Știri
Știri din categoria Energie
România are carburanți suficienți, iar statul își păstrează pârghii de intervenție, inclusiv posibilitatea de a condiționa exporturile în context de criză, potrivit declarațiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan, citate de Stirile Pro TV, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Ministrul a spus că România „și-a luat toate măsurile necesare” pentru a evita probleme de aprovizionare pe piața de carburanți. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, în județul Hunedoara, după ce a fost întrebat dacă există riscuri pentru alimentarea cu carburanți în România, în contextul conflictului din regiune.
Bogdan Ivan a enumerat mai multe elemente pe care le prezintă drept garanții pentru continuitatea aprovizionării:
Ministrul a mai afirmat că „începe să se regleze” situația pe piața carburanților și a susținut că România „stă mult mai bine decât alte state din Uniunea Europeană”.
Materialul este atribuit de publicație sursei News.ro.
Recomandate
Ministerul Energiei începe evaluarea activelor ELCEN , un pas necesar pentru transferul companiei către Primăria Capitalei , într-un demers care ar putea debloca reorganizarea sistemului de termoficare din București și, implicit, investițiile în modernizare, potrivit Stirile Pro TV . Primarul general Ciprian Ciucu spune că a discutat miercuri, la o întâlnire cu conducerea Ministerului Energiei, despre pașii următori pentru realizarea SACET (Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) în Capitală. În acest context, ministerul ar urma să facă evaluarea activelor ELCEN, o etapă pe care edilul o descrie ca fiind amânată de ani de zile. De ce contează: transferul ELCEN ar schimba guvernanța termoficării Miza preluării ELCEN de către Primăria Capitalei, potrivit lui Ciucu, este coordonarea producției și distribuției „într-un sistem unitar”, astfel încât investițiile și modernizarea rețelei să fie mai ușor de realizat. În prezent, sistemul din București este împărțit între: ELCEN , care produce agentul termic în centrale; Termoenergetica , care transportă și distribuie căldura și apa caldă către consumatori. Ciucu susține că transferul ar reduce „împărțirea responsabilității” între Ministerul Energiei și Primăria Capitalei, pe fondul disputelor recurente legate de funcționarea termoficării. Ce urmează și care este riscul politic indicat de primar Edilul afirmă că au existat pași anteriori pentru această preluare, dar că nu au fost finalizați, iar acum ar urma să fie puse în practică decizii luate anterior și apoi tergiversate. Totodată, Ciucu avertizează că procesul ar putea fi blocat din nou, în funcție de deciziile viitorului Guvern, ceea ce introduce un risc de continuitate pentru un proiect cu impact direct asupra bucureștenilor racordați la sistemul centralizat. [...]
România rămâne a patra zi cu cel mai mare preț spot la energie din UE , pe fondul unei presiuni operaționale ridicate în Sistemul Electroenergetic Național, după oprirea temporară a celor două unități nucleare de la CNE Cernavodă , potrivit unei analize Profit . Situația indică un dezechilibru de moment între producție și consum, care se vede direct în prețul energiei de pe piața spot (piața pentru livrare imediată/în ziua următoare), acolo unde România a rămas în vârful clasamentului european pentru a patra zi consecutiv. Ce apasă sistemul: oprirea temporară de la Cernavodă Conform informațiilor citate, Sistemul Electroenergetic Național (SEN) se confruntă cu „un grad ridicat de solicitare operațională” după oprirea temporară a celor două unități nucleare de la CNE Cernavodă. Într-un astfel de context, acoperirea necesarului se face mai greu și, de regulă, la costuri mai mari, ceea ce împinge în sus prețurile din piața spot. De ce contează pentru economie Prețul spot este un reper important pentru o parte din achizițiile de energie ale furnizorilor și ale consumatorilor mari, mai ales atunci când nu există acoperire completă prin contracte pe termen mai lung. Când România are, mai multe zile la rând, cel mai ridicat preț din UE, semnalul pentru piață este dublu: costuri mai mari pentru actorii care cumpără energie expuși la piața spot; vulnerabilitate operațională pe termen scurt, atunci când capacități mari de producție sunt indisponibile. Profit notează că prețul energiei tranzacționate pe piața spot din România rămâne și joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, pentru a patra zi la rând. În fragmentul de text disponibil nu apare valoarea exactă a prețului mediu menționat în articolul complet. [...]
România plătește seara prețul lipsei de stocare și flexibilitate , după ce ziua exportă energie la tarife joase și ajunge să importe în orele de vârf la prețuri de până la cinci ori mai mari, potrivit unei analize citate de Antena 3 . Dezechilibrul, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) , Dumitru Chisăliță , este unul structural și ajută la explicarea facturilor ridicate la energie. În analiza sa, Chisăliță argumentează că „explozia prețurilor” din ultima perioadă nu indică o problemă de producție, ci una de funcționare a sistemului: lipsă de flexibilitate și de capacitate de a gestiona când este produsă și consumată energia, mai ales într-un mix tot mai dependent de solar și eolian. Export ieftin la prânz, import scump seara Datele invocate pentru luna aprilie arată un contrast puternic între prețurile din intervalele de surplus și cele din vârfurile de consum: România a exportat energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh . În aceleași săptămâni, a importat în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh . „Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. (…) nu contează cât produci, ci când produci”, a subliniat președintele AEI. Cazul Bulgariei: valoare de import de aproape șapte ori mai mare decât exportul În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro , în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat circa 5 milioane euro . Deși cantitatea importată a fost de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată, diferență pusă pe seama prețurilor mult mai mari din orele de vârf. Interpretarea AEI este că România exportă energie ieftină în orele de surplus (de regulă la prânz, când producția fotovoltaică este ridicată), iar apoi o „recumpără” seara, când consumul crește și producția solară scade. Miza: bateriile care stabilizează rețeaua, nu doar „urmează” rețeaua Chisăliță aduce în discuție diferențele de infrastructură de stocare și tipul bateriilor instalate: În România, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip grid-following (sisteme care urmăresc rețeaua existentă, fără a o putea stabiliza independent). În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja grid-forming (baterii care pot „forma” și stabiliza rețeaua, oferind inerție sintetică și stabilizare de frecvență). Tot la nivel comparativ, analiza indică: raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților solare și eoliene: aprox. 6% în România vs aprox. 30% în Bulgaria; raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu orar de vârf: 7,5% în România vs aprox. 40% în Bulgaria. De ce contează economic Concluzia analizei este că, într-o piață dominată tot mai mult de producția variabilă (solar/eolian), avantajul competitiv se mută de la „cât produci” la „cât poți stoca și muta în timp”. În lipsa acestei flexibilități, România riscă să producă energie verde, dar să captureze prea puțină valoare din ea, rămânând expusă la prețuri ridicate în orele de vârf și la vulnerabilități mai mari, inclusiv cu potențiale implicații geopolitice, potrivit lui Chisăliță. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării fezabilitatea financiară a proiectului SMR de la Doicești , avertizând că investiția ar necesita „câteva miliarde de euro” pe care România „nu-i are” și că energia produsă ar ieși la un preț peste piață, ceea ce ar afecta rentabilitatea, potrivit Economica . În acest context, Bolojan spune că a informat Ambasada SUA despre problemele proiectului, pentru a evita ridicarea pe agenda bilaterală a unui subiect cu „probleme serioase de fezabilitate”. În declarațiile la B1TV, Bolojan a indicat că, din fondurile puse la dispoziție de Nuclearelectrica, „peste 240 de milioane de dolari” (aprox. 1,1 miliarde lei) au fost deja cheltuiți, iar rezultatul ar fi, în esență, un teren achiziționat și documentații (inclusiv studiu de fezabilitate). El a susținut că studiul arată atât nevoia unei investiții de ordinul „câtorva miliarde de euro”, cât și un cost al energiei care ar depăși prețul de piață. „Analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect.” Ce înseamnă, practic, pentru proiect: presiune pe finanțare și pe modelul de preț Mesajul premierului mută discuția din zona de ambiție tehnologică în zona de sustenabilitate economică: dacă energia ar fi mai scumpă decât piața, proiectul ar avea nevoie de o formulă de sprijin sau de contracte care să asigure recuperarea investiției. Într-o declarație anterioară, citată de Economica, Bolojan a făcut referire explicită la întrebarea dacă statul ar garanta un preț minim prin mecanismul „contractelor pentru diferență” (CfD) – adică un instrument prin care, dacă prețul de piață scade sub un nivel agreat, diferența este acoperită pentru a susține investiția. Tot în intervenția de la B1TV, Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA, iar răspunsul ar fi fost că „a luat act de aceste date”, în ideea verificării lor pentru o decizie „corectă”. Acuzații către Nuclearelectrica și riscul de a nu recupera banii deja cheltuiți Bolojan a acuzat, „în premieră”, conducerea Nuclearelectrica, afirmând că ar fi trebuit să se asigure că proiectul și sumele alocate au un rezultat și că „acele contracte” și modul de derulare sunt „în bună regulă”. În același timp, el a invocat riscul ca banii cheltuiți să nu fie recuperați și a susținut că șansa de a duce proiectul până la capăt este „mică”, din cauza dificultății de finanțare și a costurilor. Context: cum este construit proiectul și care sunt reperele de calendar Proiectul de la Doicești presupune o centrală modulară cu o capacitate instalată de 462 MWe, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, folosind tehnologia NuScale Power : șase module de câte 77 MW fiecare. Economica notează că, în februarie, RoPower Nuclear (compania de proiect, cu Nuclearelectrica și Nova Power and Gas în acționariat) a luat o decizie finală de investiție condiționată, care prevede contractarea și amplasarea inițială a unui singur modul de 77 MWe, urmând ca restul să fie achiziționate dacă primul funcționează conform parametrilor. Conform informațiilor citate, operarea comercială pentru primul modul ar urma să înceapă în iulie 2033, iar pentru întreaga centrală în decembrie 2034, în funcție de acordurile comerciale pentru celelalte cinci module. În plus, sunt menționate măsuri necesare de „prevenire, monitorizare și mitigare” a riscurilor potențial legate de emanarea gazelor naturale identificate în zonă. În paralel, Bolojan a reiterat că România ar trebui să se concentreze pe proiectele de la Cernavodă: retehnologizarea Unității 1 și finalizarea Unităților 3 și 4. [...]
China a pus în funcțiune comercial un centru de date subacvatic alimentat de eolian offshore , o configurație care vizează reducerea costurilor energetice ale infrastructurii pentru inteligență artificială prin răcire cu apă de mare și acces direct la energie regenerabilă, potrivit Interesting Engineering . Centrul de date este amplasat în largul coastei Shanghaiului, în zona Lingang Special Area , și a intrat în operare comercială completă după ce construcția s-a încheiat în octombrie 2025, iar testele inițiale au avut loc la începutul acestui an. Proiectul, estimat la 226 milioane de dolari (aprox. 1,0 miliarde lei), a fost lansat oficial în iunie 2025 printr-un acord de cooperare între comitetul administrativ al Lingang Special Area, Shanghai Lingang Special Area Investment Holding Group și HiCloud Technology . Eficiența energetică, miza centrală: PUE raportat de 1,15 Publicația notează că centrul de date ar avea un indicator PUE (Power Usage Effectiveness – raport între energia totală consumată și energia folosită efectiv de echipamentele IT) de aproximativ 1,15, ceea ce l-ar plasa printre cele mai eficiente centre de date de mari dimensiuni aflate în operare. Ca reper, centrele de date „enterprise” tradiționale operează adesea în jurul valorii de 1,5 sau mai mult, din cauza consumului suplimentar pentru răcire și infrastructură. Dezvoltatorii susțin că designul subacvatic: reduce consumul de electricitate cu 22,8%; elimină utilizarea apei dulci; reduce necesarul de teren cu peste 90%. Cum este alimentat și ce capacitate are Centrul de date subacvatic este poziționat între fazele 1 și 2 ale parcului eolian offshore din Lingang. Module subacvatice rezistente la presiune, care găzduiesc aproape 2.000 de servere, sunt amplasate lângă turbinele eoliene, astfel încât instalația să poată prelua electricitate direct din surse regenerabile. Proiectul a fost dezvoltat în două etape: de la o facilitate demonstrativă de 2,3 MW, până la o capacitate totală de 24 MW. În interior au fost instalate clustere GPU (unități de procesare grafică, folosite frecvent pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială) de către China Telecom și furnizorul local LinkWise, pentru sarcini precum AI, etichetare de date („big data annotation”), infrastructură 5G și dezvoltarea de modele lingvistice mari (LLM). Răcirea cu apă de mare și limitele operaționale Spre deosebire de centrele de date terestre, care se bazează pe chillere industriale și sisteme HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat), proiectul din Shanghai folosește apa de mare ca mecanism pasiv de răcire. Un reprezentant HiCloud Technology a descris un circuit de schimb de căldură în care agentul frigorific își schimbă starea (lichid/gaz) și circulă prin module fără a necesita energie pentru procesul de schimb termic în sine. În același timp, infrastructura subacvatică vine cu riscuri operaționale: coroziune în apă sărată, etanșare pe termen lung la presiune, fiabilitatea cablurilor submarine și acces dificil la hardware. Înlocuirea componentelor defecte este mai complicată decât în centrele de date clasice, ceea ce împinge operatorii către module etanșe, monitorizare la distanță și redundanță ridicată pentru a limita intervențiile fizice. Ca precedent, Interesting Engineering amintește Project Natick al Microsoft, care a testat capsule subacvatice în 2015 (California) și 2018 (Insulele Orkney, Scoția). Microsoft a oprit proiectul până în 2024 fără a-l duce la implementare comercială, deși testele ar fi indicat rate mai mici de defectare a hardware-ului în mediu subacvatic. Pe fondul creșterii rapide a cererii de energie și răcire pentru infrastructura AI, astfel de centre de date alimentate offshore și răcite cu apă de mare sunt prezentate ca opțiuni tot mai analizate pentru viitoarele investiții în capacități de calcul. [...]
Rusia a lovit pentru a treia zi la rând infrastructura de gaze a Naftogaz , într-o serie de atacuri care ridică presiunea operațională asupra sistemului energetic ucrainean, în timp ce regiunea Cernihiv a fost vizată și de lovituri separate soldate cu morți și răniți, potrivit Kyiv Post . Atacul de marți dimineață a vizat mai multe obiective de infrastructură de gaze ale Naftogaz din regiunea Cernihiv. Compania de stat a transmis că drone rusești au lovit mai multe amplasamente, iar „echipamente critice” au fost distruse la facilități de producție. Personalul de la una dintre instalațiile vizate a fost evacuat, iar Naftogaz spune că nu au existat victime. Serviciile de urgență evaluau în continuare pagubele. Pagube la infrastructura de gaze și riscuri operaționale Faptul că atacurile asupra activelor Naftogaz se repetă pentru a treia zi consecutivă indică o intensificare a presiunii asupra infrastructurii energetice, într-un moment în care menținerea funcționării echipamentelor de producție și transport rămâne esențială pentru alimentarea internă. Publicația nu oferă o estimare a impactului asupra livrărilor de gaze sau a costurilor de reparație, iar amploarea exactă a avariilor nu este încă detaliată. Atacuri în regiunea Cernihiv: morți, răniți și distrugeri Separat de loviturile asupra infrastructurii Naftogaz, guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a declarat că Rusia a desfășurat o serie de atacuri în regiune peste noapte și până marți. În jurul orei 10:00 (ora Ucrainei), forțele ruse au lansat un atac cu rachetă balistică asupra centrului orașului Pryluky. Lovitura a vizat o facilitate de afaceri și a avariat un centru comercial, un supermarket și echipamente de stingere a incendiilor din apropiere. Bilanțul a ajuns la trei morți, după ce postul ucrainean Suspilne a relatat că un adolescent de 14 ani, rănit critic, a decedat ulterior la spital. În total, cel puțin 17 persoane au fost rănite, inclusiv copilul menționat. Chaus a mai spus că luni seara orașul Cernihiv a fost atacat cu drone Geran, fiind raportate două explozii: una a lovit terenul unei întreprinderi și a aprins un camion-cisternă, iar cealaltă a vizat o zonă rezidențială, avariind locuințe și un vehicul. Doi oameni (o femeie de 84 de ani și un bărbat de 58 de ani) au fost răniți și tratați la fața locului. Potrivit guvernatorului, în ultimele 24 de ore regiunea a înregistrat 50 de atacuri și 76 de explozii. Apărarea aeriană: 180 de drone doborâte sau bruiate Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat 209 drone de atac începând de luni, ora 18:00 (ora Ucrainei), inclusiv drone Shahed și variante cu propulsie, precum și drone-capcană (momeală). Conform datelor preliminare, până marți la 08:30, apărarea aeriană a doborât sau a bruiat electronic 180 de drone. Au fost raportate lovituri ale 27 de drone în 15 locații, iar fragmente din drone interceptate au căzut în alte cinci locuri. [...]
