Știri
Știri din categoria Energie
Comisia Europeană pregătește un „Observator al combustibililor” pentru a depista rapid riscurile de deficit, parte din pachetul „AccelerateEU” care combină intervenții de urgență cu măsuri structurale pentru reducerea dependenței de combustibili fosili, potrivit Știrile ProTV. Inițiativa vine pe fondul scumpirii importurilor de energie după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, cost suplimentar estimat de Comisie la 24 de miliarde de euro.
Noul instrument de monitorizare vizează în special sectorul aviației: Executivul comunitar spune că va urmări producția, importurile, exporturile și stocurile de combustibili, astfel încât potențialele lipsuri să fie identificate mai repede. În paralel, Comisia promite „claritate” privind flexibilitățile deja existente pentru aviație, fără a detalia în material calendarul sau forma exactă a acestor măsuri.
Pe termen scurt, Comisia mizează pe coordonarea deciziilor la nivelul statelor membre, inclusiv prin:
Pentru limitarea impactului vârfurilor de preț asupra populației, sunt menționate opțiuni precum scheme de sprijin pentru venit, vouchere energetice, „leasing social” și reducerea accizelor la energia electrică pentru gospodăriile vulnerabile. În plus, Comisia anunță un cadru temporar pentru ajutoare de stat, care ar urma să ofere guvernelor naționale mai multă flexibilitate.
Pe termen mediu, Comisia plasează electrificarea în centrul răspunsului: până în vară ar urma să prezinte un plan de acțiune cu obiective și măsuri pentru eliminarea barierelor din calea electrificării în industrie, transporturi și construcții. Documentul menționează și nevoia unei rețele adecvate, prin aplicarea legislației existente și finalizarea negocierilor pentru „pachetul de rețele europene”.
În zona de investiții, Comisia indică resurse disponibile la nivelul UE de 219 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile politicii de coeziune, dar avertizează că finanțarea publică nu acoperă necesarul: nevoile sunt estimate la 660 de miliarde de euro pe an până în 2030. Pentru a atrage capital privat, Executivul comunitar menționează o strategie de investiții în energia curată adoptată în martie 2026 și organizarea unui summit cu actori din sectorul financiar și industrial.
Într-o declarație citată în material, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, leagă pachetul de accelerarea tranziției către energie curată produsă intern, ca răspuns la riscurile geopolitice:
„Trebuie să accelerăm trecerea la energii curate, cultivate acasă. Acest lucru ne va oferi independență și securitate energetică și înseamnă că suntem mai în măsură să facem față furtunilor geopolitice.”
Recomandate
Comisia Europeană pregătește recomandări pentru menținerea în funcțiune a centralelor nucleare existente , ca parte a unui pachet de măsuri menit să atenueze șocul prețurilor la energie și să întărească securitatea aprovizionării, potrivit Agerpres , care citează un proiect de document consultat de Reuters. Executivul comunitar ar urma să publice miercuri un set de măsuri de răspuns la explozia prețurilor la energie. Într-o versiune revizuită a documentului, consultată marți de Reuters, Bruxelles-ul include măsuri prin care guvernele să poată oferi „ajutor imediat”. Mesajul-cheie: nu închideți „activele de generare” care pot livra energie ieftină și stabilă În proiect, statele membre sunt îndemnate „să evite închiderea prematură a activelor de generare”, fiind menționate explicit instalațiile nucleare existente care pot continua să furnizeze electricitate „fiabilă, cu costuri reduse și cu emisii reduse”. Documentul argumentează că o astfel de abordare poate reduce necesarul de combustibili fosili în încălzire și industrie. Tot acolo, energia nucleară este descrisă ca „energie curată”, utilă pentru integrarea sistemelor și pentru a oferi flexibilitate, ceea ce ar facilita implementarea altor tehnologii cu emisii reduse. Context: presiunea pe prețuri și repoziționarea unor state membre Potrivit materialului, demersul vine în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze aprovizionarea cu energie, pe fondul impactului războiului din Iran asupra piețelor energetice. Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că închiderea centralelor nucleare europene a fost o „greșeală strategică”, întrucât conflictul din Iran a evidențiat expunerea Europei la scumpirea importurilor de petrol și gaze. În același context, sunt menționate câteva decizii naționale relevante: Germania a închis treptat centralele nucleare după dezastrul de la Fukushima (2011), ultimul reactor fiind oprit în 2023. Spania intenționează să înceapă închiderea reactoarelor în 2027, deși companiile energetice au cerut prelungirea duratei de viață a primului reactor vizat. Belgia și Țările de Jos și-au anulat planurile de renunțare la energia nucleară, pentru a asigura volume mari de electricitate stabilă, cu emisii reduse de carbon. Ce mai include pachetul și care este forța lui juridică Recomandările UE nu sunt obligatorii, potrivit sursei. Proiectul mai sugerează, între altele: vouchere energetice pentru cetățenii vulnerabili; sprijin financiar pentru instalarea de baterii și panouri fotovoltaice; reducerea prețului transportului public; apel către companii să evite călătoriile cu avionul acolo unde este posibil. Publicarea pachetului este așteptată miercuri, conform calendarului indicat în proiectul de document citat. [...]
Comisia Europeană pregătește un pachet de urgență care relaxează temporar regulile de ajutor de stat și deschide calea pentru subvenționarea facturilor la energie , într-o încercare de a limita șocurile din piață generate de războiul cu Iranul, potrivit Politico . Miza pentru economiile europene este dublă: amortizarea costurilor pentru companii și consumatori, fără a distorsiona piața unică prin scheme naționale inegale. Pachetul urmează să fie prezentat miercuri și încearcă să răspundă simultan unor riscuri care s-au schimbat rapid de la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie: de la scumpiri, la temeri privind aprovizionarea cu gaze, apoi la presiuni legate de stocurile de combustibil pentru aviație și de capacitatea de rafinare. Ce conține pachetul: subvenții mai ușor de acordat și reduceri de taxe Din documente de lucru consultate de publicație reiese că Bruxelles-ul mizează în principal pe folosirea legislației existente și pe ajustări „subtile” și temporare pentru a o face mai eficientă. Printre măsurile descrise: modificări propuse ale regulilor privind subvențiile, care ar permite statelor să acopere până la 70% din costul facturilor angro la electricitate până în decembrie; posibilitatea de a acoperi până la 50% din costurile suplimentare cu combustibilii generate de criză pentru anumite sectoare; lucrul cu statele membre la reduceri țintite de taxe pentru scăderea facturilor la energie. O parte importantă a răspunsului rămâne însă fie pe termen lung, fie improvizată, pe fondul dificultății de a schimba rapid dependența de combustibili fosili. De ce riscul de fragmentare a pieței unice crește Extinderea subvențiilor este controversată, mai ales în statele mai bogate din nordul UE, care se tem că ajutoarele naționale pot distorsiona concurența în piața unică și pot deraia planificarea investițiilor „verzi”. În același timp, alte capitale consideră că măsurile nu merg suficient de departe și lasă grosul efortului financiar la nivel național. Un oficial național citat de Politico avertizează că subvențiile extinse „pot oferi un oarecare confort”, dar este puțin probabil „să schimbe semnificativ” situația, în condițiile în care o reacție cu adevărat eficientă cere timp și bani pe care nu toate statele îi au. Cum s-a schimbat criza: de la gaze la combustibili rafinați și aviație La începutul războiului, oficialii europeni au transmis că aprovizionarea este sigură, iar riscul principal este creșterea prețurilor, invocând diversificarea surselor și avansul regenerabilelor. Deși UE are o expunere relativ limitată la Strâmtoarea Hormuz , dependența de gaz natural lichefiat (GNL) a creat o vulnerabilitate: spre deosebire de gazul prin conducte, transporturile maritime pot fi redirecționate către piețe mai profitabile, amplificând competiția globală pentru volume mai mici. Momentul care a accentuat temerile privind gazele a fost bombardarea a două mari zăcăminte din Qatar, pe 19 martie, care a eliminat 3% din oferta globală „în câteva secunde”, potrivit articolului. Șefa companiei energetice de stat din Qatar a invocat „forță majoră” în contractele cu Italia și Belgia și a avertizat că refacerea capacității ar putea dura până la cinci ani. Ulterior, discuția a fost dominată de combustibilii rafinați: Politico notează că aproximativ 40% din aprovizionarea UE cu combustibil de aviație și motorină tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Chiar și după eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol de către un grup de țări bogate sub egida Agenției Internaționale a Energiei, analiștii citați avertizează că Europa ar mai avea șase săptămâni de stocuri de combustibil de aviație . Ce urmează: coordonare mai strânsă, dar cu limite evidente Documentele de lucru indică și măsuri de coordonare între state, reducerea cererii și schimb de informații, inclusiv cartografierea dependențelor de combustibil de aviație și a capacității de rafinare din Europa. Politico descrie însă o coordonare încă fragmentată, în care multe discuții se poartă bilateral între Comisie și state, iar unele guverne acționează pe cont propriu — exemplul dat este Olanda, care a anunțat măsuri de urgență și o eliberare suplimentară de stocuri de petrol, înaintea unei coordonări la nivelul UE. În acest context, relaxarea regulilor de ajutor de stat poate deveni instrumentul central pe termen scurt, dar și sursa principală de tensiune: statele cu spațiu fiscal mai mare pot interveni mai agresiv, în timp ce economiile mai îndatorate riscă să rămână în urmă, ceea ce complică răspunsul comun la o criză pe care Bruxelles-ul însuși o descrie, implicit, ca fiind greu de anticipat și de „fixat” printr-un singur set de măsuri. [...]
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra ajutorului de stat pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, invocând îndoieli privind conformitatea cu regulile UE, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea introduce un risc de calendar și de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, într-un moment în care Bruxelles-ul declară că susține energia nucleară. Nuclearelectrica susține că procedura este una standard și că durata investigației a fost deja inclusă în calendarul de finanțare al proiectului de la Cernavodă, conform informațiilor publicate. Contextul este unul sensibil pentru politica energetică europeană: Comisia își justifică poziționarea prin faptul că deficitul de producție din surse independente de combustibili fosili face UE mai vulnerabilă la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. În același timp, investigația vine după ce Comisia și-a asumat „de la cel mai înalt nivel” susținerea energiei nucleare, iar România este descrisă ca având cele mai avansate proiecte noi din acest segment. În paralel, articolul notează diferența de tratament față de alte scheme de sprijin: bugetul pentru schema de certificate verzi (Legea 220/2008) a fost de 19,5 mld. euro, iar bugetul pentru contractele pentru diferență este de 3 mld. euro, ambele destinate susținerii regenerabilelor, „aici Comisia nu a mai avut nimic de investigat aprofundat”, potrivit aceleiași surse. [...]
Uniunea Europeană pregătește intervenții de urgență pentru a evita un deficit de kerosen care ar putea duce la anulări de zboruri și costuri mai mari pentru companiile aeriene , pe fondul perturbării aprovizionării din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Măsurile, descrise de surse citate de Reuters, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și vizează reducerea dependenței de importurile din regiune și creșterea importurilor din SUA. Planul nu este finalizat și include recomandări neobligatorii către statele membre, într-un context în care companiile aeriene europene avertizează că, în următoarele săptămâni, ar putea apărea un deficit de combustibil pentru avioane, cu risc de perturbare a sezonului de vară. Conflictul din Iran a împins în sus prețul kerosenului, ceea ce a frânat dezvoltarea industriei aeriene și a forțat operatorii să majoreze tarifele, să reducă planurile de expansiune și să își revizuiască estimările. Europa este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru avioane, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu. Ce instrumente ia în calcul Comisia Europeană Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Executivul comunitar intenționează să prezinte săptămâna viitoare un răspuns la criza energetică, inclusiv măsuri privind combustibilul pentru avioane. Potrivit aceleiași surse, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala sursă de îngrijorare”, iar dacă furnizarea este afectată în continuare, UE ar putea lansa o eliberare coordonată de stocuri de combustibil pentru avioane. Conform Reuters, Comisia mai intenționează: să introducă o „cartografiere” la nivelul UE a capacității de rafinare pentru produse petroliere; să adopte măsuri pentru ca „capacitatea de rafinare existentă să fie utilizată și menținută pe deplin”. Importuri din SUA și limitări tehnice: Jet A vs Jet A-1 Executivul comunitar analizează și platforma logistică de distribuție pentru a crește utilizarea combustibilului american Jet A, mai puțin folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri pe distanțe lungi, la altitudini mari și temperaturi scăzute și este preferat de sectorul militar. Digi24 notează că importurile de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut semnificativ în aprilie. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli privind compensațiile Directorul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile în Europa ar putea începe să fie anulate de la finalul lunii mai, din cauza deficitului de kerosen. În paralel, mai multe companii aeriene au anunțat deja reduceri de capacitate, invocând costurile ridicate ale combustibilului. Planul UE ar urma să includă indicații pentru gestionarea situațiilor de deficit, inclusiv: impactul anulărilor asupra sloturilor de aeroport (drepturi de operare la anumite ore); regulile UE menite să împiedice practica de a încărca combustibil suplimentar din locații mai ieftine. Totodată, UE ar urma să stabilească dacă un eventual deficit de combustibil poate fi considerat suficient de „excepțional” încât operatorii aerieni să poată evita plata compensațiilor pentru anularea zborurilor, conform reglementărilor europene. Tranziția la combustibili sintetici rămâne în picioare, în ciuda presiunilor Sursele citate susțin că UE a decis deja că nu sunt justificate solicitările companiilor aeriene de amânare a termenului din 2030 privind utilizarea obligatorie a combustibililor sintetici pentru aviație, argumentul fiind că aceste produse nu vor fi fabricate în cantități suficiente. În baza regulamentului RefuelEU (adoptat în 2023), companiile aeriene trebuie să crească treptat ponderea SAF (combustibili de aviație sintetici) în alimentarea aeronavelor: de la 2% în prezent la 6% în 2030, 20% în 2035 și 70% în 2050. Digi24 mai arată că SAF costă de trei până la cinci ori mai mult decât combustibilul tradițional și reprezintă doar 0,3% din aprovizionarea globală cu combustibil pentru avioane. În acest context, analiștii se așteaptă la noi reduceri de capacitate, mai multe aeronave ținute la sol și suprataxe, urmărind rezultatele companiilor aeriene pentru indicii despre impactul războiului asupra profitului și veniturilor. Companiile aeriene spun că este dificil de anticipat evoluția cererii în semestrul al doilea din 2026, pe fondul îngrijorărilor turiștilor legate de turbulențe și scumpiri. [...]
Comisia Europeană pregătește orientări pentru a limita riscul unei crize de kerosen în UE , inclusiv prin reducerea dependenței de importurile din Orientul Mijlociu și evaluarea creșterii importurilor din SUA, pe fondul perturbărilor de aprovizionare generate de războiul din Iran, potrivit G4Media . Europa este vulnerabilă la șocuri externe deoarece importă aproximativ 30%–40% din kerosen, iar cel puțin jumătate din aceste importuri vin din Orientul Mijlociu, arată informațiile citate de Reuters. Companiile aeriene europene au avertizat că o penurie ar putea apărea în câteva săptămâni și ar putea afecta sezonul de călătorii de vară. Ce pregătește UE și de ce contează pentru companii Orientările, descrise ca fiind neobligatorii și încă în curs de finalizare, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și să pună accent pe autosuficiență și reziliență, inclusiv prin combustibil aviatic durabil (SAF) și combustibili sintetici. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat planurile de a prezenta un răspuns la criza energetică, care include măsuri privind combustibilii pentru avioane. Potrivit acestuia, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala preocupare”, iar dacă aprovizionarea ar rămâne blocată prin Strâmtoarea Hormuz , UE ar putea lua în calcul o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru avioane. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli UE care pot deveni problematice Directorul general al Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), Willie Walsh, a spus că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil, iar companiile aeriene reduc zborurile și țin la sol unele avioane. Documentul UE ar urma să ofere orientări pentru situații de gestionare în caz de penurie, inclusiv: riscul pierderii sloturilor aeroportuare din cauza anulărilor; aplicarea regulii UE împotriva „alimentării cu combustibil” (încărcarea de combustibil suplimentar din aeroporturi mai ieftine); dacă o penurie poate fi considerată suficient de „excepțională” pentru ca operatorii să evite plata despăgubirilor pentru anulări. În același timp, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a Sistemului de comercializare a cotelor de emisii (ETS) și a cotelor SAF nu erau justificate. Diversificarea importurilor: SUA, dar cu limitări tehnice UE ar urma să analizeze și logistica necesară pentru creșterea utilizării combustibilului Jet A din SUA, care este rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri lungi, la altitudine mare și temperaturi scăzute și este preferat de armată. Reuters notează că importurile europene de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut brusc în aprilie. Context: Strâmtoarea Hormuz și scenariul de penurie până în iunie Iranul a deschis vineri Strâmtoarea Hormuz după un acord de încetare a focului în Liban, însă președintele SUA, Donald Trump, a spus că blocada navală rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Un purtător de cuvânt al UE a spus că speră ca reluarea tranzitului în siguranță să dureze, dar a adăugat: „Vom vedea”. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează o posibilă penurie de combustibil pentru avioane până în iunie, dacă regiunea va reuși să înlocuiască doar jumătate din aprovizionarea pe care o primește în mod normal din Orientul Mijlociu. Unele aeroporturi au avertizat că penuriile ar putea apărea în termen de trei săptămâni dacă strâmtoarea rămâne închisă pentru transporturile de combustibil, iar Comisia Europeană ar urma să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă Hormuz este deblocată. [...]
Uniunea Europeană pregătește orientări pentru a reduce dependența de combustibilul de aviație din Orientul Mijlociu , pe fondul riscului de penurie care ar putea afecta zborurile și sezonul de călătorii din vară, potrivit news.ro , care citează surse Reuters. Recomandările urmează să fie prezentate săptămâna viitoare și vin în contextul în care războiul cu Iranul perturbă aprovizionarea globală. Miza este una operațională și economică pentru companiile aeriene: Europa importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru aviație, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu, ceea ce crește vulnerabilitatea la șocuri de aprovizionare. Companiile aeriene europene au avertizat că penurii ar putea apărea în câteva săptămâni, cu potențial de perturbare a traficului aerian în perioada de vârf. Ce va conține răspunsul Comisiei Europene Orientările nu vor fi obligatorii, dar vor pune accent pe autosuficiență și reziliență energetică, inclusiv prin: utilizarea combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF – combustibili cu emisii mai mici, produși din materii prime alternative) și a combustibililor sintetici; analizarea creșterii importurilor din Statele Unite; recomandări de gestionare a unor eventuale penurii, inclusiv în relație cu sloturile aeroportuare (intervale orare alocate pentru decolare/aterizare) în cazul anulărilor. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că săptămâna viitoare va fi prezentat un răspuns la criza energetică, care include și măsuri legate de combustibilul pentru avioane. Riscul Ormuz și opțiunea eliberării coordonate de stocuri „Disponibilitatea aprovizionării rămâne principala preocupare”, a transmis purtătorul de cuvânt, potrivit materialului, adăugând că, dacă livrările prin Strâmtoarea Ormuz rămân blocate, UE ar putea lansa o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru aviație. Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz după un armistițiu convenit în Liban, însă președintele american Donald Trump a declarat că blocada navală americană va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Comisia Europeană spune că speră ca navigația sigură să continue, dar recunoaște că situația rămâne incertă. Ce înseamnă pentru companiile aeriene: anulări, reguli și compensații Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil. Unele companii au început deja să reducă numărul de curse și să țină la sol o parte din aeronave. Documentul UE ar urma să includă și clarificări privind: aplicarea regulii europene anti-„tankering” (care împiedică alimentarea suplimentară în aeroporturi unde combustibilul este mai ieftin); dacă o criză de combustibil poate fi considerată „circumstanță excepțională”, astfel încât companiile aeriene să poată evita plata compensațiilor pentru zborurile anulate. Totodată, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a sistemului ETS (schema de comercializare a certificatelor de emisii) și a cotelor pentru combustibili sustenabili nu sunt justificate. Alternative de import și limitări tehnice Comisia Europeană intenționează să cartografieze la nivelul Uniunii capacitățile de rafinare pentru produse petroliere și să introducă măsuri pentru ca infrastructura existentă să fie utilizată și menținută la capacitate maximă. În paralel, importurile europene de combustibil pentru aviație din Statele Unite și Nigeria au crescut puternic în aprilie. Autoritățile analizează și extinderea utilizării combustibilului american Jet A, rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european Jet A-1, preferat pentru zboruri lungi la altitudine mare și în condiții de temperatură scăzută. Agenția Internațională pentru Energie estimează că o penurie ar putea apărea până în iunie dacă Europa reușește să înlocuiască doar jumătate din livrările primite în mod normal din Orientul Mijlociu, iar unele aeroporturi au avertizat că lipsurile ar putea apărea în aproximativ trei săptămâni dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Comisia Europeană urmează să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă traficul prin strâmtoare va fi reluat. [...]
