Știri
Știri din categoria Energie verde
ANRE urmează să decidă pe 31 martie autorizarea unui parc fotovoltaic de 48 MW la Lazuri, potrivit Economica.net, care citează proiectul de decizie aflat pe agenda Comitetului de Reglementare.
Pe ordinea de zi se află „Proiect de decizie și raport privind acordarea Autorizaţiei de înfiinţare solicitată de societatea SC ATLANTIS R.PW S.R.L. pentru realizarea noii capacităţi de producere a energiei electrice Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Lazuri”. Ședința este programată pentru 31 martie, iar autorizația de înființare, odată emisă, are o valabilitate de 24 de luni.
Conform articolului, dezvoltatorul trebuie să facă dovada finanțării în momentul emiterii autorizației, ceea ce, în interpretarea sursei, crește probabilitatea ca proiectul să ajungă la finalizare și să intre în producție. Investiția vizează un parc fotovoltaic cu puterea electrică maximal debitată de 48 MW, amplasat în localitatea Lazuri, județul Satu Mare.
Economica.net mai notează că, potrivit datelor de pe platforma Termene.ro, societatea solicitantă este controlată de R.Power, companie din Polonia activă și pe piața din România. Pentru proiectul Lazuri, R.Power a obținut un contract pentru diferență (CfD) pe 15 ani, mecanism prin care veniturile sunt stabilizate în jurul unui preț de referință, reducând riscul de piață pentru producător.
În comunicarea companiei citată de sursă, centrala ar urma să fie conectată la rețeaua națională printr-o stație de transformare de 110 kV, integrată în linia de transport Vetiș–Abator, iar producția estimată este de aproximativ 70 GWh anual.
„Începerea construcției fermei fotovoltaice Lazuri subliniază angajamentul nostru față de dezvoltarea operațiunilor în România, una dintre cele mai importante piețe pentru noi. Alături de Lazuri, dezvoltăm aici și alte proiecte fotovoltaice și de stocare a energiei (BESS), consolidând poziția R.Power ca unul dintre principalii producători de energie din Europa”, a declarat Przemek Pięta, CEO și cofondator al R.Power.
Recomandate
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu avizarea ANRE pentru parcul solar din Țara Hațegului , un proiect de 8,9 MWp contractat „la cheie”, într-un moment în care compania și-a recalibrat semnificativ bugetul de investiții pe 2025, potrivit Profit . Comitetul de reglementare al ANRE urmează să discute „în câteva zile” proiectul de decizie și raportul privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de Hidroelectrica pentru Centrala Electrică Fotovoltaică (CEF) Țara Hațegului. Autorizația este un pas de reglementare necesar pentru realizarea noii capacități. Ce presupune proiectul și contractul Investiția vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu: putere instalată: 8,9 MWp producție medie estimată: aproximativ 11 GWh/an Contractul pentru realizarea „la cheie” are o valoare de 24.412.390 lei fără TVA și a fost atribuit în urma unei licitații deschise, la care au fost depuse patru oferte. Câștigătoare a fost asocierea Electro-Alfa International și General M.El Electric , cu Electro-Alfa lider de asociere. Proiectul „la cheie” include proiectare, furnizare de echipamente, execuție, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni , din care 2 luni proiectare și 10 luni execuție . De ce contează: investiție nouă, pe fondul reducerii bugetului de capex pe 2025 Avansarea proiectului către autorizația ANRE vine pe fondul unei ajustări ample a planurilor de investiții pentru 2025. Conform aceleiași surse, proiectul de rectificare a bugetului Hidroelectrica pentru 2025 prevede: reducerea cheltuielilor de investiții cu 49% , de la 1.790.063.000 lei la 915.842.000 lei , descrisă ca „o calibrare a așteptărilor” în funcție de stadiul proiectelor, procedurile de achiziție și constrângerile de avizare; eliminarea din bugetul pe 2025 a sumei destinate achiziției de dețineri la alte companii din energie, inițial 660 milioane lei , redusă la zero . În același timp, compania anticipează pentru 2026 și 2027 cumulat achiziții de participațiuni în sumă totală de 1,95 miliarde lei . Context: Hidroelectrica își extinde portofoliul solar Profit amintește că inițiativa din Țara Hațegului este mai veche de peste trei ani și că, în toamnă, compania a inițiat proiectul cu amplasament în județul Hunedoara, pe două parcele: 5 MW în apropierea hidrocentralei Subcetate și 3,9 MW între hidrocentralele Plopi și Bretea. În paralel, Hidroelectrica a derulat și alte demersuri în zona fotovoltaică, inclusiv o licitație pentru o centrală de 45 MW în județul Brăila și proiectul-pilot „Nufărul”, un sistem fotovoltaic flotant de 10 MW în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește hidrocentrala Ipotești. „Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Următorul reper imediat este decizia ANRE privind autorizația de înființare; fără acest pas, proiectul nu poate avansa în parametrii planificați către execuție și punere în funcțiune. [...]
Producția solară a depășit 2.500 MW la prânz, împingând sistemul spre export , într-un moment în care România funcționa fără ambele reactoare nucleare, potrivit Economica . La ora 13:12, parcurile fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de transport) au ajuns la 2.516 MW, peste 60% din consumul din rețele. Recordul este relevant operațional: la mijlocul zilei, fotovoltaicele au devenit „de departe” prima sursă de generare, iar echilibrul sistemului s-a făcut cu export, deși lipseau capacități importante din mix. Ce arată cifrele din sistem la momentul recordului La ora 13:12, producția totală instantanee era de circa 4.800 MW, în timp ce consumul din rețea era de circa 4.100 MW. Diferența a fost influențată și de autoconsumul prosumatorilor (consum acoperit local, care nu mai apare ca cerere în rețea), menționează publicația. În același interval: fotovoltaicele dispecerizabile au asigurat peste 50% din producția națională și peste 60% din consumul din rețele (fără a include prosumatorii); România exporta energie la o putere de 700 MW; aportul hidro era de doar 1.000 MW, vântul de 200 MW, iar producția din gaze și cărbune era descrisă ca relativ mică; ambele reactoare nucleare erau indisponibile. De ce contează pentru piață și operare Depășirea pragului de 2.500 MW din fotovoltaice dispecerizabile indică o schimbare de greutate în orele de prânz: sistemul poate ajunge rapid în situații de excedent, chiar și în condiții de producție redusă din alte surse, ceea ce împinge spre export și pune presiune pe flexibilitate (capacități care pot crește/scădea rapid) și pe managementul rețelei. Publicația notează că precedentul record fusese atins pe 5 mai, la 2.491 MW, iar pe măsură ce crește capacitatea instalată în fotovoltaic sunt posibile noi recorduri în acest an, până la venirea toamnei. Context: cât fotovoltaic este instalat Puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile este de 3.340 MW, conform ultimelor date ale ANRE , citate de Economica . Numărul prosumatorilor a depășit 320.000, iar capacitatea instalațiilor lor este de peste 3.700 MW, potrivit ultimelor date menționate în articol. [...]
Un motor gigant pe hidrogen a livrat energie în rețeaua națională a Spaniei , un test pe care producătorul îl prezintă drept premieră mondială și care mizează pe un avantaj operațional esențial: acoperirea perioadelor în care eolianul și solarul nu produc suficient, potrivit Economedia . Tehnologia a fost dezvoltată de compania finlandeză Wärtsilä și a fost testată la instalația sa din nordul Spaniei. Motorul funcționează exclusiv pe bază de hidrogen și este gândit ca soluție pentru una dintre problemele structurale ale energiei regenerabile: asigurarea energiei „la nevoie” atunci când producția din surse variabile scade. De ce contează: o opțiune de „echilibrare” fără emisii de carbon Potrivit companiei, motoarele alimentate cu hidrogen ar putea ajuta la echilibrarea viitoarelor rețele electrice fără emisii de carbon. În locul pilelor de combustie (tehnologie care produce electricitate prin reacții electrochimice), soluția folosește un motor cu ardere internă de mare capacitate, adaptat să funcționeze cu hidrogen pur. Wärtsilä susține că mai multe unități ar putea fi combinate în centrale electrice la scară industrială, capabile să producă „sute de megawați” de energie electrică. Obstacole: infrastructură și sprijin politic Chiar dacă testul este prezentat ca un pas important, experții citați în material indică obstacole majore pentru utilizarea pe scară largă: ar fi necesare investiții semnificative în infrastructura de producție, stocare și transport a hidrogenului, precum și un sprijin politic mai puternic. Testul are loc pe fondul extinderii accelerate a regenerabilelor în Spania, unde energia eoliană și solară au o pondere tot mai mare în producția de electricitate — context în care soluțiile de echilibrare a sistemului devin tot mai relevante. [...]
Shell ia în calcul vânzarea activelor sale eoliene offshore într-o tranzacție de peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), un pas care ar accelera retragerea companiei dintr-un segment-cheie al tranziției energetice europene , potrivit Electrek . Informația pornește de la un raport Bloomberg, preluat ulterior de Reuters. Reuters notează că Shell ar fi angajat Rothschild & Co și PJT Partners ca consultanți, iar procesul de vânzare ar urma să aibă loc în jurul anului 2027. Shell a refuzat să comenteze pentru Reuters, care mai spune că nu a putut verifica independent raportarea Bloomberg. Ce se știe și ce lipsește deocamdată Datele disponibile sunt încă preliminare și nu indică: ce active eoliene offshore ar fi scoase la vânzare; unde sunt localizate; dacă sunt proiecte operaționale sau în dezvoltare; cine ar putea fi cumpărătorii. Cu alte cuvinte, miza financiară este mare, dar detaliile tranzacției nu sunt încă publice. Context: Shell își mută capitalul spre petrol, gaze și mai ales LNG Electrek plasează potențiala vânzare în strategia din ultimii ani a grupului, după preluarea mandatului de CEO de către Wael Sawan în 2023: mai mult capital pentru petrol și gaze, în special pentru LNG (gaz natural lichefiat), și o selecție mai strictă a investițiilor în regenerabile. Publicația enumeră o serie de pași anteriori de retragere din eolian offshore: vânzarea participației de 50% din SouthCoast Wind Energy (în largul Massachusetts) în martie 2024; un write-off (ajustare contabilă) de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pe Atlantic Shores (New Jersey) și încercarea de monetizare a participației, în octombrie 2025; ieșirea din proiectul MunmuBaram (eolian plutitor) din Coreea de Sud, în noiembrie 2025; retrageri din proiectele CampionWind și MarramWind (în largul Scoției), tot în noiembrie 2025. Separat, Reuters a relatat în februarie că Shell analizează opțiuni strategice pentru Sprng Energy din India, companie cumpărată în 2022 pentru 1,55 miliarde de dolari (aprox. 7,1 miliarde lei). De ce contează: Europa încă împinge eolianul offshore, în timp ce Shell pariază pe LNG Relevanța economică și de piață a mișcării, în lectura Electrek, este că vine într-un moment în care Europa are nevoie de mai mult eolian offshore, nu de mai puțin. La finalul lui 2025, instalările offshore din Europa au depășit 38 GW, reprezentând 42% din capacitatea globală offshore. În Marea Britanie, de exemplu, este planificată o nouă rundă de concesionare de 6 GW în 2027, după o licitație de subvenții care a asigurat 8,2 GW. Electrek mai notează că ieșirea Shell nu înseamnă automat oprirea proiectelor: Atlantic Shores și ScottishPower au spus că proiectele din care Shell s-a retras pot merge mai departe. Totuși, semnalul strategic este că Shell consideră LNG mai atractiv din perspectiva randamentelor decât eolianul offshore, chiar dacă politicile publice europene continuă să trateze energia eoliană ca tehnologie centrală pentru decarbonizare. [...]
Un fermier din Bavaria a investit circa 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei) ca să transforme un tractor vechi într-un utilaj electric alimentat din panouri fotovoltaice și vrea să-i folosească bateria și ca stocare pentru locuință , potrivit Mediafax . Miza proiectului nu este doar reducerea consumului de motorină, ci și folosirea mai eficientă a energiei solare produse la fermă, inclusiv atunci când producția scade. Inițiativa pornește de la un tractor John Deere vechi de peste 50 de ani, convertit într-un vehicul complet electric care se încarcă din sistemul fotovoltaic al fermei, conform publicației Agrarheute, citată de Mediafax. Fermierul spune că a alocat aproximativ 100 de ore de muncă pentru conversie, timp în care a eliminat componentele specifice motorului termic: rezervorul de combustibil, motorul diesel, sistemul de evacuare și ambreiajul. Ce poate face utilajul după conversie Tractorul rezultat are o putere de 25 kW (echivalentul a 34 CP), apropiată de versiunea originală cu motor termic. Diferența este modul de operare: utilajul funcționează „silențios și fără emisii”, iar autonomia este de aproximativ două ore pentru activități ușoare, precum întreținerea fermei și a pășunilor. Pentru lucrări grele, precum aratul, fermierul folosește în continuare tractoare clasice, ceea ce indică o limitare operațională importantă a conversiei în forma actuală. De ce contează: bateria tractorului, folosită ca „baterie” pentru casă Proiectul nu este considerat încheiat. Pe termen lung, proprietarul vrea ca tractorul să aibă și un rol de stocare a energiei pentru locuință: atunci când utilajul nu este folosit, bateria ar urma să contribuie la alimentarea casei în perioadele cu producție solară scăzută. În acest scenariu, tractorul devine nu doar un consumator de energie regenerabilă, ci și o soluție de echilibrare a consumului în gospodărie, prin utilizarea energiei produse local de panouri fotovoltaice. Mediafax nu oferă detalii tehnice despre modul concret de conectare a bateriei la instalația casei sau despre capacitatea acesteia. [...]
Președintele Nicușor Dan cere o tranziție verde care să nu împingă în sus costurile pentru companii și energia. Într-un mesaj după o videoconferință cu lideri europeni, el a avertizat că reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută „realist”, astfel încât să protejeze simultan mediul și economia, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis după reuniunea statelor din grupul „Prietenii Competitivității”, organizată în format de videoconferință, în pregătirea Consiliului European de vară de săptămâna viitoare, de la Bruxelles. Unghiul economic: decarbonizare, dar fără șocuri în prețuri Nicușor Dan a legat explicit obiectivele climatice de riscul de costuri suplimentare în economie, indicând două zone sensibile: companiile și prețurile la energie. În formularea sa, reducerea emisiilor rămâne o prioritate, însă implementarea nu ar trebui să genereze „presiuni excesive”. Ce soluții pune pe masă: resurse interne și infrastructură europeană În același mesaj, președintele a indicat că România are „resurse importante de energie”, menționând: gaze naturale; energie nucleară. Acestea, spune el, pot contribui la securitatea energetică atât a României, cât și a Europei. Separat, Nicușor Dan a susținut accelerarea investițiilor în infrastructura energetică europeană, argumentând că o rețea mai bine dezvoltată ar permite energiei să circule mai eficient între statele membre. Context european: competitivitate, industrie și „autonomie strategică” Șeful statului a mai afirmat că ținta comună urmărită la nivel european este o Piață Unică „bine integrată”, relansarea industriilor europene și asigurarea autonomiei strategice a Uniunii Europene, în logica unei Uniuni „puternice și competitive” care să genereze bunăstare pentru cetățeni. [...]
