Știri
Știri din categoria Energie
România are carburanți suficienți, iar statul își păstrează pârghii de intervenție, inclusiv posibilitatea de a condiționa exporturile în context de criză, potrivit declarațiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan, citate de Stirile Pro TV, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Ministrul a spus că România „și-a luat toate măsurile necesare” pentru a evita probleme de aprovizionare pe piața de carburanți. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, în județul Hunedoara, după ce a fost întrebat dacă există riscuri pentru alimentarea cu carburanți în România, în contextul conflictului din regiune.
Bogdan Ivan a enumerat mai multe elemente pe care le prezintă drept garanții pentru continuitatea aprovizionării:
Ministrul a mai afirmat că „începe să se regleze” situația pe piața carburanților și a susținut că România „stă mult mai bine decât alte state din Uniunea Europeană”.
Materialul este atribuit de publicație sursei News.ro.
Recomandate
Consiliul General a dat undă verde pentru negocierea preluării ELCEN , un pas care poate schimba guvernanța și coordonarea investițiilor în termoficarea Bucureștiului, potrivit Economedia . Primarul general Ciprian Ciucu a primit mandat să gestioneze procesul de transfer al companiei de la Ministerul Energiei. Decizia Consiliului General îi permite primarului să negocieze preluarea, să semneze protocoalele necesare, să obțină avizele pentru transfer și să solicite o analiză a situației actuale a ELCEN, conform informării Primăriei Capitalei citate în articol. Ce se schimbă în termoficare și de ce contează operațional Primăria argumentează că preluarea ELCEN ar permite coordonarea într-un sistem unitar a producției și distribuției agentului termic. În prezent, sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) este împărțit între: ELCEN , care produce agentul termic în centrale; Termoenergetica , care transportă și distribuie căldura către consumatori. În această logică, municipalitatea susține că investițiile și modernizarea rețelei de termoficare ar putea fi realizate „mult mai ușor” dacă producția și distribuția sunt coordonate sub aceeași autoritate. Totodată, Primăria precizează că preluarea acțiunilor nu înseamnă fuziunea ELCEN cu Termoenergetica . Ce urmează: contract, aprobare în Consiliu și evaluarea tranzacției Transferul nu se încheie prin hotărârea de acum. Primăria spune că finalizarea va avea loc printr-un contract de vânzare-cumpărare , care va trebui aprobat printr-o nouă hotărâre a Consiliului General . La nivel guvernamental, procedura a fost inițiată la finalul lunii mai prin memorandum, iar pachetul de acțiuni ar urma să fie transferat de la statul român (prin Ministerul Energiei) către Municipiul București. Etapele de implementare vor fi coordonate de șeful Cancelariei prim-ministrului, iar valoarea tranzacției urmează să fie stabilită după o evaluare de piață realizată de Ministerul Energiei în perioada următoare. [...]
Ministerul Energiei vrea să lege conducerea Hidroelectrica de ţinte obligatorii de investiţii până în 2030 , propunând ca în strategia 2027–2030 să fie introduşi indicatori de performanţă care includ 1.500 MW stocare în baterii şi peste 2.500 MW capacităţi regenerabile noi, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de guvernanţă şi reglementare: statul, ca acţionar majoritar (80% din acţiunile Hidroelectrica), încearcă să transforme obiectivele investiţionale în obligaţii măsurabile pentru management, într-un moment în care compania trece printr-o schimbare de conducere şi prin tensiuni publice legate de bonusuri şi întârzieri în investiţii. Ce ţinte vrea statul să introducă în KPI-urile conducerii Conform documentului citat de publicaţie, Ministerul Energiei solicită ca strategia de investiţii a Hidroelectrica pentru perioada 2027–2030 să reflecte „obiective mai ambiţioase”, fundamentate pe analize cost–beneficiu. În concret, nota de informare cere: dezvoltarea şi instalarea a până la 1.500 MW putere instalată în sisteme de stocare în baterii (BESS), cu o capacitate de stocare de circa 6.000 MWh ; dezvoltarea unui portofoliu de proiecte regenerabile noi de peste 2.500 MW ; retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor hidroenergetice existente. Nota ar fi fost prezentată în adunarea generală a acţionarilor de vineri, potrivit unor surse ZF prezente la AGA. De ce apasă ministerul pe diversificare şi investiţii Documentul porneşte de la ideea că portofoliul de producţie al companiei trebuie diversificat, iar urgenţa este legată de schimbările hidrologice. În notă se arată că frecvenţa şi variabilitatea evenimentelor hidrologice şi scăderea resursei de apă impun investiţii în reabilitarea şi retehnologizarea amenajărilor de stocare, precum şi lucrări pentru siguranţa barajelor. Ministerul indică două riscuri majore pe termen mediu şi lung: scăderea resursei de apă folosite pentru producţia de energie electrică şi majorarea costului apei uzinate, investiţiile în baraje urmând să fie plătite de utilizatorii de apă. Nota citează Raportul de ţară privind clima şi dezvoltarea elaborat de Banca Mondială. Context: conflict pe bonusuri, schimbare de CEO Iniţiativa vine după câteva săptămâni de conflict deschis între premierul interimar Ilie Bolojan, care ocupă şi funcţia de ministru al energiei, şi fostul management, pe tema bonusurilor şi a întârzierilor investiţionale, mai scrie ZF. În acest context, Bogdan Badea s-a retras din cursa pentru funcţia de CEO, acuzând presiuni politice, iar Consiliul de supraveghere l-a ales pe Iulius-Dan Plaveti , fost şef al Complexului Energetic Oltenia, în fruntea Hidroelectrica, companie descrisă de ZF drept cea mai valoroasă listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de circa 80 mld. lei. Ce urmează Dacă ţintele propuse vor fi formalizate ca indicatori cheie de performanţă pentru conducerea executivă, strategia de investiţii 2027–2030 ar urma să fie construită în jurul acestor praguri, cu efect direct asupra prioritizării proiectelor şi asupra evaluării managementului. Publicaţia notează că documentul este o „notă de informare” a ministerului, iar detaliile de implementare nu sunt prezentate în fragmentul disponibil. [...]
România și alte cinci state UE cer înghețarea certificatelor gratuite de CO2 , o mișcare care poate amâna creșterea costurilor de conformare pentru industria energointensivă, pe fondul scumpirii energiei după războiul din Iran, potrivit Agerpres , care citează un document analizat de Reuters. Comisia Europeană a propus în această lună noi reguli privind numărul certificatelor gratuite de emisii de CO2 pe care industriile le vor primi până în 2030. Bruxelles-ul a argumentat că modificarea ar reduce cu patru miliarde de euro costurile cu carbonul pe care industria trebuie să le plătească până la finalul deceniului, printr-o reducere mai lentă a certificatelor gratuite decât se estima inițial. Ce cer România și celelalte state și de ce contează pentru industrie România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia solicită însă Comisiei să înghețe numărul certificatelor gratuite la nivelul de anul trecut, potrivit documentului. Argumentul central este legat de prețurile ridicate la energie, care au crescut după declanșarea războiului din Iran, la finalul lunii februarie, și care ar pune presiune pe competitivitatea marilor consumatori industriali de energie. „Aceasta ar putea duce la sporirea amenințării pierderii competitivității lor pe piețele globale, închideri sau relocări în afara UE.” Din perspectivă economică, miza este dacă UE va tempera ritmul de retragere a sprijinului implicit oferit prin certificate gratuite, într-un moment în care costurile energetice sunt deja ridicate pentru o parte a industriei europene. Context: cum funcționează ETS și unde se rupe consensul Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) , lansat în 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, însă unele sectoare prelucrătoare și mari consumatoare de energie pot primi o parte dintre certificate gratuit. În timp ce unele guverne și industrii fac lobby pentru mai multe certificate gratuite, alte state, inclusiv Spania și Suedia, cer Comisiei să nu slăbească ETS, în condițiile în care au avansat în tranziția către energie curată. Ce urmează în calendarul UE Documentul ar urma să fie analizat joi, la reuniunea miniștrilor Industriei din UE. Separat, UE pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, pentru alinierea la obiectivele climatice ale blocului comunitar pentru 2040. [...]
Electrica a intrat în 2026 cu un plus puternic de profit, dar cu o expunere majoră pe cash-flow: are de încasat peste 2,5 miliarde lei de la stat sub formă de compensații, într-un context în care eliminarea plafonării prețurilor finale la energie a schimbat rapid dinamica pieței, potrivit Profit . Grupul Electrica SA (furnizare, distribuție, producție și stocare), unde statul român este cel mai mare acționar prin Ministerul Energiei (aproape 49,8% din capital), a raportat un profit net de 309,6 milioane lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 58,2% față de perioada similară din 2025. Principalul factor indicat este eliminarea plafonării prețurilor finale în furnizarea de electricitate. Pe partea de activitate, veniturile consolidate au urcat cu 22,8%, la 3,094 miliarde lei, în timp ce cheltuielile operaționale au scăzut cu 4,5%, la 2,732 miliarde lei — o combinație care explică o parte importantă din îmbunătățirea rezultatului net. Ce înseamnă pentru companie: profit mai mare, dar bani blocați în relația cu statul Miza imediată pentru Electrica nu este doar nivelul profitului, ci ritmul în care își transformă rezultatele contabile în numerar, având „mai mult de 2,5 miliarde lei” de încasat de la stat ca plăți compensatorii, conform aceleiași surse. Dimensiunea sumei sugerează o presiune potențială asupra lichidității și a finanțării curente, în funcție de calendarul efectiv al plăților. Furnizarea, în centrul tranziției după plafonare Electrica descrie trimestrul ca pe o perioadă dificilă pentru furnizare, odată cu trecerea la un cadru concurențial. CEO-ul Alexandru Chiriță a indicat că schimbarea a modificat „structural” dinamica pieței și că rezultatul arată o tranziție gestionată „echilibrat și controlat”: „Segmentul de furnizare a traversat una dintre cele mai solicitante perioade ale ultimilor ani. Trecerea la un cadru concurențial a schimbat structural dinamica pieței, iar performanța acestui trimestru arată că am gestionat tranziția într-un mod echilibrat și controlat.” La nivel de segment, compania arată că veniturile din furnizare au crescut în T1 2026 cu aproximativ 557,6 milioane lei (plus 30,7%) față de T1 2025, până la 2,375 miliarde lei. Sursa precizează că avansul a fost susținut de creșterea veniturilor din furnizarea de energie electrică și gaze naturale, în principal pe fondul stabilirii prețului de vânzare al energiei electrice printr-un mecanism menționat în articol (fragmentul disponibil este însă trunchiat, astfel că detaliile complete ale mecanismului nu pot fi redate aici). [...]
DP World ia în calcul SMR-uri pentru a acoperi creșterea consumului de energie din Portul Constanța , într-un demers care poate influența pe termen lung infrastructura energetică și planificarea investițiilor din cel mai mare port al României, potrivit Profit . Grupul din Dubai a semnat un acord cu Comisia Franceză pentru Energii Alternative și Energie Atomică (CEA) și cu think tank-ul european TerraWater Institute pentru lansarea unui studiu de fezabilitate privind modul în care tehnologia SMR (reactoare modulare mici) ar putea contribui la satisfacerea nevoilor energetice pe termen lung, la creșterea și decarbonizarea Portului Constanța. Ce va analiza studiul și de ce contează pentru port Studiul va modela cererea de energie proiectată în Portul Constanța în perioada 2030–2050, urmând să evalueze sisteme energetice integrate cu emisii reduse de carbon și să analizeze fezabilitatea tehnică, strategică și economică a soluțiilor bazate pe energie nucleară. În plus, analiza va include standarde și considerații de siguranță pentru comunitățile din jur, pe baza expertizei CEA în proiectarea SMR și siguranța nucleară. DP World argumentează că presiunea pe sistemele energetice existente crește pe fondul extinderii echipamentelor electrificate, al alimentării navelor la țărm, al centrelor de date cu inteligență artificială, al încălzirii rezidențiale și al activității industriale, ceea ce amplifică nevoia de energie „stabilă și scalabilă”. Condiționări: reglementare și consultare înainte de orice pas Compania precizează că orice dezvoltare viitoare ar urma să fie condiționată de evaluări tehnice suplimentare, revizuire de reglementare și implicarea părților interesate, ceea ce indică un parcurs lung și dependent de aprobări înainte de o eventuală implementare. Nicholas Mazzei, vicepreședinte pentru sustenabilitate în Europa la DP World, leagă proiectul de competitivitatea infrastructurii portuare și de „reziliența operațională”, în contextul tranziției către o economie cu emisii zero. Context operațional: electrificarea terminalului DP World din Constanța Demersul privind SMR-urile vine în paralel cu proiecte concrete de electrificare în port. Subsidiara românească a DP World, Constanța South Container Terminal (operator de terminal de containere în Portul Constanța, la care DP World este asociat unic), a lansat o licitație pentru contractarea de servicii de proiectare și execuție pentru electrificarea terminalului, cofinanțată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) . Contractul este estimat la 153,4 milioane lei plus TVA , iar termenul-limită de primire a ofertelor este 29 iunie , cu o atribuire preconizată până la finalul lui septembrie 2026 . Lucrările vizează, între altele: post de distribuție de medie tensiune 20 kV și buclă de redundanță; electrificarea blocurilor de containere; 3 posturi de transformare (cu canalizație și cabluri); hub de încărcare pentru camioane și utilaje electrice; sistem PMS de dispecerizare și monitorizare a rețelei; sisteme de detecție incendii, control acces, detecție efracție și CCTV. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat anterior că proiectul a fost selectat pentru finanțare UE prin CEF; potrivit comunicării de atunci, costurile eligibile totale erau de 39,646 milioane euro (aprox. 198,2 milioane lei) , din care jumătate, 19,823 milioane euro (aprox. 99,1 milioane lei) , finanțare UE. Potrivit datelor publice disponibile prin termene.ro, Constanța South Container Terminal a încheiat anul 2024 cu profit net de 231,8 milioane lei , la venituri totale de 619,7 milioane lei , și un efectiv mediu de 575 de angajați . [...]
Testul reușit al micro-reactorului Mark-0 mută discuția despre SMR-uri din laborator în zona de autorizare și utilizare , cu implicații directe pentru ritmul în care astfel de tehnologii pot ajunge în aplicații militare și, ulterior, comerciale, potrivit Digi24 . Start-upul american Antares a anunțat că prototipul său de micro-reactor nuclear, Mark-0, a atins „nivelul critic” – adică a declanșat o reacție în lanț auto-susținută, etapă care, odată atinsă, înseamnă că reactorul poate genera continuu propria energie. Informația este transmisă de AFP, citată de Digi24. Testul a avut loc la Laboratorul Național Idaho (INL) , în Idaho Falls, iar Antares spune că este prima companie care reușește această etapă în cadrul Programului Pilot de Reactoare al Departamentului Energiei din SUA (DOE). Programul include 11 proiecte de micro-reactoare (SMR – reactoare modulare mici), iar obiectivul este ca mai multe companii să ajungă la „stare critică” până la 4 iulie, ziua națională a SUA. Ce schimbă tehnologia aleasă și unde apar riscurile Spre deosebire de tehnologia clasică din energia nucleară civilă, Mark-0 nu folosește răcire cu apă sub presiune, ci răcire cu sodiu – mai exact, sodiu lichid pentru răcirea miezului reactorului. Avantajul operațional menționat este că aceste reactoare funcționează la presiune atmosferică, ceea ce reduce riscul de suprapresiune și de explozii de abur. În același timp, soluția vine cu constrângeri de siguranță specifice: sodiul se poate aprinde la contactul cu aerul și poate exploda la contactul cu apa, ceea ce impune măsuri suplimentare de protecție și proceduri stricte de operare. Următorul prag: aprobarea de reglementare și calendarul de utilizare Antares intenționează să pună în funcțiune reactoare mici în situri militare americane până în septembrie 2028. CEO-ul companiei, Jordan Bramble, a declarat: „Am trecut de la concept la stare critică în mai puțin de 12 luni.” Pentru a deveni disponibil comercial, reactorul va trebui însă aprobat de Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC). În prezent, doar proiectul de la start-upul NuScale a fost aprobat de NRC, mai notează AFP. Context pentru România: proiectul SMR de la Doicești În același material este menționat și proiectul din România de la Doicești, unde este planificată prima centrală cu reactoare modulare mici (SMR) din UE, pe amplasamentul fostei termocentrale. Proiectul este dezvoltat de RoPower (Nuclearelectrica și Nova Power & Gas) și folosește tehnologia NuScale. Planul inițial prevede testarea unui modul de 77 MW, cu extindere ulterioară la șase unități (462 MW în total), iar investiția estimată este de 4,9 miliarde euro. [...]
