Știri
Știri din categoria Energie
Comisia Europeană a aprobat o schemă de 150 milioane euro pentru stocarea energiei în România, potrivit Mediafax. Măsura vizează dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice și este încadrată în eforturile de susținere a tranziției energetice.
Schema notificată de România are o valoare de 150 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 764 milioane de lei, și urmărește instalarea de noi sisteme de stocare a energiei electrice.
Obiectivul programului este instalarea unor sisteme de stocare cu o capacitate totală de cel puțin 2.174 MWh. În practică, astfel de investiții sunt folosite pentru a echilibra producția și consumul din rețea, mai ales în condițiile creșterii ponderii energiei din surse regenerabile, care este variabilă.
Comisia Europeană arată că schema este gândită pentru a facilita integrarea energiei regenerabile în sistemul energetic național, prin creșterea flexibilității și reducerea constrângerilor din funcționarea rețelei.
Sprijinul va fi acordat sub formă de granturi pentru investiții în sisteme autonome de stocare a energiei în baterii, precizează Comisia Europeană în comunicatul citat de Mediafax.
Finanțarea va proveni din Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene, iar beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură competitivă, ceea ce presupune, în mod obișnuit, depunerea de proiecte și departajarea lor pe criterii stabilite în ghidul schemei.
Schema poate fi aplicată până la 31 decembrie 2030, ceea ce oferă un orizont de implementare de câțiva ani pentru pregătirea și execuția proiectelor.
Comisia consideră măsura „necesară și proporțională” pentru accelerarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și pentru sprijinirea dezvoltării unor activități economice relevante pentru politicile climatice ale Uniunii Europene.
Programul a fost aprobat în cadrul Cadrului privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat la 25 iunie 2025, notează Comisia Europeană.
Acest cadru permite statelor membre să sprijine investiții în energie regenerabilă, stocarea energiei, decarbonizarea industriei și dezvoltarea tehnologiilor curate, oferind baza legală pentru astfel de scheme, cu condiția respectării criteriilor de compatibilitate cu piața internă.
Recomandate
Traian Băsescu a lăudat Romgaz pentru refuzul unei achiziții de GNL , susținând că tranzacția ar fi fost nefavorabilă României, potrivit HotNews . Mesajul pune în prim-plan o decizie cu potențial impact economic în zona aprovizionării cu gaze, într-un context public mai larg, descris de publicație drept „scandalul ambasadoarei americane din Grecia”. Fostul președinte a apreciat explicit compania Romgaz pentru faptul că a refuzat achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL – gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor), argumentând că „afacerea ar fi fost dezavantajoasă pentru România”. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reies detalii despre volumul vizat, preț, contraparte sau calendarul tranzacției, astfel că impactul financiar concret al deciziei nu poate fi evaluat pe baza acestui articol. [...]
Comisia Europeană pregătește amânarea aplicării regulilor UE pentru emisiile de metan , o decizie care ar relaxa temporar obligațiile de conformare pentru importatorii de gaze și petrol și ar putea influența fluxurile de aprovizionare pe termen scurt, potrivit Agerpres . Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat intenția de a propune amânarea intrării în vigoare a normelor privind emisiile de metan, fără să precizeze durata. Într-un interviu acordat vineri Bloomberg, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen , a indicat că este analizată o amânare cu un an, în condițiile în care regulile ar fi trebuit să se aplice de la 1 ianuarie 2027. Ce obligații ar fi vizate Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește reguli pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic. Conform cadrului actual, importatorii de gaze și petrol din UE ar urma ca, din ianuarie 2027, să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate aprovizionării lor, cu obiectivul de a limita scurgerile. De ce ia în calcul Bruxelles-ul o pauză Potrivit lui Dan Jorgensen, discuția despre amânare este legată de riscul unei „ierni potențial foarte dificile”, pe fondul incertitudinilor privind situația din Strâmtoarea Ormuz și al prețurilor ridicate la energie. În același context, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând modificarea unor reglementări europene și solicitând, în mod specific, amânarea cu un an a normelor privind metanul. Presiune externă și relaxări deja operate Regulamentul este contestat de mai multe țări, în special producători de hidrocarburi precum Statele Unite, care îl consideră o constrângere și avertizează că ar putea duce la scăderea exporturilor către UE. Comisia Europeană a relaxat deja în iulie o parte din mecanismul de aplicare, renunțând pentru trei ani la amenzile care ar fi trebuit plătite de companiile de hidrocarburi pentru nerespectarea regulilor. Reacția ONG-urilor de mediu Organizațiile de mediu se opun slăbirii regulamentului. Kim O’Dowd, de la Environmental Investigation Agency, a susținut că amânarea nu va reduce prețurile la energie și că reducerea emisiilor de metan este una dintre cele mai rapide modalități de a limita efectele încălzirii globale. Metanul este al doilea cel mai mare contributor la încălzirea globală, după dioxidul de carbon. În acest moment, Comisia nu a indicat oficial cât ar urma să dureze amânarea, iar calendarul exact rămâne neclar. [...]
Intrarea Capalo AI pe piața locală de echilibrare deschide competiția pentru monetizarea viitoarelor baterii din România. Potrivit Economica , compania s-a înregistrat ca Parte Responsabilă cu Echilibrarea (PRE) la Transelectrica , pas care îi permite să ofere proprietarilor de active energetice servicii complete de acces la piață, tranzacționare și optimizare. Capalo AI are deja licență de furnizare a energiei electrice în România, iar statutul de PRE îi extinde rolul operațional: poate prelua responsabilitatea dezechilibrelor și poate integra activele clienților în strategii de tranzacționare și optimizare. Compania spune că serviciile sale se bazează pe inteligență artificială și vizează atât sisteme independente de stocare (BESS), cât și proiecte hibride, în care bateriile sunt amplasate împreună cu alte surse de producție, în special fotovoltaice. De ce contează: 9 GW în dezvoltare și presiune pe servicii de piață Miza este creșterea rapidă a portofoliului de proiecte de stocare în baterii aflate în dezvoltare în România, care ar fi depășit 9 GW, conform companiei. Din această capacitate, peste 2 GW sunt estimați să devină operaționali până la finalul lui 2026, potrivit datelor ANRE citate de Capalo AI. În acest context, compania afirmă că urmărește să atragă „o parte semnificativă” din capacitatea care va intra în funcțiune către propriile servicii de optimizare și tranzacționare. Pentru dezvoltarea operațiunilor locale, Capalo AI spune că și-a format o echipă în România, cu specialiști în inginerie și dezvoltarea afacerii. Focus pe proiecte hibride: fotovoltaic plus baterii Un element central al strategiei este optimizarea simultană a centralelor fotovoltaice și a bateriilor, pe care compania o descrie ca fiind diferită de tranzacționarea unui BESS independent. Motivul invocat: trebuie gestionate împreună producția regenerabilă, flexibilitatea bateriei, pozițiile de piață și expunerea la dezechilibre. „România este o piață majoră de creștere pentru noi, iar înregistrarea ca Parte Responsabilă cu Echilibrarea la Transelectrica reprezintă o etapă importantă în aducerea serviciilor noastre de optimizare către proprietarii de active din România”, a declarat Joffroy Beckers, Country Manager România al Capalo AI. Context: operațiuni regionale și finanțare pentru extindere Capalo AI operează deja active de stocare și producție regenerabilă în Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Polonia și Bulgaria și furnizează servicii de tranzacționare și optimizare în Lituania, Letonia, Finlanda, Suedia, Bulgaria, Grecia și Polonia, urmând să se extindă în România. Compania indică și planuri ulterioare pentru Estonia, Spania și Portugalia. La nivel de capacități, Capalo AI gestionează baterii de 1,7 GW și instalații solare de 460 MWp, dintre care 700 MW și 400 MWp sunt deja operaționale, integrate în tranzacționare și optimizare. Oferta comercială este completată, potrivit companiei, de parteneriatul cu D.TRADING, pentru soluții integrate de preluare și valorificare a energiei în proiecte BESS și hibride. În februarie, compania a anunțat o finanțare de serie A de 11 milioane de euro (aprox. 55 milioane lei), rundă condusă de Heartcore Capital, cu participarea Tesi (vehicul de investiții al statului finlandez) și a investitorilor VentureFriends și PROfounder. Capalo AI a fost înființată în 2022, are o echipă de 48 de persoane și afirmă că în 2025 capacitatea totală contractată a bateriilor a depășit 1 GW, iar veniturile și numărul de angajați au crescut accelerat. Compania menționează că are deschise câteva poziții pentru locuri de muncă remote, cu posibilitatea de relocare în Helsinki. [...]
Serbia a trecut proiectul Porțile de Fier 3 în faza de implementare, iar România intră într-o etapă de coordonare tehnică și de impact transfrontalier odată cu pregătirea documentației pentru hidrocentrala reversibilă Djerdap 3, un proiect care ar putea influența funcționarea Porților de Fier 1 și 2 și navigația pe Dunăre, potrivit Profit . Contractul pentru elaborarea studiului preliminar de fezabilitate, a proiectului general și a planului spațial pentru zona cu destinație specială (inclusiv evaluarea strategică a impactului asupra mediului) a fost semnat cu un consorțiu condus de Institutul de Gospodărire a Apelor „Jaroslav Černi ”, conform datelor analizate de publicație. Licitația fusese lansată în iulie. Ce presupune proiectul și calendarul avansat de Serbia Proiectul vizează construirea etapizată a unei centrale hidroelectrice reversibile (cu acumulare prin pompaj) pe Dunăre, cu două posibile lacuri de acumulare superioare în zona Severni Kučaj și o centrală situată pe malul drept al Dunării, în amonte de CHE „Djerdap 1”. Parametrii inițiali menționați indică: capacitate de până la 1.800 MW; valoare estimată a investiției de circa 2,6 miliarde euro (aprox. 13 miliarde lei). Serbia își propune ca documentația tehnică să fie finalizată cel târziu până la finalul anului 2029, când „ar urma” să înceapă lucrările de construire. Ministerul Energiei și Mineritului din Serbia a transmis că proiectul trece din faza de analiză în cea de implementare concretă. De ce contează pentru România: compatibilitate, zone riverane, navigație Ministerul sârb al Energiei a indicat că, în paralel cu pregătirea documentației, este prevăzută coordonarea cu România, în baza Memorandumului de Înțelegere semnat anterior, și că sunt în curs negocieri cu compania americană Bechtel , ca potențial partener selectat în urma unui apel public (documentul citat în material este disponibil la linkul din sursă). La semnarea Memorandumului, în iulie, premierul Ilie Bolojan a spus că proiectul creează cadrul pentru schimb de informații și pentru evaluarea beneficiilor și a impactului. El a punctat explicit mizele pentru România: compatibilitatea cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și luarea în calcul a navigației pe Dunăre. Implicarea SUA și selecția de parteneri Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a afirmat că proiectul este elaborat în conformitate cu un acord strategic în domeniul energiei semnat între Serbia și Statele Unite, care ar fi intrat în vigoare în martie 2025. În baza acestui cadru, a fost lansat un apel la propuneri pentru companiile interesate să participe la proiect; șase companii ar fi răspuns, iar evaluarea ofertelor este în curs și „se va finaliza curând”, conform declarațiilor redate în material. [...]
ANAR intervine pentru a susține funcționarea în siguranță a CNE Cernavodă , după ce debitele Dunării au scăzut la intrarea în țară sub 1.200 mc/s, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns foarte aproape de limita operațională de 262 cm, necesară pentru pomparea apei de răcire, potrivit Economica . Măsurile anunțate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) sunt descrise ca fiind operative, temporare și excepționale și au ca scop aplicarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) , în contextul unei situații hidrologice severe pe fluviu. Ce face ANAR, concret, pentru a crește aportul de apă în Dunăre ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 mc/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate din alte acumulări, pentru a suplimenta aportul de apă în Dunăre și a limita scăderea nivelurilor în sectorul Cernavodă: acumularea Izbiceni, de pe râul Olt; acumularea Mihăilești, de pe râul Argeș. ANAR precizează că manevrele sunt coordonate în funcție de debitele disponibile, timpii de propagare și evoluția prognozată a regimului hidrologic, pentru a maximiza eficiența intervențiilor. Ce înseamnă pentru acumularea Iezer și cine a fost informat Administrația susține că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer. După aplicarea acesteia, în acumulare ar urma să rămână disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane mc, iar evacuările sunt realizate controlat, cu monitorizarea nivelurilor și debitelor și adaptarea manevrelor la condițiile hidrologice și de exploatare. Dispoziția operativă a fost transmisă structurilor teritoriale competente, cu informarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). De ce contează pentru Sistemul Energetic Național ANAR încadrează intervenția ca măsură de interes național, argumentând că asigurarea resurselor de apă necesare funcționării în siguranță a CNE Cernavodă este esențială pentru reducerea riscurilor asupra funcționării unui obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național. Măsurile sunt prezentate ca temporare și proporționale cu situația hidrologică. [...]
Costul net al motorinei agricole în 2026 devine variabil , pentru că rambursarea de acciză se ajustează în funcție de reducerile temporare aplicate accizei generale, ceea ce schimbă direct bugetarea lucrărilor din câmp și a transportului în ferme, potrivit Agronet . Analiza trece în revistă, la nivelul datei de 23 octombrie 2026 , evoluția prețurilor la electricitate și carburanți, dar și implicațiile pentru fermele cu panouri fotovoltaice: autoconsum, injecția surplusului în rețea, compensarea și costurile administrative de racordare/avizare. Motorina agricolă: rambursarea nu mai poate fi tratată ca „sumă fixă pe an” Mecanismul rămâne același: fermierul plătește motorina la achiziție și recuperează ulterior, prin APIA , diferența de acciză pentru cantitățile eligibile. Noutatea practică, așa cum o descrie publicația, este că nivelul rambursării depinde de acciza generală din perioada respectivă , deoarece o parte din facilitate se vede deja în prețul de la pompă atunci când statul reduce temporar acciza standard. În consecință, Agronet avertizează că folosirea unui cuantum „istoric” (de exemplu, cel din prima parte a anului) pentru a estima sprijinul dintr-o perioadă în care acciza generală este deja redusă ar duce la supraestimarea ajutorului . Cuantumuri de rambursare prezentate în analiză (lei/litru) În grila citată, rambursarea pentru cantitatea eligibilă este: 1 ianuarie–6 aprilie 2026: 2,697 lei/litru 7 aprilie–30 iunie 2026: 2,397 lei/litru când acciza standard e redusă temporar cu 25%: 1,996 lei/litru Pentru intervalul 16–31 octombrie 2026 , când reducerea generală a accizei la motorina standard este de 25% , reperul indicat este 1,996 lei/litru . Reducerea temporară a accizei: efect în preț, dar și în sprijinul APIA Agronet notează că Ministerul Finanțelor a menținut reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard în perioada 16–31 octombrie 2026 , cu un nivel efectiv de 2.103,22 lei/1.000 litri (informație dintr-un comunicat preluat de AGERPRES, conform sursei). Publicația subliniază două consecințe: reducerea de 25% se aplică accizei , nu întregului preț al motorinei, deci nu garantează o ieftinire identică la pompă între două alimentări; pentru agricultori, reducerea generală micșorează diferența de acciză rămasă de rambursat prin schema APIA. Reper de piață la 23 octombrie: cât arată mediile la pompă Ca punct de referință pentru costuri curente, analiza citează mediile PretCarburant.ro din 23 octombrie , calculate pe baza prețurilor monitorizate în 1.713 stații . Pentru motorina standard , media afișată este 10,90 lei/litru (cu taxe). Pe acest reper, Agronet construiește și un exemplu de calcul pentru 1.000 de litri , în care plata inițială rămâne mai mare decât costul net după rambursare, tocmai pentru că recuperarea prin APIA vine ulterior achiziției și pentru că rambursarea folosită în exemplu este cea corespunzătoare perioadei cu reducere de acciză (1,996 lei/litru). Context: electricitatea și prosumatorii, între autoconsum și injecția în rețea În aceeași analiză, Agronet arată că pentru fermele cu fotovoltaice autoconsumul reduce direct energia cumpărată din rețea, în timp ce surplusul injectat este valorificat conform contractului de prosumator și mecanismelor de compensare, cu diferențe între prețul de cumpărare din rețea și valoarea recunoscută pentru energia livrată. Separat, publicația atrage atenția că injectarea surplusului nu este același lucru cu sporul de putere (care poate implica modificări tehnice și lucrări), iar costurile administrative (avize/certificate) nu trebuie confundate cu costul total al conectării unei centrale fotovoltaice. În ansamblu, mesajul operațional pentru ferme este că, în 2026, bugetarea energiei și a carburantului trebuie făcută pe perioade și pe componente , nu pe „prețuri unice” sau pe rambursări presupuse constante pe tot anul. [...]
