Știri
Știri din categoria Energie verde
Hidroelectrica a lansat procedura de achiziție pentru echipamentele CHE Nehoiașu II, un contract estimat la circa 49,5 milioane euro (fără TVA), potrivit Economica.net. Contractul va fi atribuit „la cheie” și include proiectare, fabricare, livrare, montaj, testare, punere în funcțiune și instruirea personalului de exploatare.
Durata estimată de implementare este de 44 de luni, iar proiectul se derulează în cadrul Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, amplasată în județele Buzău, Vrancea și Covasna. Procedura de atribuire are ca criteriu „cel mai bun raport calitate-preț”, evaluarea urmând să ia în calcul parametrii tehnici garantați, performanța echipamentelor și garanțiile, alături de componenta financiară.
„Lansarea acestei proceduri reprezintă un moment important în strategia noastră de dezvoltare și în efortul de valorificare a potențialului hidroenergetic al României. Proiectul CHE Nehoiașu II, parte a Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, va contribui la creșterea capacității de producție din surse regenerabile, la îmbunătățirea flexibilității Sistemului Energetic Național și la consolidarea rolului Hidroelectrica ca principal producător de energie verde din România. Continuăm să investim în proiecte strategice, în dezvoltarea, diversificarea și hibridizarea portofoliului astfel încât să asigurăm tranziția către un sistem energetic sustenabil”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica.
Investiția vizează instalarea hidroagregatului complet (turbina, generatorul, sistemele de automatizare și protecții), echipamentele hidromecanice auxiliare, precum și extinderea stației electrice de 110 kV, integrarea sistemelor SCADA (sistem de monitorizare și control la distanță) și a infrastructurii de securitate și comunicații.
Compania indică drept efecte așteptate creșterea flexibilității sistemului energetic, îmbunătățirea capacității de reglaj și valorificarea suplimentară a potențialului hidroenergetic al râului Buzău.
CHE Nehoiașu II este prezentată ca un proiect mai vechi, parte a extinderii Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, care include amenajarea râului Buzău și a râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică.
Noua centrală ar urma să fie echipată cu un hidroagregat tip Francis de 55 MW și, după finalizare, ar urma să producă circa 150 GWh anual; valoarea relativ redusă a contractului este explicată prin faptul că o mare parte din lucrări sunt deja realizate, Hidroelectrica indicând în date din 2024 un stadiu de execuție de aproximativ 85%.
Recomandate
Ponderea regenerabilelor în mixul de electricitate al UE a coborât ușor, dar România rămâne peste medie, aproape de 70% , un nivel care poate reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la combustibili fosili și la costurile cu emisiile, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În trimestrul al doilea din 2026, 54,1% din energia electrică generată în Uniunea Europeană a provenit din surse regenerabile, în ușoară scădere față de 54,3% în aceeași perioadă din 2025, arată Eurostat (biroul statistic al UE). În structura producției regenerabile din UE, energia solară a devenit principala sursă, cu 41,6% din totalul electricității regenerabile, în creștere de la 37,0% în trimestrul II 2025. Urmează energia eoliană (27,7%) și hidroenergia (22,6%). Restul a provenit din combustibili regenerabili (7,7%) și din surse geotermale și alte surse (0,4%). Cine conduce și cine rămâne în urmă în UE Țările cu cele mai mari ponderi ale electricității din surse regenerabile în trimestrul II 2026 au fost: Letonia: 97,7% (în principal hidroenergie și energie solară) Danemarca: 94,3% (în principal energie eoliană) Croația: 92,2% (în principal hidroenergie) La polul opus, cele mai mici ponderi au fost în: Slovacia: 19,8% Cehia: 20,9% Malta: 24,5% România: peste media UE, aproape de 70% România se situează peste media UE, cu „un procent care se apropie de 70%”, conform aceleiași surse (Eurostat). În materialul citat nu este indicată valoarea exactă și nici evoluția față de anul anterior, astfel că nu se poate cuantifica din aceste date dacă România a crescut sau a scăzut în termeni anuali. [...]
Dacia își construiește o centrală fotovoltaică de 8,5 MW la Mioveni, pentru a reduce expunerea la prețurile ridicate ale energiei , într-un moment în care conducerea companiei avertizează că energia scumpă erodează competitivitatea uzinei, potrivit Economedia . Proiectul, denumit „Centrală electrică fotovoltaică Dacia”, este prezentat ca o investiție strategică menită să crească independența energetică a uzinei și să reducă impactul asupra mediului, prin integrarea energiei regenerabile în procesele industriale. Finanțare europeană și calendar de implementare Investiția beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare , în cadrul unui program pentru dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum. Contractul de finanțare a fost semnat la 19 august 2026 cu Ministerul Energiei. Valoarea totală a proiectului este de 58,3 milioane lei (cu TVA), din care aproape 10 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă, iar restul este contribuția companiei. Punerea în funcțiune este planificată până la finalul lui 2026, cu posibilitatea prelungirii implementării până la 31.12.2028, conform prevederilor contractuale. Ce acoperă centrala din consumul uzinei Centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 8,5 MW și ar urma să producă, în medie, aproximativ 9.094 MWh anual, echivalentul a circa 8% din necesarul uzinei de la Mioveni. Pe durata estimată de funcționare de 20 de ani, producția totală ar putea depăși 181.800 MWh, energie utilizată pentru consum propriu în activitățile industriale. Compania leagă proiectul de strategia „futuREady” a Renault Group, care vizează creșterea eficienței operaționale și reducerea amprentei de carbon. Context: energia, un dezavantaj de competitivitate pentru Mioveni Decizia vine la câteva zile după ce Mihai Bordeanu, șeful Automobile Dacia, a atras atenția asupra efectelor energiei scumpe asupra producției și competitivității. Potrivit acestuia, Dacia plătește în România aproximativ 180 euro/MWh (aprox. 900 lei/MWh), în timp ce în Spania costul ar fi de circa 70–80 euro/MWh (aprox. 350–400 lei/MWh). În același context, Bordeanu a cerut Guvernului măsuri pentru îmbunătățirea competitivității și a avertizat că producția uzinei de la Mioveni va scădea cu două cifre în 2026. Totodată, circa 1.700 de angajați au plecat din companie începând de la jumătatea anului trecut, dintre care peste 700 cu contracte pe perioadă nedeterminată, prin programe de plecări voluntare. Renault Group planifica încă din 2022 instalarea de panouri fotovoltaice pe platforma de la Mioveni și la Centrul Tehnic Titu , într-o direcție care capătă acum o formă concretă prin proiectul de la uzină. [...]
China a bifat un pas spre industrializarea eolianului de mare altitudine , după ce sistemul flotant de generare S4000 a trecut un test complet de operare, un prag care mută tehnologia din zona de prototipuri în cea de proiecte aplicabile. Potrivit IT之家 , validarea a fost realizată recent într-o bază de test din nord-vestul Chinei și este prezentată ca o „descoperire majoră” pentru eolianul de mare altitudine. Testul a acoperit întregul ciclu operațional: ridicare, menținere la altitudine, test de producere a energiei și recuperare controlată. Conform informațiilor citate de publicație dintr-un material CCTV News , toți indicatorii au îndeplinit cerințele, iar rezultatele ar confirma fiabilitatea sistemului în condiții „complexe și extreme” specifice zonelor de altitudine mare. Ce aduce S4000 față de generația anterioară S4000 este descris ca o iterație a modelului S2000, cu o configurație nouă și performanțe îmbunătățite. În datele prezentate: altitudine maximă de operare la ridicare: până la 4.000 de metri ; acoperire potențială: „majoritatea” zonelor din China, prin compatibilitate cu condițiile de amplasare; integrare: ar putea deservi direct cerințele rețelelor electrice principale (fără detalii tehnice suplimentare în material); durată de viață proiectată: 20 de ani . De ce contează: intrarea în planificarea națională și „veriga” de inginerie Materialul notează că eolianul de mare altitudine a fost inclus în planul național chinez „15-5” (al 15-lea ciclu de planificare) pentru dezvoltarea energiei regenerabile, ca tehnologie de energie curată „nouă” și prioritară. În acest context, reușita testului S4000 este prezentată ca acoperind o „verigă-cheie” pentru aplicarea la scară inginerească, cu potențial de a crește capacitatea de furnizare a energiei curate în zonele de altitudine mare. Publicația nu oferă un calendar de comercializare sau date despre capacități instalate ori costuri, astfel că impactul economic imediat nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
Prefectura Buzău investește 520.239 lei în baterii pentru a reduce factura la energie și pentru a folosi local electricitatea produsă de panourile fotovoltaice, în loc să o livreze în rețea și să o compenseze ulterior, potrivit Agerpres . Proiectul, intitulat „Instalarea de capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile la Instituția Prefectului-Județul Buzău”, este finanțat din Fondul pentru modernizare , prin măsura de sprijin pentru dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei din surse regenerabile pentru entități publice. Prefectul Leonard Dimian a explicat că instituția avea deja panouri solare și invertor pentru livrare în rețea, iar acum folosește finanțarea europeană pentru a achiziționa elemente de stocare, astfel încât energia produsă să fie utilizată direct de instituție. De ce contează: consumul propriu devine mai avantajos decât compensarea în rețea Conducerea Prefecturii se așteaptă la reducerea costurilor cu energia electrică și la scăderea amprentei de carbon. Dimian a arătat că, pentru instituție, consumul relevant este în timpul zilei, când se produce și energia fotovoltaică, în timp ce noaptea consumul este redus, deoarece instalațiile sunt închise. „Nu este avantajos să compensezi ce introduci în rețea, cu ce consumi ulterior din rețea.” În același context, prefectul a menționat că instituția are costuri ridicate cu energia, inclusiv pe fondul creșterii consumului asociat pompelor de căldură, după trecerea de la încălzirea pe gaze. Context: clădire reabilitată, cu panouri și pompe de căldură Sediul Prefecturii Buzău a fost încadrat în clasa A+ de eficiență energetică după finalizarea reabilitării, în prima parte a anului 2026. Potrivit informațiilor transmise, au fost instalate: 103 panouri fotovoltaice și 3 panouri solare; sisteme de încălzire și răcire cu pompe de căldură de mare capacitate, recuperatoare de căldură și management automatizat; un sistem de iluminat refăcut cu componente noi, cu consum redus de energie. [...]
Panourile solare pe acoperiș nu pot înlocui rapid fermele solare, iar motivul ține mai ales de politici publice și costuri , potrivit unei analize publicate de BGR . Chiar dacă tehnic o locuință poate ajunge să funcționeze 100% pe energie solară, consumatorii mari – în special centrele de date – mențin nevoia de capacități dedicate, la scară industrială. La nivel operațional, comparația de scară rămâne dificilă pentru acoperișuri. BGR notează că o fermă solară de 100 MW poate ocupa 640 de acri (aprox. 259 de hectare), ceea ce ar însemna acoperirea cu panouri a cel puțin aceleiași suprafețe de acoperișuri pentru a o „anula” – și, în practică, chiar mai mult, deoarece instalațiile la scară de utilitate sunt mai eficiente decât panourile montate fragmentat pe proprietăți private. De ce fermele solare rămân relevante: eficiență și consumatori mari Argumentul central este că locuințele nu sunt cei mai mari consumatori de energie. În „era centrelor de date”, necesarul de panouri pentru a alimenta astfel de clădiri arată, în interpretarea publicației, că fermele solare au în continuare un rol puternic în mixul energetic. În plus, eficiența mai bună a proiectelor la scară mare (utility-scale) înseamnă că aceeași cantitate de energie poate fi obținută mai predictibil și mai concentrat decât prin mii sau milioane de instalații mici, dispersate. Ce ar putea schimba ecuația: acoperișuri peste tot, dar cu condiții greu de îndeplinit BGR admite că panourile pot fi instalate pe „aproape orice tip de acoperiș” și că, teoretic, dacă fiecare clădire ar avea panouri, fermele solare ar putea deveni redundante. Ca exemplu de ordinul mărimii, publicația compară cea mai mare fermă solară din SUA , din deșertul Mojave, care acoperă peste 4.600 de acri (aprox. 1.861 de hectare), cu suprafața de teren urban „conveiat sau dezvoltat” din Las Vegas, de 44.000 de acri (aprox. 17.806 hectare). Ideea: la nivel de oraș, există suficientă suprafață construită încât, în scenariul maximal, acoperișurile ar putea face o parte din capacitățile dedicate mai puțin necesare. Principalul blocaj: reglementarea și economia investiției Motivul pentru care nu vedem panouri pe fiecare acoperiș este, în analiza BGR, „lipsa politicilor publice”. Concret, ar fi nevoie de: un cadru reglementat prin care persoanele și companiile să poată transfera energia în exces în rețea; prețuri standardizate pentru servicii și utilități legate de solar. Pe partea economică, fără stimulente guvernamentale, mulți sunt descurajați de costul inițial ridicat și de perioada lungă de recuperare. Publicația menționează un reper: poate dura până la 15 ani până când panourile instalate acasă „se plătesc singure”. În cazul instalațiilor comerciale, recuperarea este de regulă mai rapidă, dar rămâne un efort financiar pe care nu toți vor să și-l asume. În scenariul în care panourile ar deveni obligatorii pentru clădiri rezidențiale și comerciale, BGR subliniază că ar fi necesare și măsuri de eficientizare dificil de generalizat: reducerea umbrelor pe proprietate și baterii pentru stocarea energiei în exces. Concluzia analizei este că aceste condiții nu sunt nici deosebit de dorite, nici practice la scară largă, ceea ce face puțin probabilă, pe termen scurt, „ieșirea din joc” a fermelor solare. [...]
Parcul eolian Green Breeze din Galați a intrat în producție comercială , un pas care aduce în piață energie regenerabilă nouă și consolidează portofoliul operațional al dezvoltatorului suedez OX2 în România, potrivit Profit . Proiectul, situat în principal în comuna Cuca (județul Galați), a primit licență de exploatare comercială de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) după finalizarea lucrărilor de construire și racordare la rețea, precum și a probelor de producție. Lucrările au început la jumătatea lunii noiembrie 2024, iar parcul a fost energizat și conectat la rețea în mai 2026. Green Breeze are 16 turbine Vestas V162-6,2 MW și o producție anuală estimată la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru consumul de electricitate a aproape 51.000 de gospodării, conform datelor din articol. Totodată, proiectul ar urma să evite emisii de circa 150.000 de tone de CO₂ pe an. Tranzacția și operarea: OX2 predă proiectul către Nala Renewables OX2 a predat parcul eolian proprietarului său, Nala Renewables, după ce proiectul a fost inițiat de suedezi și vândut ulterior către Nala. Conform informațiilor citate de publicație, Nala Renewables este un joint-venture între grupul Trafigura și fondul de investiții IFM Investors (Melbourne). Prețul de vânzare al proiectului a fost de aproape 214 milioane euro (aprox. 1,07 miliarde lei). Deși a vândut activul, OX2 rămâne implicată în operare: compania a construit parcul și îl operează după finalizare, în baza acordului semnat cu Nala Renewables. Green Breeze este primul proiect al OX2 din România ajuns în faza de operare comercială, iar predarea coincide cu împlinirea a cinci ani de activitate a OX2 pe piața locală. Legătura cu Apple: contract pe 12 ani, dar fără livrare fizică de energie În paralel, proiectul are și o componentă de finanțare/hedging (acoperire a riscului de preț) asociată unui acord pe termen lung cu Apple. Potrivit articolului, Apple a încheiat anul trecut un contract de tip Power Purchase Agreement (PPA) pe 12 ani, care acoperă o proporție semnificativă din producția viitoare a parcului. Publicația precizează însă că este un „PPA pur virtual”, adică un contract strict financiar, fără livrare fizică de energie către Apple: energia este vândută de operator pe piața angro, iar Apple primește certificate care atestă contribuția la dezvoltarea producției de energie regenerabilă, în sprijinul obiectivelor sale de decarbonare. Ce urmează pentru OX2 în România OX2 mai are în România trei proiecte eoliene, cu o capacitate totală de aproximativ 300 MW, aflate în construcție sau care urmează să intre în această etapă în scurt timp. În plus, compania are în dezvoltare proiecte eoliene onshore, sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS) și proiecte solare, cu o capacitate totală de 1,2 GW, conform datelor din articol. [...]
