Știri
Știri din categoria Energie verde
Frații Pavăl investesc 27 milioane euro în energie regenerabilă și pregătesc extinderea proiectelor fotovoltaice. Potrivit Profit.ro, grupul Pavăl Holding, care controlează retailerul Dedeman, tratează producția de energie verde ca pe o nouă direcție strategică de dezvoltare și analizează extinderea investițiilor în acest domeniu.
Proiectele sunt realizate în principal prin compania Grunman Energy, parte a holdingului. În ultimii ani, grupul a instalat centrale fotovoltaice pe acoperișurile magazinelor și depozitelor logistice Dedeman, în colaborare cu compania Simtel Team.
În prezent, rețeaua Dedeman include 60 de centrale fotovoltaice instalate pe 54 de magazine și 6 depozite logistice, cu o capacitate totală de aproximativ 40 MWp. Un proiect similar a fost implementat și pe clădirea de birouri The Office din Cluj-Napoca, aflată în portofoliul grupului.
Un alt proiect important este dezvoltarea unei centrale fotovoltaice la depozitul logistic Dedeman din Pantelimon, investiție estimată la aproximativ 2 milioane de euro. Reprezentanții Pavăl Holding spun că proiectele sunt implementate etapizat, în funcție de caracteristicile tehnice ale fiecărei locații.
Pe termen mediu, compania Grunman Energy își propune să depășească 400 MW capacitate instalată, iar planurile includ nu doar energie solară, ci și dezvoltarea unor parcuri eoliene și microhidrocentrale.
Investițiile în energie fac parte dintr-o strategie mai amplă de diversificare a capitalului generat de Dedeman. Frații Adrian și Dragoș Pavăl au direcționat deja aproximativ un miliard de euro către sectorul imobiliar, prin achiziția unor mari proiecte de birouri din București și Cluj-Napoca, precum The Bridge, The Office, U Center sau Dacia One. Astfel, Pavăl Holding a devenit al doilea cel mai mare proprietar de spații de birouri din România, cu circa 350.000 de metri pătrați închiriabili.
În paralel, grupul a investit în numeroase domenii, de la energie și industrie până la agricultură, sănătate, tehnologie și fonduri de investiții, continuând să reinvestească profiturile obținute din activitatea Dedeman.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește lansarea unui fond major pentru infrastructura energetică verde , destinat să sprijine investițiile uriașe necesare tranziției către un sistem bazat pe energie curată. Potrivit Bursa , care citează informații transmise de Agerpres, noul mecanism financiar ar urma să susțină proiecte de infrastructură energetică în următorii ani, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili. Planul este inclus într-un proiect al Strategiei de investiții în energie curată , document pe care Comisia Europeană urmează să îl adopte în cursul acestei săptămâni. Estimările oficiale arată că tranziția energetică a blocului comunitar va necesita investiții de aproximativ 695 de miliarde de euro pe an în următorul deceniu , iar noul fond ar trebui să contribuie la mobilizarea unei părți importante din aceste resurse. Rolul Băncii Europene de Investiții Un rol central în acest mecanism îl va avea Banca Europeană de Investiții (BEI) , care ar urma să ofere finanțarea inițială pentru viitorul „Fond de investiții strategice în infrastructură”. Acesta va avea ca obiectiv principal sprijinirea operatorilor de rețele electrice pentru a-și consolida capacitatea financiară și pentru a realiza investițiile necesare modernizării sistemului energetic. În proiectul de strategie se subliniază că rețelele electrice reprezintă „coloana vertebrală” a sistemului energetic european , iar extinderea și modernizarea lor sunt esențiale pentru integrarea surselor regenerabile de energie și pentru creșterea securității energetice a Uniunii. De ce este nevoie de investiții uriașe Transformarea sistemului energetic european presupune investiții masive în mai multe domenii: extinderea și digitalizarea rețelelor electrice dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă infrastructură pentru stocarea energiei sisteme de transport și distribuție adaptate noilor surse de energie Autorii proiectului consideră că sprijinul public este necesar pentru a distribui costurile tranziției pe termen lung și pentru a evita creșteri bruște ale prețurilor la energie. Context geopolitic tensionat Inițiativa apare într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul din Iran au readus în prim-plan vulnerabilitatea Europei față de fluctuațiile piețelor de energie. Creșterea recentă a prețurilor petrolului și gazelor a demonstrat încă o dată dependența continentului de importurile de combustibili fosili. Prin noul fond, Uniunea Europeană încearcă să accelereze investițiile în infrastructura necesară pentru energia regenerabilă și să își consolideze autonomia energetică pe termen lung. Deocamdată, autoritățile europene nu au anunțat dimensiunea exactă a fondului și nici valoarea contribuției inițiale a Băncii Europene de Investiții, însă proiectul ar urma să mobilizeze investiții de ordinul miilor de miliarde de euro în următorii 15 ani . [...]
Autoritatea de reglementare pregătește creșterea garanțiilor pentru proiectele regenerabile , o măsură prin care autoritățile vor să limiteze proiectele speculative și să elibereze capacitate în rețeaua energetică. Potrivit Economica.net , președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu , a anunțat că instituția va modifica în 2026 regulamentul de racordare pentru proiectele energetice, inclusiv pentru cele din surse regenerabile. Una dintre principalele schimbări vizează majorarea garanțiilor financiare pe care investitorii trebuie să le depună atunci când solicită racordarea unui proiect la rețeaua electrică . În prezent, garanția este stabilită la 5% din valoarea tarifului de racordare prevăzut în avizul tehnic de racordare (ATR), însă ANRE analizează creșterea acesteia. Valoarea exactă nu a fost încă anunțată. De ce vrea ANRE să modifice regulile Autoritatea urmărește o utilizare mai eficientă a capacității rețelei , în contextul în care multe proiecte aprobate pe hârtie nu ajung să fie construite. Sistemul energetic românesc produce în prezent aproximativ 9.000 MW, însă în ultimii ani au fost emise ATR-uri pentru proiecte care însumează aproximativ 77.000 MW , mult peste capacitatea realistă a rețelei. Acest fenomen a generat blocaje: investitorii care vor să construiască efectiv centrale sau unități de stocare se lovesc de lipsa capacității de racordare, deoarece aceasta este deja rezervată prin documentații obținute anterior. Condiții mai stricte pentru prelungirea avizelor ANRE ia în calcul și o condiționare a prelungirii avizelor tehnice de racordare de existența unei surse reale de finanțare . Cu alte cuvinte, investitorii ar putea fi obligați să prezinte dovezi că au acorduri cu bănci sau alte instituții financiare pentru a continua proiectul. Potrivit președintelui ANRE, autoritatea vrea să elimine fenomenul „megawaților pe hârtie”, adică proiecte care ocupă capacitatea rețelei fără a fi dezvoltate în realitate. ATR-urile expirate au eliberat deja capacitate Primele efecte ale modificărilor anterioare ale regulamentului au început să apară. În 2025 au expirat ATR-uri pentru proiecte cu o capacitate totală de 9.248 MW , ceea ce a eliberat o parte din capacitatea rețelei pentru investiții reale. Racordarea la rețea va fi decisă prin licitații O altă schimbare majoră pregătită de ANRE este introducerea unui sistem competitiv pentru racordarea proiectelor noi . Atunci când există capacitate disponibilă într-o zonă a rețelei, aceasta ar urma să fie atribuită prin licitații. Prin acest mecanism, autoritatea încearcă să evite aglomerarea rețelei în anumite zone doar pentru că terenurile sunt mai ieftine, încurajând în același timp proiectele viabile din punct de vedere economic și tehnic. Contextul deciziei Tema a fost adusă în discuție recent și de premierul Ilie Bolojan , care a criticat faptul că sistemul energetic a fost blocat de investiții speculative. În opinia sa, lipsa unor garanții și condiții clare în trecut a permis rezervarea capacității de racordare fără obligația de a realiza efectiv proiectele. Noile măsuri pregătite de ANRE urmăresc tocmai filtrarea investitorilor și accelerarea proiectelor reale , într-un moment în care România încearcă să își extindă rapid capacitățile de producție din surse regenerabile. [...]
Visual Fan S.A., compania listată la BVB sub simbolul ALW și cunoscută pentru brandul Allview , anunță finalizarea lucrărilor de construcție și montaj pentru centrala fotovoltaică de 46 MWp din Țăndărei, județul Ialomița, prin divizia sa Allview Energy . Proiectul a fost implementat în regim Full EPC (Engineering, Procurement & Construction), iar lucrările au fost consemnate prin proces-verbal semnat în 12 februarie 2026, potrivit informațiilor comunicate de companie . Din perspectivă tehnică, vorbim despre un pachet integrat de infrastructură energetică, care include: Parc fotovoltaic cu putere instalată de 46 MWp Structuri tracker tip 1P Invertoare și echipamente de medie și înaltă tensiune Stație electrică 35/110 kV Linie electrică subterană 110 kV, aproximativ 15 km, pentru evacuarea energiei Sistem SCADA integrat și comunicații prin fibră optică Implementarea a presupus coordonarea etapelor de proiectare, furnizare echipamente, execuție, integrare, testare și documentație tehnică, într-un model end-to-end. Compania a avut rol de lider al asocierii, lucrând alături de Veltol Trading și TQM Services. Practic, discutăm despre un proiect care combină producția propriu-zisă de energie cu infrastructura de evacuare și integrare în rețea, ceea ce ridică nivelul de complexitate operațională. În declarația transmisă, CEO-ul Lucian Peticilă pune accent pe capacitatea de coordonare și pe disciplina financiară, inclusiv gestionarea fluxurilor de numerar, element relevant în contextul proiectelor EPC, unde cash-flow-ul și riscul de execuție pot afecta semnificativ marjele. Mesajul este unul clar orientat spre consolidarea poziției companiei pe segmentul infrastructurii regenerabile. Pentru Visual Fan, proiectul marchează un pas suplimentar în direcția diviziei Renewable EPC, parte din strategia Green by Allview, lansată în 2022. Compania, cu sediul în Brașov și activă inițial în zona de electronice de consum, își diversifică astfel profilul către infrastructură energetică de mari dimensiuni, inclusiv proiecte cu potențial de integrare a capacităților de stocare. Centrala din Țăndărei urmează să intre în etapa de punere în funcțiune conform graficului contractual. [...]
Microsoft a atins obiectivul de a utiliza 100% energie regenerabilă pentru consumul anual global de energie electrică al companiei , conform unui anunț recent al companiei. Această realizare marchează un pas important în angajamentul Microsoft de a deveni o companie cu emisii negative de carbon până în 2030, informează The Official Microsoft Blog . Progresul înregistrat contribuie la investiții în sistemele energetice din regiunile unde Microsoft operează, extinde oferta de energie curată și promovează inovația în domeniul energiei. Investiții și parteneriate pentru energie curată De la primul acord de achiziție de energie (PPA) din 2013, Microsoft a dezvoltat unul dintre cele mai mari portofolii de energie curată din lume. Compania a contractat 40 de gigawați (GW) de energie regenerabilă în 26 de țări, din care 19 GW sunt deja operaționali. Aceste contracte au redus emisiile de dioxid de carbon raportate de Microsoft cu aproximativ 25 de milioane de tone și au mobilizat miliarde de dolari în investiții private. „Parteneriatele, comunitățile și inovația sunt ingrediente esențiale care ajută la accelerarea tehnologiilor și infrastructurii de primă clasă la scară”, a declarat Microsoft în comunicatul său. Modele de achiziție și inovație Microsoft a dezvoltat practici comerciale și tehnice care promovează modele de achiziție scalabile și repetabile. Colaborând cu peste 200 de corporații globale și numeroase utilități și dezvoltatori, compania a contribuit la reducerea costurilor de tranzacție și la extinderea accesului dezvoltatorilor la finanțare. Compania a semnat acorduri inovatoare, cum ar fi un PPA de 25 MW în Japonia, care a deschis calea pentru achiziții corporative de peste 2 GW de energie regenerabilă în țară. În India, Microsoft a achiziționat un offtake hibrid solar/eolian de 437 MW, sprijinind accesul la energie și electrificarea rurală. Impactul asupra comunităților Investițiile Microsoft în energie regenerabilă au mobilizat miliarde de dolari și au creat mii de locuri de muncă în comunitățile unde operează. Proiecte precum PPA-ul de 500 MW cu Sol Systems și PPA-ul de 250 MW cu Volt Energy Utility au oferit formare locală și locuri de muncă, precum și granturi pentru organizații nonprofit comunitare. Privind spre viitor Pe măsură ce cererea globală de energie electrică continuă să crească, Microsoft își propune să adauge soluții de electricitate fără carbon în portofoliul său de resurse regenerabile. Compania colaborează cu parteneri pentru a dezvolta noi tehnologii energetice, inclusiv energie nucleară și captarea carbonului, și continuă să investească în infrastructura energetică de ultimă generație. Angajamentul Microsoft de a deveni o companie cu emisii negative de carbon până în 2030 rămâne un apel la acțiune pentru companie, clienții săi și sectorul tehnologic mai larg, pentru a investi într-un sistem energetic accesibil, fiabil și durabil. [...]
România a ajuns la aproape 300.000 de prosumatori, cu 3.400 MW instalați , după una dintre cele mai rapide creșteri din Europa, arată un studiu lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, potrivit Mediafax . De la doar 303 prosumatori în 2019, România a ajuns la începutul lui 2026 la aproape 300.000, iar capacitatea instalată a crescut de la sub 5 MW la circa 3.400 MW la finalul lui 2025. Producția anuală generată de acest segment a atins aproximativ 4,5 TWh, echivalentul a aproape 9% din producția totală de energie electrică a țării. Cu rate medii de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul unor piețe mature precum Germania, Spania sau Italia. Studiul realizat pentru AFEER analizează analizează impactul acestei expansiuni asupra sistemului energetic. Potrivit datelor citate, dacă sunt raportate costurile suplimentare ale furnizorilor la energia livrată în rețea de prosumatori, rezultă un cost adițional între 200 și 372 lei/MWh, suportat în final de consumatori. Beneficiile aduse de prosumatori au o contrapondere în costurile care trebuie suportate, în final de consumatori, arată Laurențiu Urluescu . „Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat președintele AFEER. Documentul atrage atenția asupra așa-numitei subvenții încrucișate, prin care o parte din beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți ai sistemului. În România, scutirea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW, cel mai ridicat prag din Europa, situând țara la limita maximă permisă de legislația europeană. Reprezentanții AFEER subliniază că rețelele de distribuție, proiectate pentru flux unidirecțional, sunt acum supuse unor presiuni tehnice majore din cauza fluxurilor bidirecționale generate de producția distribuită. În acest context, asociația solicită reglementări unitare, aliniate cu Directiva europeană privind energia regenerabilă, pentru a menține echilibrul între obiectivele de decarbonare și stabilitatea sistemului energetic. [...]
Potrivit Gazeta de Sud , parcul fotovoltaic Studina, cu o capacitate de 135 MW, a fost pus în funcțiune în județul Olt, fiind prima investiție majoră din energie regenerabilă devenită operațională în România în 2026 . Proiectul este deținut parțial de gigantul chinez China Huadian, prin subsidiara sa din Hong Kong, și marchează o nouă etapă în tranziția energetică din sudul țării. Parcul solar este construit de Grup Blauer București SRL , companie deținută în proporție de 45% de China Huadian Hong Kong Company Limited, în timp ce restul participațiilor aparțin firmelor Studina Renewables și CWP Europe (câte 25,5% fiecare). CWP Europe este parte a grupului internațional CWP Global, cunoscut pentru investiții în proiecte regenerabile în Europa de Sud-Est. Centrala fotovoltaică Studina a fost autorizată recent de ANRE pentru exploatare comercială și va produce anual aproximativ 245.000 MWh de energie curată , suficientă pentru alimentarea a peste 122.000 de gospodării . Totodată, va contribui la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 220.000 de tone pe an . În același amplasament va fi dezvoltat și un sistem de stocare a energiei în baterii, pentru echilibrarea rețelei. Construcția parcului a fost realizată cu aportul unor companii internaționale și românești, printre care Siemens Energy, Solarpro Holding și Eximprod Grup . Proiectul a fost cumpărat în urmă cu trei ani de la investitori români, printre care și fostul fotbalist Bogdan Stelea, iar termenul estimat inițial pentru punere în funcțiune era 2025. China Huadian este una dintre cele mai mari companii energetice de stat din China, cu o capacitate instalată de 178.000 MW și o producție anuală de 640 TWh. Prin această investiție, grupul își consolidează prezența în Europa, într-un moment în care România accelerează tranziția către surse regenerabile. În 2025, România a depășit 7.000 MW de capacitate fotovoltaică instalată, iar estimările pentru 2026 indică un potențial suplimentar de peste 2.500 MW. Investiția de la Studina vine în acest context de efervescență în sectorul solar și este văzută ca un model de parteneriat internațional pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii energetice naționale. [...]
