Știri
Știri din categoria Energie
Schema de sprijin pentru facturile la energie electrică se prelungește în forma actuală până la finalul lui 2026, potrivit EVZ, după ce autoritățile au decis continuarea mecanismului și după 31 martie. Măsura vizează consumatorii vulnerabili și presupune acordarea unui ajutor lunar de 50 de lei, în condițiile stabilite de legislația în vigoare.
Prelungirea vine în contextul în care modificările legislative care ar fi trebuit să simplifice accesul la sprijin și să reducă birocrația nu au fost adoptate. În consecință, după 1 aprilie rămân neschimbate plafonul de venit, procedura de depunere a cererilor și modul de acordare a ajutorului, pe baza Ordonanței de Urgență nr. 35/2025 privind sprijinul acordat consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică.
Sprijinul se acordă la cerere persoanelor singure cu venit net lunar de maximum 1.940 de lei și familiilor în care venitul net lunar pe membru nu depășește 1.784 de lei. Voucherul este de 50 de lei pe lună și poate fi folosit exclusiv pentru plata facturilor la energie electrică.
Cererile pentru acordarea voucherelor au început să fie depuse din 20 august, odată cu lansarea aplicației informatice EPIDS, dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Solicitanții pot transmite cererile online, prin oficiile poștale sau prin primării.
Până în prezent, potrivit informațiilor din articol, au fost depuse peste 1 milion de cereri pentru ajutorul la energie electrică, dintre care aproximativ 729.000 au fost verificate și aprobate. Numărul beneficiarilor variază lunar, în funcție de schimbările veniturilor declarate.
La nivelul întregului program, EVZ menționează 5,79 milioane de solicitări depuse, dintre care 5,39 milioane au fost considerate eligibile. În același timp, deși inițial se estimau 2,1 milioane de gospodării eligibile, în realitate aproximativ 700.000 de persoane beneficiază de ajutor, iar impactul bugetar prognozat era de aproape un miliard de lei.
Pentru beneficiarii existenți, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) indică faptul că nu este necesară depunerea unei noi cereri: tichetul de 50 de lei continuă să fie acordat automat. Actualizarea cererii este necesară doar în cazul unor schimbări semnificative, precum mutarea domiciliului sau modificarea componenței familiei, prin aplicația EPIDS.
În paralel, Guvernul a analizat un mecanism prin care ajutorul să fie acordat direct pe factură, fără depunerea cererilor, însă acesta nu a fost pus în aplicare până acum. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a descris intenția de a introduce un mecanism de verificare a veniturilor („cross-check”), astfel încât suma să fie dedusă automat din factură:
„Imediat ce se termină actuala schema în 31 martie, putem să venim cu această formulă în care nu mai punem oamenii pe drumuri și să scadă automat din factură acea sumă de bani. Pentru a proteja consumatorii vulnerabili aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, circa 3,5 milioane de oameni”, a explicat ministrul Bogdan Ivan.
Până la o eventuală schimbare de arhitectură a sprijinului, decizia relevantă pentru consumatori este că schema rămâne în vigoare în forma actuală până la finalul anului, cu aceleași praguri de venit, aceleași canale de depunere și aceleași reguli de continuitate pentru cei deja înscriși.
Recomandate
Senatul a avizat o „acciză dinamică” care ar reduce automat taxarea carburanților când prețurile cresc , o schimbare cu impact direct asupra veniturilor bugetare și asupra modului în care statul intervine în piață, potrivit Ziarul Financiar . Comisia economică a Senatului a dat aviz favorabil, luni, proiectului de lege privind reducerea prețului carburanților. Forma proiectului ar fi fost convenită după discuții între ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , și fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, astfel încât în Parlament să ajungă „o singură inițiativă legislativă”. Cum ar funcționa noua formulă și cine o aplică Măsura introduce, potrivit ministrului interimar al Finanțelor, o „acciză dinamică”, adică o ajustare a accizei în funcție de evoluția prețului la pompă. „Este pentru prima oară când introducem o formă de acciză dinamică. Forma de acciză dinamică înseamnă că, în funcţie de creşterea preţului, aceasta poate să scadă între 5 şi 25%.” Nazare a mai spus că mecanismul ar urma să fie operat prin hotărâre de Guvern, iar Ministerul Finanțelor ar analiza nivelul accizei la fiecare două săptămâni. Impact bugetar și constrângeri: deficitul și ratingul Ministrul a indicat un impact bugetar estimat, dar dependent de condițiile de piață și de amplitudinea scumpirilor. „Probabil că discutăm de un impact de în jur de 100 de milioane pe lună. Dar acest impact depinde foarte mult de condiţiile de piaţă şi de cât de mult vor creşte preţurile.” În același context, Nazare a afirmat că Ministerul Finanțelor va evalua costurile măsurii astfel încât ținta de deficit bugetar să poată fi respectată până la finalul anului. Totodată, el a salutat eliminarea propunerii privind reducerea TVA, despre care a spus că nu era compatibilă cu legislația europeană și ar fi putut afecta evaluările agențiilor de rating, menționând raportul Fitch așteptat în această săptămână și raportul Moody’s așteptat săptămâna viitoare. Calendar și riscuri operaționale în piață Potrivit ministrului, măsura ar putea fi aplicată timp de trei luni de la promulgarea legii, cu posibilitatea de prelungire. El a avertizat însă că orice măsură de plafonare poate genera riscul apariției unei penurii de carburanți. Următorul pas este votul din Parlament, după avizul Comisiei economice a Senatului; aplicarea efectivă depinde de adoptarea și promulgarea legii și de deciziile ulterioare ale Guvernului privind ajustarea accizei. [...]
Prăbușirile repetate ale rețelei electrice împing Cuba spre o criză economică și socială mai adâncă , pe fondul lipsei de combustibil și al imposibilității de a repara centralele vechi, relatează Adevărul . În ultimele zile, sistemul energetic național s-a prăbușit de trei ori în 10 zile, iar întreruperile locale, deja cronice, se suprapun peste penele la nivel național. Insula, cu o populație de 9,5 milioane de locuitori, se confruntă de șase luni cu un „blocaj petrolier” impus de Statele Unite, descris ca parte a unei campanii de presiune asupra guvernului comunist. În paralel, vulnerabilitatea energetică este alimentată de degradarea infrastructurii: potrivit cercetătorului Jorge Piñon (Universitatea din Texas), „coloana vertebrală” a sistemului o reprezintă centralele mari, însă acestea sunt „vechi, defecte și epuizate”. Lipsa de combustibil și piese de schimb blochează intervențiile Guvernul cubanez susține că marja de manevră este redusă. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy , invocă două constrângeri: deficitul de combustibil și accesul limitat la componente pentru unitățile termoelectrice. În teren, efectele sunt imediate: curentul revine „sporadic”, iar întreruperile scurte fac dificilă funcționarea serviciilor de bază, de la pomparea apei până la încărcarea telefoanelor, pe fondul temperaturilor de vară și al umidității ridicate menționate în articol. Efecte în lanț: tensiuni sociale, servicii publice slăbite și plecarea firmelor Penele de curent se suprapun peste o economie deja fragilizată, statul cubanez fiind descris ca slăbit încă din perioada pandemiei, inclusiv prin hiperinflație. În acest context, articolul notează: proteste de tip „cacerolazos” (bătăi în oale și tigăi), ca formă de exprimare a nemulțumirii; degradarea serviciilor publice; creșterea infracționalității, cu violențe și tâlhării, în condițiile în care poliția ar ajunge mai greu la intervenții (informație atribuită în text publicației The Guardian); presiune asupra activității economice, inclusiv prin plecarea unor companii străine (operatori hotelieri, companii aeriene, firme miniere și de transport maritim), pe fondul sancțiunilor. Un exemplu de blocaj logistic menționat este cel al unui importator de mașini electrice, care afirmă că are containere blocate în Kingston și în China, fără o estimare privind livrarea. Ce urmează: reforme anunțate, dar fără efect imediat Pe partea de politici economice, guvernul cubanez a anunțat 176 de măsuri „încă neaplicate”, menite să extindă sectorul privat și să atragă investiții. Departamentul de Stat al SUA le-a respins însă ca fiind „simple semnale de fum superficiale”, potrivit articolului. În lipsa unei stabilizări a aprovizionării cu combustibil și a accesului la piese pentru centrale, riscul operațional rămâne același: întreruperile repetate ale alimentării cu energie continuă să afecteze direct economia și funcționarea serviciilor esențiale, amplificând tensiunile sociale. [...]
Taiwan pregătește o obligație de autoproducere a energiei pentru marii consumatori , o schimbare de reglementare care ar putea ridica semnificativ costurile operaționale ale TSMC , cel mai mare consumator de electricitate din insulă, potrivit Wccftech . Ministerul Economiei din Taiwan conduce un amendament la „ Energy Management Law ”, iar legislativul ar urma să îl dezbată pe 22 iulie. Ținta este ca marii consumatori comerciali de electricitate să fie obligați să își instaleze propria infrastructură de generare și stocare a energiei, cu excepții pentru școli și spitale. Pragul propus și cine intră sub incidența legii Amendamentul ar urma să includă toate entitățile comerciale cu un consum de cel puțin 5 MW, ceea ce ar acoperi peste 400 de obiective industriale și tehnologice, inclusiv: fabrici din semiconductori și optoelectronică; combinate din oțel și petrochimie; centre de date pentru inteligență artificială. Măsura ar veni peste cadrul existent: regulile taiwaneze privind dezvoltarea energiei regenerabile și actele subsecvente cer deja marilor consumatori să compenseze 10% din consum prin surse regenerabile. De ce TSMC este expusă: volum uriaș și pierderea „economiilor de scară” ale rețelei TSMC ar fi compania cea mai afectată dacă amendamentul devine lege, deoarece consumul său este foarte mare. Publicația notează că, în 2024, TSMC ar fi consumat aproximativ 25,55 miliarde kWh în Taiwan, echivalentul a circa 9% din consumul total de electricitate al țării. În scenariul în care fabricile ar trebui alimentate din „captive power plants” (capacități proprii dedicate, în afara rețelei), compania ar pierde avantajele de cost asociate alimentării din rețeaua publică, adică „economiile de scară” ale producției și distribuției centralizate. Ca ordin de mărime operațional, Wccftech enumeră că TSMC are în Taiwan: 6 facilități „GIGAFAB” pentru plachete de 12 inch (Fab 12, 14, 15, 18, 20 și 22); 4 fabrici/laboratoare pentru plachete de 8 inch (Fab 3, 5, 6 și 8); 1 fabrică pentru plachete de 6 inch (Fab 2), plus mai multe unități de ambalare avansată. Ce urmează: perioadă de grație și penalități Proiectul ar include o perioadă de grație pentru instalarea infrastructurii de generare și stocare, iar nerespectarea ar fi sancționată cu penalități financiare descrise drept „modeste” în material. Rămâne de văzut forma finală a amendamentului după dezbaterea programată pe 22 iulie și cum va fi calibrată obligația pentru consumatori cu profil energetic foarte mare, precum TSMC. [...]
Acuzația Iranului privind un atac asupra unui sit nuclear în construcție ridică riscul de escaladare într-o zonă-cheie pentru energie , într-un moment în care Teheranul își extinde infrastructura de producție, potrivit HotNews . Agenția de presă de stat IRNA, preluată de DPA și Agerpres, susține că Statele Unite ar fi atacat o centrală nucleară iraniană aflată în construcție. Organizația Iraniană pentru Energia Atomică (OIAE) a condamnat lovirea cu „mai multe proiectile” a sitului Darkhovin, din provincia Khuzestan, la granița cu Irakul. Iranul anunțase începutul lucrărilor la centrala de la Darkhovin la finalul lui 2022. Conform informațiilor citate, reactorul (cu apă sub presiune) a fost proiectat pentru o capacitate de producție de 300 MW, iar proiectul ar fi trebuit să se încheie în 2030, după planuri vechi de peste 15 ani. În prezent, singura centrală nucleară iraniană în funcțiune este cea de la Bushehr, port la Golful Persic. Informațiile din material se bazează pe relatări ale presei de stat iraniene și pe poziția OIAE; articolul nu include o confirmare independentă a acuzației. [...]
ELCEN intră în faza de autorizare pentru demolări la Grozăvești , un pas care deblochează reconversia terenurilor de lângă CET într-un proiect imobiliar și de birouri estimat la zeci de milioane de euro, potrivit Economica . Primăria Sectorului 6 a emis certificatele de urbanism necesare, astfel încât compania poate depune documentația completă pentru autorizațiile de demolare și construire. După obținerea avizelor de demolare, ELCEN spune că va dărâma integral construcțiile existente pe amplasamentul viitorului proiect, în zona CET Grozăvești, inclusiv ruine industriale și foste rezervoare de păcură, aflate într-un stadiu avansat de degradare. Următorul pas, după eliberarea terenului, este devierea rețelelor magistrale de termoficare și a celor de gaze naturale care traversează în prezent amplasamentul, o etapă cu impact operațional direct asupra infrastructurii din zonă. Ce se construiește și de ce contează pentru sectorul energetic „ Cartierul Energiei ” este prezentat de ELCEN ca un proiect de reconversie urbană pe terenuri alăturate CET Grozăvești, care aparțin companiei. Conform descrierii transmise publicației, aici ar urma să fie dezvoltate sedii pentru companii din energie (inclusiv cele deținute de stat) și pentru Ministerul Energiei, cu birouri de clasa A, spațiu expozițional și facilități culturale conexe. Planurile urbanistice de detaliu (PUD) puse în dezbatere publică anul trecut indică faptul că, pe două terenuri din apropierea Grădinii Botanice, cu o suprafață totală de 18.200 mp, sunt propuse clădiri de opt etaje, cu suprafețe desfășurate de peste 20.000 mp fiecare. Pentru proiect, Claudiu Crețu, directorul general al Electrocentrale București, declara anterior pentru Economica o investiție de circa 40–50 de milioane de euro (aprox. 200–250 milioane lei). Calendarul depinde de autorizația finală ELCEN afirmă că etapa efectivă de construire ar urma să înceapă după obținerea autorizației finale, în condițiile în care studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici au fost deja avizați de Consiliul de Administrație al companiei. Momentul exact al începerii lucrărilor nu este precizat în informațiile transmise. În paralel: investiție separată într-o nouă unitate de cogenerare Separat de proiectul imobiliar, ELCEN a lansat procedura de achiziție pentru „Implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență în CTE Grozăvești”. Proiectul vizează o unitate de 32,5 MWe și 41 MWt, pe gaze naturale, descrisă ca „hydrogen ready” (adică proiectată să poată utiliza, în timp, amestecuri de gaze cu hidrogen, pe măsura dezvoltării tehnologiilor și a pieței). Valoarea estimată a investiției este de aproximativ 600 de milioane de lei, cu finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare , în baza unui contract de finanțare semnat în noiembrie 2024. CET Grozăvești este una dintre cele mai vechi centrale termoelectrice din România, cu origini în 1889, iar amplasamentul a trecut prin etape succesive de transformare și modernizare până la înființarea oficială ca termocentrală, în 1912. [...]
Guvernul lansează finanțări de 250 mil. euro pentru rețele și stocare din Fondul pentru Modernizare , cu termene care împing investițiile până în 2029–2030, potrivit G4Media . Pachetul include un program pentru contoare inteligente și o schemă competitivă pentru baterii, cu obiectiv declarat de reducere a costurilor din facturi și creștere a stabilității rețelei. Ordinele de ministru semnate de premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , urmează să fie transmise luni către Monitorul Oficial, iar apelurile de proiecte ar urma să înceapă în a doua parte a acestui an. 100 mil. euro pentru contoare inteligente, împărțiți egal între cei patru mari distribuitori Prima componentă are un buget de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) și este destinată digitalizării rețelelor prin instalarea de contoare inteligente. Programul este necompetitiv și împarte suma în mod egal, câte 25 de milioane de euro (aprox. 125 milioane lei) pentru fiecare dintre cei patru operatori concesionari: Distribuție Energie Electrică România Delgaz Grid Rețele Electrice România Distribuție Oltenia Autoritățile estimează instalarea a peste 800.000 de contoare până la finalul lui 2029. Pentru consumatori, beneficiul invocat este facturarea pe baza consumului real, fără estimări; la nivel de rețea, măsura ar reduce pierderile tehnice și fraudele. Apelul de proiecte este programat să se deschidă pe 3 august 2026, ora 12:00, și să se închidă pe 2 decembrie 2026, ora 17:00. Termenul estimat de finalizare a implementării este 31 decembrie 2029. 150 mil. euro pentru baterii, prin licitație competitivă, cu țintă minimă de 2.174 MWh A doua componentă alocă 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei) pentru parcuri noi de baterii „stand-alone” (stocare independentă de producție), cu o capacitate minimă totală de 2.174 MWh. Selecția proiectelor se face prin licitație competitivă, criteriul de departajare fiind cel mai mic cost per MWh. Schema prevede: finanțare de maximum 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei) per companie; cost eligibil de cel mult 69.000 de euro (aprox. 345.000 lei) per MWh. Scopul declarat este temperarea prețurilor la energie în orele de vârf (în special seara) și creșterea stabilității sistemului energetic. Calendarul estimativ indică deschiderea apelului pe 1 septembrie 2026 și închiderea pe 30 octombrie 2026, cu termen de finalizare a proiectelor de stocare la 31 decembrie 2030. [...]
