Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România vrea să păstreze sprijinul Băncii Mondiale pentru reforme și pregătește un plan 2028–2034 „fără precedent” ca volum și complexitate, în condițiile în care statutul de stat „matur” ridică întrebări despre cât de mult va mai fi eligibilă pentru acest tip de suport, potrivit Antena 3. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, aflat la Washington la reuniunile de primăvară ale FMI și Grupului Băncii Mondiale, spune că miza este evitarea unui „gol” de expertiză și asistență tehnică în zona de reforme.
Pîslaru afirmă că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este unul dintre finanțatorii principali ai contractelor de asistență tehnică derulate de Banca Mondială în România, ceea ce face ca Bucureștiul să fie interesat de continuarea activității instituției în țară, chiar dacă, în mod tradițional, Banca Mondială își concentrează resursele pe state aflate în dezvoltare.
„Noi credem că România are în continuare nevoie de asistență tehnică pentru zona de reforme.”
Mesajul central al ministrului este că următorul ciclu de planificare 2028–2034 ar urma să aibă o amploare ridicată, iar România vrea să consolideze relația cu Banca Mondială tocmai pentru a nu rămâne „descoperită” pe zona de cunoaștere și sprijin tehnic. În logica fondurilor europene, acest tip de asistență este folosit, de regulă, pentru proiectarea și implementarea reformelor și pentru întărirea capacității instituționale.
În același timp, ministrul indică faptul că discuțiile vizează și contractele aflate deja în derulare, fără a oferi în material detalii despre valori, termene sau proiecte punctuale.
Pîslaru spune că pe lista colaborării cu Banca Mondială a fost adăugat un element nou: IST Invest și programul Bridge, descris ca un program de pregătire a regiunilor de la frontiera estică pentru reconstrucția Ucrainei. Ministrul leagă această temă de un „potențial mare de dezvoltare economică” pentru România, fără a detalia mecanismele de finanțare sau calendarul.
Al doilea obiectiv al delegației, potrivit ministrului, este întărirea componentei economice a Parteneriatului Strategic România–SUA, pe fondul percepției că zona de comerț și investiții „a scârțâit” în relația bilaterală. Pîslaru afirmă că România urmărește să atragă investiții americane și că, în perioada 2028–2034, MIPE ar avea în vedere investiții potențiale dinspre SUA, inclusiv în logica unui „cap de pod” către Uniunea Europeană și către reconstrucția Ucrainei.
În acest context, el menționează întâlniri și discursuri la trei think tank-uri, precum și întâlniri la National Security Council și la US Treasury Department, plus obiective imediate precum aderarea la OCDE și „ultimul aviz” necesar din partea SUA (fără alte precizări în material).
Ministrul invocă și evoluția economică a României, afirmând că țara a urcat „de la 44% în media Uniunii Europene la peste 80%”, depășind Ungaria, Cehia și Portugalia. Declarația este prezentată ca argument pentru intensificarea mesajelor de diplomație economică, însă materialul nu include sursa statistică a acestor procente.
Recomandate
România a atras 10 miliarde de euro în 12 luni, iar guvernul leagă performanța de reducerea deficitului bugetar , potrivit Mediafax , care îl citează pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene , Dragoș Pîslaru . Ministrul afirmă că, în perioada iunie 2025 – iunie 2026, România a atras 10 miliarde de euro fonduri europene, pe care o numește „un record absolut” pentru 12 luni consecutive. Pe fondurile de coeziune, Pîslaru susține că absorbția a fost „triplată”, de la 3.279.387.099 euro anul trecut la 10.418.362.085 euro în prezent, ceea ce ar însemna un plus de 7.138.974.986 euro. Tot el spune că România este „pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite”. Ce înseamnă pentru investițiile publice și deficit În aceeași declarație, ministrul leagă direct finanțarea europeană de buget: investițiile din bani europeni ar fi ajuns să reprezinte 76% din investițiile publice ale României, contribuție pe care o descrie drept „esențială” pentru reducerea deficitului bugetar. PNRR și contractarea pe ciclul financiar curent Pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pîslaru indică sume brute atrase de 2.620.279.973 euro pe cererea de plată nr. 4 și 350.692.010 euro pe cererea de plată nr. 3, în total 2.970.971.983 euro. El mai afirmă că există perspective ca România să ajungă la 95% absorbție pe PNRR. În paralel, ministrul spune că, în ciclul financiar actual, contractarea a ajuns la 97% și că este „sigur” că va urca la 100%. [...]
Intervenția DR-14 ar putea aduce 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect pentru fermele mici , însă calendarul și condițiile rămân neconfirmate oficial, potrivit Agronet . Informațiile provin din estimări prezentate de consultanți în emisiunea „Agricultura la Raport”, preluate de AGRO TV, iar fermierii sunt avertizați să nu trateze aceste repere ca termene certe de depunere. DR-14 și DR-18, „mai avansate” procedural, dar fără sesiuni deschise Materialul indică faptul că DR-14 (pentru investiții în ferme mici) și DR-18 (pentru floricultură și plante medicinale/aromatice) ar fi printre intervențiile considerate mai avansate, în sensul că ar fi fost discutate criteriile de selecție în structurile de monitorizare . Totuși, această etapă nu echivalează cu deschiderea sesiunilor. Pentru lansarea efectivă ar fi necesare, între altele, publicarea ghidurilor aplicabile, stabilirea perioadei de înscriere și activarea sesiunii de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Ce tipuri de investiții ar putea acoperi DR-14 În forma descrisă de consultanți, DR-14 ar urma să ofere 50.000 de euro pe proiect și să includă mai multe componente, în funcție de sector și tipul investiției. Sunt menționate ca direcții posibile: investiții în ferme zootehnice; proiecte pentru legumicultură; achiziții simple de utilaje; investiții în alte sectoare agricole, care ar urma să fie stabilite prin documentația finală. Agronet subliniază că valoarea sprijinului și împărțirea pe componente trebuie verificate în ghidul solicitantului , când va fi publicat. În acest moment, nu sunt prezentate un termen oficial de deschidere și nici condiții finale privind dimensiunea economică a fermei, cheltuielile eligibile sau modul de acordare a sprijinului. DR-12, DR-17 și DR-13: estimări, puține detalii și incertitudini După DR-14 și DR-18, consultanții se așteaptă la avansarea DR-12 și DR-17, însă fără garanții privind calendarul. Pentru DR-12, destinată consolidării exploatațiilor fermierilor deja instalați, este menționată o estimare potrivit căreia sesiunea nu ar putea fi lansată înainte de septembrie 2026 , dar Agronet precizează explicit că este o evaluare a consultantului, nu un termen anunțat de AFIR sau de Ministerul Agriculturii. În cazul DR-17, care ar urma să finanțeze investiții inclusiv pentru struguri de masă și hamei, materialul nu oferă detalii despre buget, valoarea maximă pe proiect, intensitatea sprijinului sau perioada probabilă de depunere. DR-13 este descrisă drept intervenția cu cel mai ridicat grad de incertitudine , inclusiv pe fondul unor informații contradictorii despre buget și locul în calendar. Este menționat și scenariul ca intervenția să nu mai fie lansată, prezentat ca ipoteză de consultant, nu ca decizie oficială. Ce este deschis acum la AFIR: finanțare pentru capacități solare Separat de intervențiile DR aflate în așteptare, AFIR primește cereri pentru investiții în capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare , dedicate autoconsumului, cu sprijin integral nerambursabil, conform materialului. Sesiunea este deschisă până la 14 august 2026 și are un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei). Ce ar trebui să facă fermierii până apar ghidurile Recomandarea centrală este ca fermierii să își pregătească proiectele, dar fără să angajeze cheltuieli pe baza presupunerii că o intervenție va fi lansată la o anumită dată, deoarece cheltuielile făcute înainte de momentul permis prin ghid pot rămâne neeligibile. În practică, verificările esențiale vor ține de documentația oficială: starea sesiunii, eligibilitatea, valoarea și intensitatea sprijinului, contribuția proprie, criteriile de selecție și lista cheltuielilor eligibile. [...]
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews . Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie. Ce bani sunt în joc și la ce ar merge Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor. În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație. Riscul de rating și efectul în lanț asupra dobânzilor Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții. Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor. De ce insistă pe forma legilor: negociere cu Comisia Europeană Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană. În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”. Contextul politic: acuzațiile lui Grindeanu și cererea de demisie Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare. [...]
Parchetul European investighează posibile nereguli la fonduri UE de până la 300 mil. euro (aprox. 1,5 mld. lei) legate de grupul Agrofert , deținut anterior de premierul ceh Andrej Babiš, potrivit HotNews . Dosarul ridică miza financiară a controalelor privind conflictele de interese și utilizarea banilor europeni în companii conectate politic. Investigația este derulată de Parchetul European (EPPO) , instituția UE care anchetează fraude ce afectează bugetul Uniunii, condusă de Laura Codruța Kovesi . Informația a fost relatată inițial de Reuters și preluată de Agerpres. Ce verifică EPPO și care este miza financiară Conform publicației cehe Seznam Zpravy, EPPO investighează două direcții: folosirea recentă a fondurilor europene de către companii asociate în trecut cu Babiš; dacă autoritățile cehe ar fi trebuit să ceară rambursarea a aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei ) din fonduri plătite companiilor lui Babiš într-o perioadă anterioară în care acesta a fost prim-ministru (2017–2021). Babiš și-a construit un imperiu de afaceri în agricultură, alimentație și industria chimică, inclusiv grupul Agrofert , care cuprinde sute de companii și accesează anual fonduri europene „de zeci de milioane de euro”, potrivit materialului. Cooperarea cu autoritățile cehe și disputa privind „separarea” de Agrofert Seznam Zpravy susține că EPPO a cerut poliției cehe să coopereze în anchetă. Agenția cehă de combatere a criminalității organizate a transmis că „gestionează această chestiune” conform instrucțiunilor primite de la EPPO, fără alte detalii. După revenirea la conducerea guvernului la sfârșitul anului trecut, Babiš a transferat acțiunile deținute în Agrofert către un fond fiduciar independent și a afirmat că măsura depășește cerințele reglementărilor cehe și europene privind conflictele de interese. Oponenții săi contestă însă dacă acest aranjament îl separă suficient de grup, iar Seznam Zpravy face referire la documente fiduciare nepublicate care ar sugera că membri ai familiei ar putea prelua controlul după ce Babiš părăsește funcția. De unde a pornit cazul Partidul Piraților, din opoziție, a declarat că ancheta EPPO ar urma unei plângeri depuse de formațiune privind folosirea fondurilor europene de către companiile lui Babiš în trecut. Ministrul ceh al Finanțelor, Alena Schillerova, a spus că este convinsă că premierul și-a rezolvat situațiile care ar fi putut implica conflicte de interese. Context politic Babiš conduce partidul ANO, care a câștigat alegerile legislative din octombrie anul trecut, și guvernează într-o coaliție cu „Motoriștii” și formațiunea de extremă dreapta SPD. După summitul NATO de săptămâna trecută, premierul de la Praga a anunțat că Republica Cehă nu va participa la pachetul de sprijin de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit de statele Alianței. În acest moment, sursa nu oferă detalii despre fapte concrete investigate sau despre eventuale acuzații, ci doar despre deschiderea investigației și cooperarea solicitată autorităților cehe. [...]
Întârzierile la autostrăzi riscă să scoată din PNRR până la 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei), ceea ce ar muta finanțarea pe bugetul de stat și pe împrumuturi mai scumpe, potrivit Newsweek . Miza imediată este „decomiterea” – anularea definitivă a unor fonduri europene dacă termenele și condițiile de cheltuire nu sunt respectate – cu termen-limită indicat pentru august 2026 pe unele segmente. Sursa arată că România încearcă să „salveze” prin negocieri cu Comisia Europeană o sumă totală de aproximativ 4,7 miliarde euro pentru transporturi, prin decontare parțială în funcție de progresul fizic real din șantiere. Unde este riscul cel mai mare: proiectele menționate În material sunt indicate mai multe zone cu întârzieri care pot duce la pierderea finanțării din PNRR sau la mutarea proiectelor pe alte programe: Autostrada Moldovei A7 (secțiunea de Nord) : între Adjud – Roman – Pașcani , unde „sute de milioane de euro” ar fi în risc direct de decomitere, pe fondul faptului că lucrările nu ar urma să fie gata până la termenul-limită din august 2026. Publicația notează că tronsoanele dintre Adjud Nord și Roman Nord ratează termenele asumate, iar ONG-uri de specialitate avertizează că șansele de finalizare „conform calendarului” sunt minime. Autostrada A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea : întârzierile la lucrările asociate tunelurilor menționate în articol scot sectorul din fereastra de decontare a fondurilor nerambursabile. Autostrada Transilvania (A3) : sunt menționate întârzieri, iar pentru A3 între Nădășelu și Poarta Sălajului publicația afirmă că „au pierdut deja oficial” finanțarea directă din PNRR. În context, Newsweek trimite și la un articol separat despre vizita lui Ilie Bolojan pe șantier, disponibil aici: Newsweek . Autostrada Unirii (A8) : loturile din zona montană sunt descrise ca fiind afectate de birocrație și complexitatea traseului; Guvernul ar fi modificat structura programului, eliminând „bucăți importante” din PNRR și mutându-le pe Programul Transport. Materialul face trimitere și la un alt articol despre A8: Newsweek . De ce contează: costul finanțării se mută pe buget, la dobânzi mai mari Newsweek susține că, dacă banii din PNRR sunt pierduți, statul ar trebui să înlocuiască finanțarea prin împrumuturi de pe piață, la dobânzi semnificativ mai mari. În articol se menționează că finanțările din PNRR ar avea dobânzi preferențiale de circa 2% , în timp ce împrumuturile de pe piața liberă ar depăși 6–7% , ceea ce ar genera costuri suplimentare suportate din taxe. În plus, publicația avertizează că fiecare kilometru nerealizat la timp poate împinge presiunea financiară în deficitul bugetar al anului în curs, cu risc de „corecții financiare severe”, întrucât Comisia Europeană nu ar deconta lucrări începute și nefinalizate la timp. Critici privind capacitatea administrativă și execuția Materialul îl citează pe profesorul Adrian Mitroi (ASE), care pune absorbția slabă pe seama administrării defectuoase: „E o brambureală îngrozitoare acolo. Sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, sunt credite. Nici nu îmi mai bat capul să înţeleg, atât este de prost administrat acest domeniu.” Tot el ridică semne de întrebare privind funcționalitatea Ministerului Fondurilor Europene și ritmul de utilizare a alocării totale din PNRR. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile prezentate, presiunea imediată este legată de termenele din 2026 și de posibilitatea ca unele segmente să fie decontate doar parțial sau să fie mutate pe alte programe (cum este Programul Transport), pentru a evita pierderea completă a banilor. În lipsa recuperării întârzierilor, riscul indicat este dublu: fonduri europene anulate și finanțare înlocuită din buget, la costuri mai mari. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]
