Știri
Știri din categoria Energie verde
Autoritatea de reglementare pregătește creșterea garanțiilor pentru proiectele regenerabile, o măsură prin care autoritățile vor să limiteze proiectele speculative și să elibereze capacitate în rețeaua energetică. Potrivit Economica.net, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a anunțat că instituția va modifica în 2026 regulamentul de racordare pentru proiectele energetice, inclusiv pentru cele din surse regenerabile.
Una dintre principalele schimbări vizează majorarea garanțiilor financiare pe care investitorii trebuie să le depună atunci când solicită racordarea unui proiect la rețeaua electrică. În prezent, garanția este stabilită la 5% din valoarea tarifului de racordare prevăzut în avizul tehnic de racordare (ATR), însă ANRE analizează creșterea acesteia. Valoarea exactă nu a fost încă anunțată.
Autoritatea urmărește o utilizare mai eficientă a capacității rețelei, în contextul în care multe proiecte aprobate pe hârtie nu ajung să fie construite. Sistemul energetic românesc produce în prezent aproximativ 9.000 MW, însă în ultimii ani au fost emise ATR-uri pentru proiecte care însumează aproximativ 77.000 MW, mult peste capacitatea realistă a rețelei.
Acest fenomen a generat blocaje: investitorii care vor să construiască efectiv centrale sau unități de stocare se lovesc de lipsa capacității de racordare, deoarece aceasta este deja rezervată prin documentații obținute anterior.
ANRE ia în calcul și o condiționare a prelungirii avizelor tehnice de racordare de existența unei surse reale de finanțare. Cu alte cuvinte, investitorii ar putea fi obligați să prezinte dovezi că au acorduri cu bănci sau alte instituții financiare pentru a continua proiectul.
Potrivit președintelui ANRE, autoritatea vrea să elimine fenomenul „megawaților pe hârtie”, adică proiecte care ocupă capacitatea rețelei fără a fi dezvoltate în realitate.
Primele efecte ale modificărilor anterioare ale regulamentului au început să apară. În 2025 au expirat ATR-uri pentru proiecte cu o capacitate totală de 9.248 MW, ceea ce a eliberat o parte din capacitatea rețelei pentru investiții reale.
O altă schimbare majoră pregătită de ANRE este introducerea unui sistem competitiv pentru racordarea proiectelor noi. Atunci când există capacitate disponibilă într-o zonă a rețelei, aceasta ar urma să fie atribuită prin licitații.
Prin acest mecanism, autoritatea încearcă să evite aglomerarea rețelei în anumite zone doar pentru că terenurile sunt mai ieftine, încurajând în același timp proiectele viabile din punct de vedere economic și tehnic.
Tema a fost adusă în discuție recent și de premierul Ilie Bolojan, care a criticat faptul că sistemul energetic a fost blocat de investiții speculative. În opinia sa, lipsa unor garanții și condiții clare în trecut a permis rezervarea capacității de racordare fără obligația de a realiza efectiv proiectele.
Noile măsuri pregătite de ANRE urmăresc tocmai filtrarea investitorilor și accelerarea proiectelor reale, într-un moment în care România încearcă să își extindă rapid capacitățile de producție din surse regenerabile.
Recomandate
Visual Fan S.A., compania listată la BVB sub simbolul ALW și cunoscută pentru brandul Allview , anunță finalizarea lucrărilor de construcție și montaj pentru centrala fotovoltaică de 46 MWp din Țăndărei, județul Ialomița, prin divizia sa Allview Energy . Proiectul a fost implementat în regim Full EPC (Engineering, Procurement & Construction), iar lucrările au fost consemnate prin proces-verbal semnat în 12 februarie 2026, potrivit informațiilor comunicate de companie . Din perspectivă tehnică, vorbim despre un pachet integrat de infrastructură energetică, care include: Parc fotovoltaic cu putere instalată de 46 MWp Structuri tracker tip 1P Invertoare și echipamente de medie și înaltă tensiune Stație electrică 35/110 kV Linie electrică subterană 110 kV, aproximativ 15 km, pentru evacuarea energiei Sistem SCADA integrat și comunicații prin fibră optică Implementarea a presupus coordonarea etapelor de proiectare, furnizare echipamente, execuție, integrare, testare și documentație tehnică, într-un model end-to-end. Compania a avut rol de lider al asocierii, lucrând alături de Veltol Trading și TQM Services. Practic, discutăm despre un proiect care combină producția propriu-zisă de energie cu infrastructura de evacuare și integrare în rețea, ceea ce ridică nivelul de complexitate operațională. În declarația transmisă, CEO-ul Lucian Peticilă pune accent pe capacitatea de coordonare și pe disciplina financiară, inclusiv gestionarea fluxurilor de numerar, element relevant în contextul proiectelor EPC, unde cash-flow-ul și riscul de execuție pot afecta semnificativ marjele. Mesajul este unul clar orientat spre consolidarea poziției companiei pe segmentul infrastructurii regenerabile. Pentru Visual Fan, proiectul marchează un pas suplimentar în direcția diviziei Renewable EPC, parte din strategia Green by Allview, lansată în 2022. Compania, cu sediul în Brașov și activă inițial în zona de electronice de consum, își diversifică astfel profilul către infrastructură energetică de mari dimensiuni, inclusiv proiecte cu potențial de integrare a capacităților de stocare. Centrala din Țăndărei urmează să intre în etapa de punere în funcțiune conform graficului contractual. [...]
Microsoft a atins obiectivul de a utiliza 100% energie regenerabilă pentru consumul anual global de energie electrică al companiei , conform unui anunț recent al companiei. Această realizare marchează un pas important în angajamentul Microsoft de a deveni o companie cu emisii negative de carbon până în 2030, informează The Official Microsoft Blog . Progresul înregistrat contribuie la investiții în sistemele energetice din regiunile unde Microsoft operează, extinde oferta de energie curată și promovează inovația în domeniul energiei. Investiții și parteneriate pentru energie curată De la primul acord de achiziție de energie (PPA) din 2013, Microsoft a dezvoltat unul dintre cele mai mari portofolii de energie curată din lume. Compania a contractat 40 de gigawați (GW) de energie regenerabilă în 26 de țări, din care 19 GW sunt deja operaționali. Aceste contracte au redus emisiile de dioxid de carbon raportate de Microsoft cu aproximativ 25 de milioane de tone și au mobilizat miliarde de dolari în investiții private. „Parteneriatele, comunitățile și inovația sunt ingrediente esențiale care ajută la accelerarea tehnologiilor și infrastructurii de primă clasă la scară”, a declarat Microsoft în comunicatul său. Modele de achiziție și inovație Microsoft a dezvoltat practici comerciale și tehnice care promovează modele de achiziție scalabile și repetabile. Colaborând cu peste 200 de corporații globale și numeroase utilități și dezvoltatori, compania a contribuit la reducerea costurilor de tranzacție și la extinderea accesului dezvoltatorilor la finanțare. Compania a semnat acorduri inovatoare, cum ar fi un PPA de 25 MW în Japonia, care a deschis calea pentru achiziții corporative de peste 2 GW de energie regenerabilă în țară. În India, Microsoft a achiziționat un offtake hibrid solar/eolian de 437 MW, sprijinind accesul la energie și electrificarea rurală. Impactul asupra comunităților Investițiile Microsoft în energie regenerabilă au mobilizat miliarde de dolari și au creat mii de locuri de muncă în comunitățile unde operează. Proiecte precum PPA-ul de 500 MW cu Sol Systems și PPA-ul de 250 MW cu Volt Energy Utility au oferit formare locală și locuri de muncă, precum și granturi pentru organizații nonprofit comunitare. Privind spre viitor Pe măsură ce cererea globală de energie electrică continuă să crească, Microsoft își propune să adauge soluții de electricitate fără carbon în portofoliul său de resurse regenerabile. Compania colaborează cu parteneri pentru a dezvolta noi tehnologii energetice, inclusiv energie nucleară și captarea carbonului, și continuă să investească în infrastructura energetică de ultimă generație. Angajamentul Microsoft de a deveni o companie cu emisii negative de carbon până în 2030 rămâne un apel la acțiune pentru companie, clienții săi și sectorul tehnologic mai larg, pentru a investi într-un sistem energetic accesibil, fiabil și durabil. [...]
România a ajuns la aproape 300.000 de prosumatori, cu 3.400 MW instalați , după una dintre cele mai rapide creșteri din Europa, arată un studiu lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, potrivit Mediafax . De la doar 303 prosumatori în 2019, România a ajuns la începutul lui 2026 la aproape 300.000, iar capacitatea instalată a crescut de la sub 5 MW la circa 3.400 MW la finalul lui 2025. Producția anuală generată de acest segment a atins aproximativ 4,5 TWh, echivalentul a aproape 9% din producția totală de energie electrică a țării. Cu rate medii de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul unor piețe mature precum Germania, Spania sau Italia. Studiul realizat pentru AFEER analizează analizează impactul acestei expansiuni asupra sistemului energetic. Potrivit datelor citate, dacă sunt raportate costurile suplimentare ale furnizorilor la energia livrată în rețea de prosumatori, rezultă un cost adițional între 200 și 372 lei/MWh, suportat în final de consumatori. Beneficiile aduse de prosumatori au o contrapondere în costurile care trebuie suportate, în final de consumatori, arată Laurențiu Urluescu . „Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat președintele AFEER. Documentul atrage atenția asupra așa-numitei subvenții încrucișate, prin care o parte din beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți ai sistemului. În România, scutirea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW, cel mai ridicat prag din Europa, situând țara la limita maximă permisă de legislația europeană. Reprezentanții AFEER subliniază că rețelele de distribuție, proiectate pentru flux unidirecțional, sunt acum supuse unor presiuni tehnice majore din cauza fluxurilor bidirecționale generate de producția distribuită. În acest context, asociația solicită reglementări unitare, aliniate cu Directiva europeană privind energia regenerabilă, pentru a menține echilibrul între obiectivele de decarbonare și stabilitatea sistemului energetic. [...]
Potrivit Gazeta de Sud , parcul fotovoltaic Studina, cu o capacitate de 135 MW, a fost pus în funcțiune în județul Olt, fiind prima investiție majoră din energie regenerabilă devenită operațională în România în 2026 . Proiectul este deținut parțial de gigantul chinez China Huadian, prin subsidiara sa din Hong Kong, și marchează o nouă etapă în tranziția energetică din sudul țării. Parcul solar este construit de Grup Blauer București SRL , companie deținută în proporție de 45% de China Huadian Hong Kong Company Limited, în timp ce restul participațiilor aparțin firmelor Studina Renewables și CWP Europe (câte 25,5% fiecare). CWP Europe este parte a grupului internațional CWP Global, cunoscut pentru investiții în proiecte regenerabile în Europa de Sud-Est. Centrala fotovoltaică Studina a fost autorizată recent de ANRE pentru exploatare comercială și va produce anual aproximativ 245.000 MWh de energie curată , suficientă pentru alimentarea a peste 122.000 de gospodării . Totodată, va contribui la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 220.000 de tone pe an . În același amplasament va fi dezvoltat și un sistem de stocare a energiei în baterii, pentru echilibrarea rețelei. Construcția parcului a fost realizată cu aportul unor companii internaționale și românești, printre care Siemens Energy, Solarpro Holding și Eximprod Grup . Proiectul a fost cumpărat în urmă cu trei ani de la investitori români, printre care și fostul fotbalist Bogdan Stelea, iar termenul estimat inițial pentru punere în funcțiune era 2025. China Huadian este una dintre cele mai mari companii energetice de stat din China, cu o capacitate instalată de 178.000 MW și o producție anuală de 640 TWh. Prin această investiție, grupul își consolidează prezența în Europa, într-un moment în care România accelerează tranziția către surse regenerabile. În 2025, România a depășit 7.000 MW de capacitate fotovoltaică instalată, iar estimările pentru 2026 indică un potențial suplimentar de peste 2.500 MW. Investiția de la Studina vine în acest context de efervescență în sectorul solar și este văzută ca un model de parteneriat internațional pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii energetice naționale. [...]
Rytis Kėvelaitis , fost viceministru al Energiei din Lituania în perioada 2019–2020, intră pe piața locală prin compania Energy Unlimited , pe care o conduce din poziția de CEO. Firma a fost înființată în 2021 și activează deja în Lituania și Letonia, iar din februarie 2024 a intrat oficial în Romania, cu o entitate juridică locală, pregătită să dezvolte proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare a energiei. Primul proiect confirmat este în Chitila , pe un teren de un hectar, chiar vis-a-vis de stația de transformare a Rețelei Electrice Muntenia. Acolo va fi instalat un sistem modular de stocare pe bază de baterii LiFePO₄, recunoscute internațional pentru fiabilitate, cicluri lungi de viață și siguranță operațională. Sistemul are o capacitate instalată de 98,384 MWh (DC) și o putere de 24,495 MW (AC), adică poate livra energie continuu timp de circa 4 ore. Instalația va include 22 de unități de baterii, fiecare de 4,472 MWh, montate în containere prefabricate. Valoarea totală a proiectului este estimată la 12,5 milioane de euro, sumă ce acoperă echipamentele (invertoare, posturi de transformare, sistem SCADA etc.), construcția, montajul, proiectarea și avizele. Energy Unlimited consideră locația un atu major din punct de vedere logistic, oferind conectare ușoară între rețea și costuri reduse de racordare. Contextul actual, cu producție fotovoltaică excedentară și lipsă de flexibilitate în rețele, transformă aceste proiecte în soluții vitale pentru echilibrarea sistemului energetic. Alte trei centre de stocare vor urma, dintre care unul este planificat în Tulcea. Capacitatea lor este de 49 MW, 17,5 MW și respectiv 49 MW. Compania dezvoltă în prezent proiecte regenerabile care depășesc 1.000 MW în total, distribuite în Lituania , Letonia și acum și în România . Rytis Kėvelaitis a avut un rol esențial în configurarea cadrului legislativ pentru investiții de infrastructură de peste 4 miliarde de euro în perioada mandatului său ministerial. Pe plan local, Nova Power & Gas este încă liderul pieței de stocare, cu cea mai mare instalație operațională din România, finalizată la finalul lui 2025. În paralel, rețelele de distribuție, cum este cea a Rețelei Electrice Muntenia, se confruntă cu probleme legate de surplusul de energie injectat de prosumatori în zilele cu soare, ceea ce face ca soluțiile de stocare să devină prioritare. În județele Ilfov și Timiș, lideri la număr de prosumatori și putere instalată (peste 340 MW cumulat), presiunea pe rețele este deja o realitate. Iar cu peste 3.100 MW de capacitate prosumator la nivel național atinsă în toamna lui 2025, aceste proiecte de stocare nu mai sunt opționale, ci urgente. Conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), până în 2030 ar trebui dezvoltate 1.200 MW / 2.400 MWh de capacitate de stocare, folosind tehnologii diverse – de la baterii electrochimice la hidro-pompaj. Investițiile precum cea a Energy Unlimited vin exact în direcția acestui obiectiv. [...]
Comuna Budureasa din județul Bihor ar putea deveni prima localitate montană din regiune care își încălzește clădirile publice cu apă geotermală , dacă reușește să obțină finanțarea necesară pentru un foraj la 2.000 de metri adâncime, informează Observator . Conform edilului Adrian Magda , zăcământul de apă termală existent în subsolul comunei ar avea temperaturi cuprinse între 60 și 70 de grade Celsius și ar putea acoperi integral necesarul de energie termică al instituțiilor publice locale. Autoritățile locale au deja licența de exploatare , însă pentru a începe forajul este nevoie de aproximativ 3 milioane de euro, echivalentul a 36 de milioane de lei. Proiectul a fost deja depus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în speranța atragerii fondurilor europene necesare. Dacă va fi aprobat, sistemul de termoficare va permite încălzirea primăriei, școlilor, grădinițelor, căminului cultural, dispensarului uman și viitorului muzeu local. În prezent, întreaga comună – inclusiv instituțiile publice – se bazează pe lemne pentru încălzire, o soluție tot mai costisitoare și ineficientă în contextul actual. Potrivit primarului, zăcământul din Budureasa nu a fost exploatat niciodată, iar acest prim foraj ar deschide calea către o alternativă ecologică și sustenabilă. „Avem toate premisele tehnice și naturale pentru un sistem de încălzire geotermal. Sperăm să reușim cât mai curând să atragem banii necesari”, a declarat Adrian Magda pentru publicația Bihoreanul , citată de Observator. Proiectul de la Budureasa poate deveni un model pentru alte localități montane din România, în special în contextul în care resursele regenerabile capătă tot mai multă importanță în strategiile energetice locale. Dacă va avea succes, investiția ar transforma comuna într-un exemplu de utilizare inteligentă a resurselor naturale proprii, reducând în același timp presiunea asupra pădurilor și costurile administrației. [...]
