelor legale, menținerea calității serviciilor și susținerea proiectelor de digitalizare și a campaniilor comerciale. Situația financiară invocată de Executiv Pentru toate cele trei companii, Executivul arată că nu înregistrează pierderi și nu au plăți restante la 31 decembrie 2025, nu estimează pierderi sau restanțe nici în 2026 și își finanțează activitatea și dezvoltarea din venituri proprii. În aceste condiții, Guvernul susține că măsurile „nu generează dezechilibre financiare” și nu afectează sustenabilitatea economică a companiilor. [...]
Eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria de la 1 septembrie 2026 accentuează diferența de competitivitate față de România , care a majorat TVA la medicamente de la 9% la 11% în august 2025, potrivit Ziarul Financiar . Miza este economică: Ungaria produce anual medicamente de circa 3,4 mld. euro (aprox. 17 mld. lei), în timp ce România nu depășește 1–1,4 mld. euro (aprox. 5–7 mld. lei). Balanța comercială: Ungaria pe excedent, România pe deficit Diferențele se văd în comerțul extern. Ungaria este pe excedent la medicamente, în timp ce România rămâne pe deficit: importă de 6 mld. euro (aprox. 30 mld. lei) și exportă sub 2 mld. euro (aprox. 10 mld. lei), conform datelor prezentate în articol. În acest context, decizia Budapestei de a elimina complet TVA la medicamentele cu prescripție (care era de 5%) este un semnal de politică fiscală orientată spre costuri mai mici în lanțul de distribuție și, indirect, spre susținerea pieței locale. Ce explică avansul Ungariei în producția de medicamente În oglindă cu România, unde TVA la medicamente a crescut, explicația pentru dezvoltarea producției locale din Ungaria ține de politici publice și de piața muncii, spune Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj, citat de publicație: facilități fiscale „flexibile” care au atras investitori și dezvoltarea resursei umane. Un exemplu de scară: Gedeon Richter Un reper al industriei ungare este Gedeon Richter, descrisă drept cea mai mare fabrică de medicamente din Ungaria, cu istorie din 1900. Compania este listată la Bursa de la Budapesta, iar guvernul maghiar are 5% din acțiuni. În 2025, grupul a avut o cifră de afaceri de 2,3 mld. euro (aprox. 11,5 mld. lei) și 6.000 de angajați doar în Ungaria. Prin comparație, în toată producția românească de medicamente sunt aproape 10.000 de angajați, potrivit articolului. Ce urmează Pe termen scurt, eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria, de la 1 septembrie 2026, poate amplifica avantajul competitiv al pieței vecine într-un sector în care România are deja deficit comercial semnificativ. Articolul nu oferă estimări privind impactul bugetar sau efectul în prețuri, astfel că amploarea consecințelor rămâne de urmărit după intrarea în vigoare a măsurii. [...]
Volumele Coca-Cola HBC România au revenit pe creștere în primul semestru , după trei ani consecutivi de scăderi, într-un context de consum mai dificil în trimestrul al doilea, potrivit Ziarul Financiar . Avansul a fost unul „low single digits”, adică o creștere ușoară, de 1-4% față de aceeași perioadă din 2025, conform raportului Coca-Cola HBC citat de publicație. Revenirea pe plus contează în special prin semnalul operațional: compania reușește să stabilizeze și să crească volumele vândute, în pofida unui climat de consum mai slab în T2, ceea ce sugerează o cerere mai rezilientă pe anumite segmente și o mixare mai bună a portofoliului. Ce a tras în sus volumele: fără zahăr, energizante și apă În segmentul băuturilor carbogazoase, Coca-Cola HBC indică o creștere ușoară a volumelor, susținută de performanțe mai puternice ale unor branduri-cheie: Coca-Cola Zero : creștere cu „rate de două cifre” (peste 10%); Sprite : creștere de peste 10% . În paralel, compania raportează o creștere „puternică, de două cifre” în categoria băuturilor energizante, impulsionată de Monster . Și segmentul băuturilor necarbogazoase a avansat ușor (tot „low single digits”), cu sprijin din categoria apelor, potrivit aceluiași raport. Context: consum mai dificil în T2, dar portofoliul a compensat Raportul citat de ZF leagă evoluția din România de un „climat de consum mai dificil” în trimestrul al doilea, însă creșterile pe subcategorii (fără zahăr, energizante, apă) au susținut rezultatul pe semestru. Articolul nu oferă valori absolute ale volumelor sau detalii financiare (venituri, marje), astfel că impactul exact în cifre asupra afacerii locale nu poate fi estimat din informațiile disponibile în sursă. [...]
Banca Transilvania își extinde sprijinul pentru internaționalizarea firmelor românești printr-un parteneriat cu Endeavor România , construit pe acces la piețe externe și la rețelele de business ale diasporei din Europa și SUA, potrivit Banca Transilvania . Miza operațională pentru companii este una practică: programe cu sesiuni în mai multe orașe, gândite să transforme intenția de extindere în pași concreți de scalare. Două programe, cinci țări, calendar 2026–2027 Parteneriatul acoperă două inițiative derulate în cinci țări, în perioada 2026–2027: Beyond Borders – pentru companii românești „pregătite să exploreze noi piețe”, cu sesiuni de imersiune în: Madrid (septembrie 2026) Atena (octombrie 2026) Istanbul (2027) „Diaspora Gatherings” – întâlniri care vizează conectarea cu comunități de business românești din: New York (decembrie 2026) Londra (mai 2027) De ce contează: acces la rețele și învățare aplicată pentru extindere Structura programelor indică o abordare orientată spre execuție: imersiuni în piețe-țintă și conectare cu diaspora de business, astfel încât experiența și relațiile construite în alte economii să devină accesibile firmelor românești interesate de dezvoltare internațională. În comunicatul băncii, directorul general al Băncii Transilvania, Ömer Tetik, leagă inițiativa de tendința de internaționalizare a antreprenorilor români: „Tot mai mulți antreprenori români fac pasul spre internaționalizare, iar pentru noi este firesc să le fim alături și în această etapă.” La rândul său, Mihnea Crăciun, director general Endeavor România, descrie conectarea cu diaspora ca instrument de înțelegere a piețelor externe și de pornire a extinderii: „Crearea unei legături puternice cu expertiza și rețelele de business ale diasporei românești din Europa și SUA (…) reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități prin care antreprenorii români pot să înțeleagă piețele externe și să facă primii pași pentru construirea unor întreprinderi cu adevărat globale.” Context: baza de clienți companii a BT și rețeaua Endeavor Banca Transilvania se prezintă drept „liderul pieței bancare din România” și menționează că are aproximativ 600.000 de clienți companii, de la start-up-uri și IMM-uri la Corporate și Large Corporate. Endeavor România este parte a unei rețele globale dedicate antreprenorilor cu potențial de creștere, cu acces la mentori și comunități internaționale de business, conform aceleiași surse. [...]
