Știri
Știri din categoria Energie verde

România a depășit 10.000 MW instalați în fotovoltaic și eolian, însă acest prag nu se traduce automat într-o funcționare mai bună a Sistemului Energetic Național, potrivit Economedia. Datele citate indică faptul că, în aprilie 2026, România a trecut de 7.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri industriale și prosumatori, împărțiți aproximativ 50%-50%), iar împreună cu circa 3.200 MW în eolian, totalul din aceste două surse a sărit de 10.000 MW.
La finalul lui 2025, prosumatorii depășiseră pragul de 3.500 MW, echivalentul a „cinci reactoare de la Cernavodă”, dispersate pe acoperișurile locuințelor și firmelor, în timp ce restul până la aproximativ 7.000 MW în fotovoltaic provine din parcuri industriale. În 2025 s-au adăugat peste 1.200 MW de capacitate nouă, aproape dublu față de anul anterior, conform informațiilor din articol.
În eolian, capacitatea instalată este mai redusă, la circa 3.200 MW, pe fondul complexității proiectelor și a duratei mai mari de dezvoltare, ceea ce face ca totalul să rămână uneori neschimbat ani la rând. În plus, instalarea de turbine eoliene pentru autoconsum este rară în România, spre deosebire de fotovoltaic, unde prosumatorii au devenit o componentă importantă a creșterii.
Un element esențial este că o parte semnificativă din energia solară nu „se vede” integral în producția raportată la nivel național: prosumatorii consumă local o mare parte din energia produsă, iar operatorul de transport vede în principal surplusul injectat în rețea. Astfel, în graficele de producție pot apărea 1.500–2.000 MW solar, deși producția totală a panourilor poate ajunge la 5.000 MW, restul fiind consumat la locul de producție. În plus, chiar și capacitatea instalată mare produce la putere maximă doar câteva ore pe zi, iar noaptea producția este zero, ceea ce accentuează dezechilibrele: România ajunge să exporte ziua la prețuri mai mici și să importe seara, la orele de vârf, la prețuri mai mari. În acest context, Economedia indică drept soluție un program susținut de investiții în baterii de stocare, pentru a muta surplusul din timpul zilei către intervalele de consum ridicat de seară.
Recomandate

Ponderea uriașă a fotovoltaicului la prânz a împins restul producției în plan secund și a accentuat riscurile operaționale ale sistemului , într-un episod care arată cât de greu poate fi gestionată o producție solară dominantă fără suficiente surse flexibile și stocare , potrivit Economedia . Luni, 5 octombrie 2026, la ora 14:25:53, producția totală din Sistemul Energetic Național era de 4.702 MW, din care 3.000 MW proveneau din fotovoltaic, adică aproximativ două treimi din total. Publicația notează că un asemenea procent „nu s-a mai văzut”, însă vine „aproape pe baza suprimării celorlalte surse”, ceea ce ridică probleme de siguranță pentru sistem. Cum arăta mixul de producție la prânz Datele prezentate indică o concentrare puternică a producției în solar, cu contribuții mult diminuate din sursele clasice: fotovoltaic: 2.971 MW (63,24%) hidrocarburi: 985 MW (20,97%) cărbune: 387 MW (8,24%) hidro: 289 MW (6,15%) biomasă: 55 MW (1,17%) eolian: 7 MW (0,15%) stocare: 4 MW (0,09%) nuclear: 0 MW (0,00%) Efectul operațional: reducerea forțată a altor capacități Economedia arată că „explozia fotovoltaică diurnă” a obligat alte surse să își reducă drastic producția în orele însorite, în special termocentralele pe cărbune și hidrocentralele. În același context, publicația menționează că energia fotovoltaică este „cea mai ieftină” și are acces garantat la rețea, în timp ce alte surse sunt „șubrezite puternic”: nuclearul lipsește, hidro este „foarte puțin”, ambele pe fondul lipsei de apă, iar cărbunele își ajustează producția. Pe partea de sistem, surplusul din orele de vârf solar se traduce în exporturi către țările vecine, conform aceleiași surse. Problema de fond: după apus, dependența de importuri revine brusc Dezechilibrul este descris ca fiind limitat la câteva ore: odată cu apusul, producția solară coboară la zero, iar sistemul pierde rapid „marea majoritate a gigawaților”. În aceste condiții, rețeaua ajunge să depindă „masiv de importuri” pentru acoperirea consumului, Economedia susținând că dependența este atât de mare încât România ajunge să aducă „mai mulți MW decât se generează intern”. În ansamblu, episodul indică o provocare operațională: integrarea unei cantități foarte mari de energie solară în timpul zilei, urmată de o cădere abruptă seara, într-un sistem în care alte surse sunt fie indisponibile, fie împinse să funcționeze la niveluri reduse. [...]

HELLENiQ Renewables își concentrează 60% din bugetul regional în România, cu investiții de 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) până în 2030 , mizând pe proiecte care pot fi efectiv construite și exploatate, nu doar autorizate pe hârtie, potrivit Economedia . Compania spune că a investit deja aproximativ 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) pe piața locală. România este a doua cea mai mare piață a grupului din Europa de Sud-Est, alături de Grecia, iar direcția de dezvoltare vizează noi capacități de producție, proiecte hibride (producție regenerabilă plus baterii) și sisteme de stocare a energiei. De ce contează: investițiile depind de rețea, autorizații și stocare Planul de expansiune vine cu o condiție operațională majoră: racordarea la rețea și autorizarea sunt indicate de companie drept două dintre principalele blocaje în România. Reprezentanții HELLENiQ Renewables spun că, deși autorizarea este mai predictibilă decât în Grecia, au apărut dificultăți legate de capacitatea rețelelor și de lucrări suplimentare necesare pentru întărirea infrastructurii electrice. Aceste lucrări pot aduce costuri suplimentare și întârzieri după investiția inițială în parcurile fotovoltaice. În unele cazuri, producția nu a putut fi injectată din start la capacitate maximă, fiind nevoie de finalizarea infrastructurii de transport și racordare. Compania afirmă că include aceste costuri în estimările financiare pentru proiectele viitoare. Portofoliu aproape de 1 GW și accent pe proiecte „construibile” HELLENiQ Renewables, divizia de energie regenerabilă a grupului grec HELLENiQ ENERGY, afirmă că are în România un portofoliu apropiat de un gigawatt, care include proiecte deja construite și operaționale, aflate în construcție sau în pregătire pentru realizare până în 2030. George Alexopoulos , Deputy CEO al HELLENiQ ENERGY, a spus că grupul urmărește proiecte care pot fi efectiv construite și exploatate, nu acumularea de autorizații și capacități teoretice. În acest context, el a comparat situația cu Grecia, unde există peste 100 GW de proiecte autorizate la nivelul întregii piețe, dar doar o parte ar urma să fie construite. „România este acolo, alături de Grecia, ca o piață foarte importantă pentru noi”, a declarat George Alexopoulos. Bateriile, piesa-cheie pentru evitarea „tăierilor” de producție Compania pune accent pe integrarea stocării în proiectele noi, pe fondul creșterii producției fotovoltaice și al apariției intervalelor cu ofertă concentrată în timpul zilei, când prețurile pot deveni foarte mici sau chiar negative. Stocarea ar permite mutarea unei părți din producție către orele de seară și noapte, când cererea și prețurile pot fi mai ridicate. Reprezentanții companiei afirmă că toate proiectele viitoare sunt hibride și analizează inclusiv adăugarea de capacități de stocare la unele proiecte deja operaționale. În România, HELLENiQ Renewables are deja proiecte hibride fotovoltaice cu sisteme de stocare care pot asigura o fereastră de stocare de aproximativ patru ore și evaluează instalarea bateriilor și la portofoliul existent de aproximativ 211 MW de capacități fotovoltaice operaționale. Context de piață: spațiu de creștere și presiune pe prețuri Compania consideră că România are mai mult spațiu de creștere decât Grecia, inclusiv pentru că penetrarea energiei regenerabile este mai redusă. Cele două piețe au consum anual de electricitate relativ apropiat, de aproximativ 50 TWh fiecare, însă Grecia este mai avansată în integrarea surselor regenerabile. Reprezentanții HELLENiQ Renewables mai susțin că energia regenerabilă contribuie la reducerea costurilor față de un scenariu dominat de centrale pe gaze, dar că în perioadele cu producție redusă din regenerabile gazul continuă să influențeze puternic prețul electricității. Alexopoulos a spus că se așteaptă la o temperare a prețurilor până în vara anului viitor, cu precizarea că estimările depind de ritmul punerii în funcțiune a noilor capacități regenerabile și de evoluția pieței gazelor. [...]

Ponderea regenerabilelor în mixul de electricitate al UE a coborât ușor, dar România rămâne peste medie, aproape de 70% , un nivel care poate reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la combustibili fosili și la costurile cu emisiile, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În trimestrul al doilea din 2026, 54,1% din energia electrică generată în Uniunea Europeană a provenit din surse regenerabile, în ușoară scădere față de 54,3% în aceeași perioadă din 2025, arată Eurostat (biroul statistic al UE). În structura producției regenerabile din UE, energia solară a devenit principala sursă, cu 41,6% din totalul electricității regenerabile, în creștere de la 37,0% în trimestrul II 2025. Urmează energia eoliană (27,7%) și hidroenergia (22,6%). Restul a provenit din combustibili regenerabili (7,7%) și din surse geotermale și alte surse (0,4%). Cine conduce și cine rămâne în urmă în UE Țările cu cele mai mari ponderi ale electricității din surse regenerabile în trimestrul II 2026 au fost: Letonia: 97,7% (în principal hidroenergie și energie solară) Danemarca: 94,3% (în principal energie eoliană) Croația: 92,2% (în principal hidroenergie) La polul opus, cele mai mici ponderi au fost în: Slovacia: 19,8% Cehia: 20,9% Malta: 24,5% România: peste media UE, aproape de 70% România se situează peste media UE, cu „un procent care se apropie de 70%”, conform aceleiași surse (Eurostat). În materialul citat nu este indicată valoarea exactă și nici evoluția față de anul anterior, astfel că nu se poate cuantifica din aceste date dacă România a crescut sau a scăzut în termeni anuali. [...]

România are aproape 395.000 de prosumatori, dar lipsa bateriilor mută presiunea pe rețea seara , într-un model în care energia solară ieftină de la prânz este injectată masiv, iar consumul scump de seară revine tot din sistem, potrivit Newsweek . La finalul lunii septembrie erau racordați 394.868 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 4.389,69 MW, „de peste trei ori” mai mare decât puterea celor două reactoare de la Cernavodă, conform europarlamentarului PNL Virgil Popescu , fost ministru al Energiei. Doar în septembrie s-au adăugat 9.077 de prosumatori față de august. Din total, 357.148 sunt persoane fizice, iar 37.720 sunt companii. Dezechilibrul de sistem: producție la prânz, consum seara Vulnerabilitatea indicată este stocarea: din cei 394.868 de prosumatori, doar 156.548 au baterii, ceea ce înseamnă că peste 60% nu dețin capacități de stocare. În consecință, aproximativ 238.000 injectează energie în rețea la prânz, când oferta este mare și prețul scăzut, apoi o retrag seara, când producția solară dispare, iar energia este mai scumpă, potrivit News.ro (menționat de Newsweek). Popescu leagă creșterea rapidă a prosumatorilor de ordonanța din decembrie 2021, care a introdus compensarea cantitativă pentru instalațiile de până la 200 kW și a ridicat pragul de vânzare a surplusului de la 100 la 400 kW. Ce măsuri sunt invocate: bani pentru baterii și autorizare mai rapidă Pentru reducerea decalajului, sunt menționate două direcții: finanțare suplimentară pentru stocare și simplificarea avizelor. Pe partea de finanțare, programul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru stocare a început cu un buget de 400 de milioane de lei și o finanțare de cel mult 15.000 de lei per sistem. În calculele prezentate, suma ar acoperi „în cel mai bun caz” circa 26.700 de baterii, adică aproximativ una la fiecare nouă prosumatori fără stocare. Pe partea de reglementare, Popescu amintește un acord provizoriu din 18 noiembrie între Parlamentul European și Consiliu pentru accelerarea autorizării proiectelor de energie regenerabilă, rețele și stocare. Potrivit acestuia, pragul de la care o instalație solară mică sau o baterie necesită autorizație ar crește de la 100 la 200 kW, iar racordarea la rețea ar trebui realizată în cel mult trei luni. „Energia produsă acasă contează cu adevărat abia când o putem folosi și seara”, a concluzionat europarlamentarul PNL. [...]

Înscrierile la „ Casa Verde Baterii ” se deschid vineri la 10:00, cu o fereastră limitată până pe 25 noiembrie. Potrivit HotNews , prosumatorii persoane fizice se pot înscrie în program începând de vineri, ora 10:00, iar sesiunea rămâne deschisă până miercuri, 25 noiembrie, ora 23:59. Programul vizează sprijinirea prosumatorilor care vor să își cumpere baterii pentru stocarea energiei produse de panourile fotovoltaice. Finanțarea anunțată este de până la 15.000 de lei per beneficiar, sumă acordată de stat pentru achiziția unei baterii de stocare. Un punct sensibil semnalat anterior de prosumatori este diferența dintre prețurile din piață și ofertele primite de la firmele de instalare: aceștia au acuzat că ofertele sunt „mult mai mari” decât costul echipamentelor disponibile pe piață. În acest context, fereastra scurtă de înscriere și plafonul de finanțare pot influența direct decizia de achiziție și negocierea cu instalatorii. [...]

Bill Gates a ajuns să dețină 38% din Republic Services , o participație evaluată la 29 de miliarde de dolari (aprox. 133 miliarde lei), iar o investigație citată de CNN susține că influența sa nu s-a tradus într-o reducere pe măsura mizei a emisiilor de metan ale companiei, deși gropile de gunoi sunt o sursă majoră de poluare climatică. Unghiul economic este dublu: investiția s-a dovedit extrem de profitabilă, dar presiunea de reglementare și costurile de conformare pot schimba ecuația financiară pentru operatorii de depozite de deșeuri. Potrivit materialului, Gates a investit public în tehnologii „verzi” și a promis că va direcționa cel puțin 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din banii săi către soluții precum geotermal, reactoare nucleare de nouă generație și tehnologii care „scot” carbonul din aer. În paralel, însă, prin vehiculul său investițional, a acumulat o poziție dominantă în Republic Services, al doilea mare operator de gropi de gunoi din SUA. De ce contează: metanul din gropile de gunoi intră tot mai mult în vizorul autorităților CNN, preluând o investigație ProPublica, arată că oamenii de știință tratează tot mai des gropile de gunoi ca pe o problemă climatică majoră: acestea ar fi responsabile pentru „până la o cincime” din emisiile de metan ale SUA, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt. Compania Republic ar genera, conform propriilor raportări, poluare climatică echivalentă cu cea produsă anual de 3 milioane de mașini pe benzină. În acest context, investigația ProPublica concluzionează că Republic nu ar fi „trăit” la nivelul principiilor climatice promovate public de Gates. Printre elementele invocate: inspectori federali ar fi găsit în mod repetat scăpări de metan peste limitele federale la depozite ale Republic; compania nu ar fi adoptat o țintă de reducere a emisiilor la fel de ambițioasă ca principalul concurent; Republic ar fi făcut lobby împotriva unor politici care ar putea „curăța” industria, inclusiv prin limitarea deșeurilor organice trimise la groapa de gunoi. Gates nu a răspuns solicitărilor repetate de a discuta investițiile în gropi de gunoi, iar ProPublica spune că nu a identificat comentarii publice ale acestuia pe subiect. Miza economică: investiție „sigură”, randament uriaș, dar cu risc de costuri suplimentare Din perspectiva financiară, pariul pe Republic a fost foarte profitabil, potrivit analizei ProPublica citate de CNN. De la finalul lui 1999, când Gates a ajuns să dețină 5% din acțiuni, prețul acțiunilor companiei ar fi crescut de 30 de ori, iar Gates ar fi încasat personal 2,6 miliarde de dolari (aprox. 12 miliarde lei) în dividende, pe baza unei analize a raportărilor către autoritatea de supraveghere a pieței. Investiția inițială este pusă în contextul strategiei de atunci: Gates ar fi cerut administratorului său de avere, Michael Larson, să vândă acțiuni Microsoft și să cumpere active „sigure” și „plictisitoare”, iar gropile de gunoi ofereau venituri recurente – „America va produce mereu gunoi”, notează materialul. Reglementare și operațiuni: captarea metanului poate deveni și sursă de venit, și punct vulnerabil Un element central este tehnologia de captare a gazului de depozit, care poate fi ars sau procesat în „gaz natural regenerabil” (un combustibil echivalent funcțional cu gazul natural, dar obținut din biogaz). În teorie, aceasta transformă o problemă de mediu într-o sursă de venit. Totuși, investigația descrie situații în care conformarea și întreținerea ar fi deficitare. CNN relatează că, în septembrie 2024, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a emis o alertă de aplicare a legii, avertizând că depozite din toată țara ar încălca cerințe de monitorizare și mentenanță. ProPublica spune că a obținut un tabel asociat alertei printr-o solicitare pe baza legislației de acces la informații, iar „o cincime” dintre facilitățile vizate ar aparține Republic. Un exemplu detaliat este depozitul McCarty Road din zona Houston, despre care materialul afirmă că ar fi primit ulterior o constatare formală de încălcare pentru presupusa nereportare sau nedetectare, pe perioade îndelungate, a depășirilor de metan peste limitele federale. Într-o declarație citată, un purtător de cuvânt al Republic, Rob Litt, spune că firma are „sute de manageri de mediu și ingineri” și că, atunci când sunt identificate probleme, compania lucrează pentru a le rezolva. În plus, potrivit ProPublica, din 2020 inspectorii EPA ar fi verificat cu detectoare portabile cel puțin 39 dintre cele aproximativ 200 de depozite ale Republic, documentând peste 1.400 de „puncte cu probleme” care ar fi emis metan în exces, inclusiv situații în care concentrațiile ar fi fost de 100 până la 300 de ori peste limita federală, cu risc de explozie. Ce urmează Din informațiile prezentate, tensiunea principală rămâne între profitabilitate și investițiile necesare pentru reducerea emisiilor. ProPublica notează că, după ce inițiativa Science Based Targets Initiative și-a înăsprit cerințele minime, angajați ai Republic ar fi estimat că alinierea la noul prag ar putea necesita peste 1 miliard de dolari cheltuieli suplimentare (aprox. 4,6 miliarde lei), ceea ce ar reduce spațiul pentru distribuții către acționari. Într-o industrie care intră tot mai mult sub lupa autorităților, costul conformării – și felul în care acționarii majori își folosesc influența – devine o variabilă cu impact direct asupra randamentelor viitoare. [...]