Știri
Știri din categoria Energie verde
România a atins cea mai mare producție de energie solară din istorie, potrivit Profit.ro, care consemnează un nou vârf al generării din surse fotovoltaice la nivel național.
Recordul vine pe fondul creșterii rapide a capacităților instalate în ultimii ani, atât în proiecte mari conectate la rețea, cât și în segmentul prosumatorilor (consumatori care își produc o parte din energie, de regulă cu panouri pe acoperiș, și pot livra surplusul în rețea). În zilele cu iradiere bună, acest mix poate împinge producția solară la maxime istorice.
Din perspectiva sistemului energetic, un asemenea vârf contează pentru că schimbă profilul de producție pe parcursul zilei și pune presiune pe echilibrarea rețelei, mai ales la prânz, când solarul produce mult, iar seara scade abrupt. În același timp, producția solară ridicată reduce necesarul de energie din surse fosile în orele de vârf solar și poate influența prețurile din piață în intervalele respective.
Pe scurt, elementele care fac acest record relevant pentru piață sunt:
Profit.ro nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii numerice despre nivelul exact al producției sau momentul din zi în care a fost atins vârful. Următorul pas, pentru a evalua efectul economic complet, este corelarea acestui maxim cu datele de consum, export/import și cu evoluția prețurilor din piața de energie în intervalele în care solarul a avut contribuția cea mai mare.
Recomandate
Ponderea regenerabilelor în mixul de electricitate al UE a coborât ușor, dar România rămâne peste medie, aproape de 70% , un nivel care poate reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la combustibili fosili și la costurile cu emisiile, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În trimestrul al doilea din 2026, 54,1% din energia electrică generată în Uniunea Europeană a provenit din surse regenerabile, în ușoară scădere față de 54,3% în aceeași perioadă din 2025, arată Eurostat (biroul statistic al UE). În structura producției regenerabile din UE, energia solară a devenit principala sursă, cu 41,6% din totalul electricității regenerabile, în creștere de la 37,0% în trimestrul II 2025. Urmează energia eoliană (27,7%) și hidroenergia (22,6%). Restul a provenit din combustibili regenerabili (7,7%) și din surse geotermale și alte surse (0,4%). Cine conduce și cine rămâne în urmă în UE Țările cu cele mai mari ponderi ale electricității din surse regenerabile în trimestrul II 2026 au fost: Letonia: 97,7% (în principal hidroenergie și energie solară) Danemarca: 94,3% (în principal energie eoliană) Croația: 92,2% (în principal hidroenergie) La polul opus, cele mai mici ponderi au fost în: Slovacia: 19,8% Cehia: 20,9% Malta: 24,5% România: peste media UE, aproape de 70% România se situează peste media UE, cu „un procent care se apropie de 70%”, conform aceleiași surse (Eurostat). În materialul citat nu este indicată valoarea exactă și nici evoluția față de anul anterior, astfel că nu se poate cuantifica din aceste date dacă România a crescut sau a scăzut în termeni anuali. [...]
România își pregătește cadrul pentru concesionarea unor proiecte eoliene offshore de 11,5 GW , un pas care ar putea declanșa proceduri competitive și investiții majore în Marea Neagră, potrivit Economedia , care citează o analiză ENERGY MAG (Grecia), preluată de Rador și G4Media.ro. Ministerul Energiei a publicat un proiect de hotărâre de guvern care definește zonele concesionate pentru parcurile eoliene offshore din sectorul românesc al Mării Negre. Miza imediată este că aprobarea documentului „deschide calea” pentru proceduri competitive de atribuire a concesiunilor, adică pentru intrarea efectivă în faza de selecție a investitorilor. Cum sunt împărțite proiectele și ce capacitate vizează Proiectul de hotărâre identifică dezvoltarea în trei etape, cu o capacitate totală estimată de 11,5 GW, în șase „perimetre”. În prima etapă sunt prevăzute trei zone concesionate (1, 2 și 3), fiecare destinată unui proiect eolian offshore, cu o capacitate totală estimată de 3,1 GW. Conform informațiilor din material, aceste zone: sunt potrivite pentru fundații fixe (stabile) pe fundul mării; sunt compatibile cu tehnologiile actuale; evită zonele sensibile din punct de vedere ecologic. Această etapă este legată de obiectivul din Strategia Energetică a României 2025–2035: instalarea a 3 GW de eolian offshore până în 2035. De ce contează: investiții potențiale și interesul companiilor grecești Analiza citată indică faptul că proiectele ar putea atrage companii energetice grecești deja prezente în România, care „este posibil” să participe la formatele de afaceri ce își vor manifesta interesul pentru realizarea parcurilor offshore. În context, sunt menționate investiții și poziționări existente: Parcul eolian Fântânele–Cogealac (600 MW), aflat la 17 kilometri de coastă, este administrat de PPC Renewables, care l-a achiziționat de la CEZ Group în 2024. HELLENiQ Renewables lucrează la un parc eolian de 96 MW, cu termen de finalizare în trimestrul al doilea din 2027; prima dintre cele 15 turbine a fost instalată pe 10 august. Materialul enumeră și alte companii grecești active pe piața locală: PPC, METLEN, AVAX, GEK-TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE (Motor Oil Group), SUNEL-AMERESCO, precum și Navios Investment Srl (cu capital grecesc în proporție de 50%), cu expunere pe producție și stocare de energie. Context de resursă: potențialul eolian al Mării Negre Potrivit raportului „ Offshore Wind Roadmap in Romania” al Băncii Mondiale , regiunea Mării Negre, cu viteze medii ale vântului de aproximativ 7,5 m/s, ar avea un potențial eolian de circa 76 GW, din care 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe și 54 GW pe platforme plutitoare. Separat, analiza citată de Economedia menționează o estimare a Ministerului Energiei privind „amprenta economică” a eolianului offshore, care ar putea ajunge până la 27 de miliarde de euro (aprox. 135 miliarde lei) în economia națională. Ce urmează În forma prezentată, proiectul de hotărâre de guvern este piesa de reglementare care delimitează zonele și, odată aprobat, ar permite lansarea procedurilor competitive pentru concesiuni. Calendarul concret al acestor proceduri și condițiile de participare nu sunt detaliate în informațiile citate. Sursa primară a informațiilor despre analiza externă: ENERGY MAG . [...]
Programul Casa Verde se reorientează în 2026 către stocare, nu către producție , ceea ce schimbă direct modul în care statul sprijină investițiile gospodăriilor în energie: finanțarea ar urma să vizeze exclusiv baterii, nu și panouri fotovoltaice, potrivit Economedia , care o citează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu . Ministra a declarat, la Euronews, că problema actuală a sistemului energetic vine din dezechilibrul creat în ultimii ani: s-au alocat „exponențial” mai mulți bani pentru panouri fotovoltaice, în timp ce investițiile în baterii de stocare au fost „aproape inexistente”. În noua formă, „Casa Verde cu panouri” nu ar mai exista, programul urmând să conțină doar componenta de baterii. De ce contează: reducerea importurilor la orele de vârf Buzoianu estimează că, după finalizarea proiectului, capacitatea instalată prin program ar permite stocarea a cel puțin 200 MWh. Energia stocată ar urma să fie folosită în intervalele de consum de vârf, mai ales seara, când producția fotovoltaică scade și România ajunge să importe energie. „Acea energie va putea să fie folosită la ore de vârf, în care noi, în mod normal, importam, seara, când, de fapt, cu aceste baterii vom ajunge să fim mult mai independenți și să nu mai importăm cel puțin 200 MWh pe oră”, a afirmat Buzoianu. Schimbare de regulă: finanțarea, pe criterii de competitivitate Ministra a anunțat și intenția de a modifica modul de acordare a fondurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu , criticând sistemul „primul venit, primul servit”, în care beneficiarii trebuie să prindă finanțarea prin acces rapid la platformă. „Pentru prima dată, vom schimba cu totul politica Fondului pentru Mediu, și anume, acum este o cursă a înarmării cine dă primul click, cine a dat primul click ca să poată să obțină fondurile”, a declarat Buzoianu. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul exact de implementare sau despre criteriile concrete de „competitivitate” care ar urma să înlocuiască actualul mecanism. [...]
România a ajuns ca energia solară să acopere 52% din producția instantanee, dar dezechilibrul zi–seară împinge sistemul spre export ieftin și import scump , potrivit Economedia . Marți, la ora 14:20, producția fotovoltaică a atins un record istoric de 3.140 MW dintr-un total de 5.850 MW. În acel moment, toate celelalte surse au fost sub 1.000 MW. Pe locurile următoare s-au situat termocentralele pe gaze (950 MW) și cele pe cărbune (750 MW). Efect operațional: export ziua, import seara Cu un asemenea nivel al producției fotovoltaice la prânz, România a redevenit net exportator de energie pe parcursul zilei. Situația se inversează însă seara, când aportul solar dispare, iar sistemul ajunge din nou să acopere deficitul prin importuri. Publicația notează că producția solară din miezul zilei a depășit de peste două ori capacitatea totală a Centralei Nucleare Cernavodă, însă cu o diferență esențială: energia solară este discontinuă, producând mult ziua (dacă e soare) și deloc seara, exact în vârful de consum. Context: hidro la minime, nuclear cu un singur reactor În același interval, Hidroelectrica , deși are o capacitate instalată de 6.400 MW, producea doar 330 MW, pe fondul unor producții „extrem de reduse” în aceste zile, conform sursei. Centrala Nucleară Cernavodă funcționează cu un singur reactor, iar al doilea urmează să fie oprit pe 13 august, deoarece „nu mai este suficientă apă pentru răcire pe Dunăre”, mai arată Economedia. De ce contează: stocarea rămâne veriga lipsă Economedia descrie o „paradigmă” repetată de circa doi ani: prețuri mici ziua (fotovoltaicul fiind cea mai ieftină sursă), energie exportată în mare parte, apoi prețuri mari seara, când România importă masiv și scump. Soluția indicată este creșterea capacităților de stocare în baterii: în prezent sunt montați 1.100 MW, față de un necesar de cel puțin 2.000 MW, potrivit sursei. [...]
Retragerea Masdar lasă OMV fără un co-investitor așteptat, dar proiectul de hidrogen verde rămâne finanțat în mare parte , potrivit Profit . Compania arabă, cu capital de stat, era așteptată să vină cu „câteva sute de milioane de euro”, în baza unui acord angajant semnat în noiembrie anul trecut. OMV a declarat pentru Reuters că ieșirea Masdar din acordul privind construcția și operarea uzinei de electroliză nu afectează proiectul în sine, al cărui cost este estimat la aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei), și care „rămâne finanțat în mare parte”. Cum arată finanțarea după retragerea partenerului Din informațiile prezentate, proiectul are deja piloni de finanțare importanți: Banca Europeană de Investiții a aprobat un împrumut de 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei) pentru construcția uzinei; Austria a indicat că va oferi finanțare publică. OMV a precizat că decizia Masdar ar fi fost determinată de „schimbări strategice la Abu Dhabi”, potrivit presei austriece, fără alte detalii. Stadiul proiectului și calendar Uzina de electroliză de 140 MW este construită la Bruck an der Leitha, în Austria. Construcția a început în septembrie anul trecut, iar punerea în funcțiune este preconizată pentru 2027. Compania o descrie drept cea mai mare unitate de producție a hidrogenului verde din Austria și una dintre primele cinci la nivel european. Relația OMV–Abu Dhabi rămâne relevantă Chiar dacă Masdar se retrage din acest proiect, OMV își menține legături strânse cu Abu Dhabi: compania petrolieră de stat ADNOC deține 24,9% din grupul austriac, iar cele două grupuri și-au unit recent diviziile de produse chimice sub egida Borouge International, formând un jucător major în industria materialelor plastice, cu operațiuni inclusiv în România. În paralel, Masdar a semnat un acord de colaborare și cu Hidroelectrica pentru înființarea unui joint-venture în zona proiectelor de energie verde, conform Profit . [...]
PPC Renewables a semnat un contract de 144,6 milioane de euro (aprox. 723 milioane lei) pentru conectarea la rețea a două parcuri fotovoltaice de 630 MW din județul Arad , un pas operațional esențial care mută proiectele din zona autorizațiilor în cea a infrastructurii critice de evacuare a energiei, potrivit Economica . Contractul, atribuit grupului grec GEK TERNA , vizează lucrările de conectare la rețea pentru două parcuri fotovoltaice pentru care PPC Renewables are deja toate autorizațiile. Informația este atribuită presei din Grecia, citată de Economica. Ce acoperă contractul și de ce contează Proiectul este descris ca „proiectul energetic EPC NADAB HV” și se referă la infrastructură de înaltă tensiune în vestul României, în zona Chișineu-Criș – Nădab (județul Arad). Contractul a fost semnat în luna august și este de tip EPC „la cheie” (Inginerie, Achiziții și Construcții), adică include întregul pachet de la proiectare până la punerea în funcțiune. Lucrările includ, conform aceleiași surse: proiectare și lucrări civile; achiziția și transportul echipamentelor; instalarea și punerea în funcțiune a două stații electrice principale 400/110 kV ; realizarea a două linii subterane de 400 kV ; extinderea stației exterioare de 400 kV a operatorului de transport. Miza economică și operațională este că, în proiectele mari de energie regenerabilă, infrastructura de evacuare și conectare la rețea este adesea elementul care condiționează calendarul de punere în funcțiune și capacitatea efectivă de a livra energie în sistem. Proiectele vizate: Nădab 1 și Nădab 2 Economica arată că este vorba despre două proiecte regenerabile cu capacitate totală de 630 MW , care au primit autorizație de înființare de la ANRE în urmă cu doi ani: Nădab 1 – 363 MW , dezvoltat în județul Arad de firma de proiect Solas Electricity , deținută de PPC Renewables SRL; Nădab 2 – 302 MW , prin firma de proiect Dara Solar Investment , controlată de PPC. Publicația notează că PPC Renewables SRL a fost preluată de greci de la PPC de la Enel Green Power, în contextul achiziției afacerilor Enel din România. Context: țintele PPC pe regenerabile și poziția din România Grupul PPC își extinde portofoliul de energie regenerabilă în mai multe piețe (Grecia, România, Italia și Bulgaria), cu capacități instalate în creștere de la 4,7 GW în prima jumătate a anului 2024 la 6,4 GW la final de septembrie 2025, potrivit datelor citate. Ținta grupului este să ajungă la 12,7 GW capacitate instalată din surse regenerabile până în 2028. În România, PPC Renewables are „peste 1,5 GW” capacitate instalată și este prezentată ca cel mai mare producător privat de energie regenerabilă din țară, continuând dezvoltarea prin proiecte de mari dimensiuni. Ca informație conexă, Economica trimite și la un material anterior despre un parc fotovoltaic de 275 MW al PPC în România, cu constructori greci, disponibil aici: Economica . [...]
