Știri
Știri din categoria Energie verde
România a depășit 10.000 MW instalați în fotovoltaic și eolian, însă acest prag nu se traduce automat într-o funcționare mai bună a Sistemului Energetic Național, potrivit Economedia. Datele citate indică faptul că, în aprilie 2026, România a trecut de 7.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri industriale și prosumatori, împărțiți aproximativ 50%-50%), iar împreună cu circa 3.200 MW în eolian, totalul din aceste două surse a sărit de 10.000 MW.
La finalul lui 2025, prosumatorii depășiseră pragul de 3.500 MW, echivalentul a „cinci reactoare de la Cernavodă”, dispersate pe acoperișurile locuințelor și firmelor, în timp ce restul până la aproximativ 7.000 MW în fotovoltaic provine din parcuri industriale. În 2025 s-au adăugat peste 1.200 MW de capacitate nouă, aproape dublu față de anul anterior, conform informațiilor din articol.
În eolian, capacitatea instalată este mai redusă, la circa 3.200 MW, pe fondul complexității proiectelor și a duratei mai mari de dezvoltare, ceea ce face ca totalul să rămână uneori neschimbat ani la rând. În plus, instalarea de turbine eoliene pentru autoconsum este rară în România, spre deosebire de fotovoltaic, unde prosumatorii au devenit o componentă importantă a creșterii.
Un element esențial este că o parte semnificativă din energia solară nu „se vede” integral în producția raportată la nivel național: prosumatorii consumă local o mare parte din energia produsă, iar operatorul de transport vede în principal surplusul injectat în rețea. Astfel, în graficele de producție pot apărea 1.500–2.000 MW solar, deși producția totală a panourilor poate ajunge la 5.000 MW, restul fiind consumat la locul de producție. În plus, chiar și capacitatea instalată mare produce la putere maximă doar câteva ore pe zi, iar noaptea producția este zero, ceea ce accentuează dezechilibrele: România ajunge să exporte ziua la prețuri mai mici și să importe seara, la orele de vârf, la prețuri mai mari. În acest context, Economedia indică drept soluție un program susținut de investiții în baterii de stocare, pentru a muta surplusul din timpul zilei către intervalele de consum ridicat de seară.
Recomandate
Capacitatea instalată în solar şi eolian a depăşit pentru prima dată hidro , un prag care schimbă ordinea de mărime a investiţiilor şi presiunea pe reţea şi pe soluţiile de echilibrare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, România avea în parcuri fotovoltaice o putere instalată de 3.841 MW, în creştere cu 747 MW faţă de începutul anului şi cu 1.414 MW faţă de iulie 2025. Eolianul a ajuns la 3.185 MW la aceeaşi dată, cu un plus de 94 MW faţă de iulie anul trecut. Cumulate, cele două tehnologii trec de 7.000 MW şi depăşesc în premieră puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW. Ce se vede în cifre: accelerare pe solar şi revenire pe eolian Datele citate de publicaţie indică o recuperare „în forţă” după un început de an modest în privinţa investiţiilor conectate la reţea, cu un avans puternic pe fotovoltaic şi o creştere mai lentă pe eolian. În paralel, „cărbunii se retrag lent din sistem”, conform datelor Transelectrica menţionate în articol, ceea ce mută şi mai mult accentul pe surse variabile (dependente de vreme) şi pe capacităţi care pot stabiliza sistemul. Stocarea „galopează”, dar rămâne o piesă de echilibrare Un alt indicator urmărit de piaţă este stocarea de energie, care a ajuns în iulie la 878 MW. Ziarul Financiar notează că nivelul este aproape dublu faţă de începutul anului şi de 3,6 ori mai mare decât în iulie 2025. Miza economică, aşa cum o descrie articolul, este legată de aşteptarea ca, pe măsură ce ponderea energiei verzi creşte şi investiţiile în stocare reuşesc să capteze producţia, facturile să scadă. Publicaţia mai atrage atenţia asupra creşterii puterii instalate totale a sistemului, pe fondul unui istoric în care România „a închis mai rapid capacităţi decât a pus în funcţiune”, cu efecte vizibile în preţ. [...]
Capacitatea instalată în solar și eolian a trecut de hidro , un prag care schimbă raportul de forțe în producția de energie și mută presiunea pe rețele și pe investițiile în stocare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, energia solară ajunsese la o putere instalată de 3.841 MW, în creștere cu 747 MW față de începutul anului și cu 1.414 MW față de iulie 2025. În același timp, eolienele au urcat la 3.185 MW, cu un plus de 94 MW față de iulie anul trecut. Împreună, solarul și eolianul depășesc 7.000 MW și trec, în premieră, peste puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW, nivel menținut de ani de zile. De ce contează: rețeaua și stocarea devin „gâtul de sticlă” Dincolo de simbolistica depășirii hidro ca putere instalată, miza economică se mută spre capacitatea sistemului de a integra producția variabilă (dependentă de soare și vânt). În acest context, stocarea de energie avansează rapid: în iulie, capacitatea de stocare a ajuns la 878 MW, aproape dublu față de începutul anului și de 3,6 ori mai mult decât în iulie 2025, conform datelor Transelectrica citate de publicație. Așteptarea din piață, notează ZF, este ca pe măsură ce crește ponderea energiei verzi și se dezvoltă stocarea care poate „captura” producția, facturile să scadă. În paralel, un indicator urmărit atent este creșterea puterii instalate totale a sistemului, după ani în care România a închis capacități mai repede decât a pus în funcțiune, cu efecte vizibile în preț. Context: cărbunii se retrag treptat În același tablou, cărbunii „se retrag lent din sistem”, arată datele Transelectrica citate în articol, pe fondul schimbării structurii de producție către surse regenerabile și a accelerării investițiilor conectate la rețea în prima parte a anului. [...]
România și alte 11 state din Europa Centrală și de Est cer majorarea finanțării pentru tranziția energetică , pe fondul riscului ca revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) să reducă resursele disponibile pentru investiții verzi, potrivit Agerpres . Comisia Europeană pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, menită să alinieze mecanismul la obiectivele climatice ale Uniunii pentru 2040. În paralel, dezbaterea politică s-a mutat pe impactul asupra competitivității industriale, iar unele guverne – precum Italia și Cehia – au cerut „slăbirea” ETS pentru a reduce costurile pe termen scurt pentru industriile locale, ceea ce ar putea însemna mai puțini bani direcționați către tranziția la energia verde. Miza: finanțarea „ Fondului de modernizare ”, alimentat din ETS Într-o scrisoare către Comisia Europeană, datată 19 iulie, 12 guverne solicită consolidarea „fondului de modernizare” – un instrument finanțat din veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii de carbon. Fondul a investit din 2021 peste 20 miliarde de euro pentru a sprijini statele membre mai sărace să renunțe treptat la combustibilii fosili. Semnatarii argumentează că, într-un context de incertitudini economice și riscuri geopolitice mai mari, predictibilitatea finanțării devine esențială pentru ca tranziția energetică să rămână fezabilă. „În actualul context politic și economic, caracterizat de sporirea incertitudinilor și a riscurilor geopolitice, mecanismele previzibile de finanțare rămân o condiție esențială pentru succesul tranziției energetice a UE. Cerem o majorare semnificativă a nivelului finanțării, aliniat dificultăților în creștere ale tranziției.” Cine cere majorarea și cine beneficiază Scrisoarea este semnată de 12 state: România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Grecia, Cehia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Fondul de modernizare sprijină aceste 12 state, plus Portugalia, pentru a ajuta țările cu venituri mai mici să țină pasul cu obiectivele climatice ale UE. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în material despre forma concretă a „majorării semnificative” cerute, miza imediată rămâne modul în care revizuirea ETS va influența fluxul de bani către Fondul de modernizare, într-un moment în care statele din regiune încearcă să evite ca presiunea pe competitivitate să se traducă în finanțare mai mică pentru investițiile de decarbonizare. [...]
Președintele Nicușor Dan cere o tranziție verde care să nu împingă în sus costurile pentru companii și energia. Într-un mesaj după o videoconferință cu lideri europeni, el a avertizat că reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută „realist”, astfel încât să protejeze simultan mediul și economia, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis după reuniunea statelor din grupul „Prietenii Competitivității”, organizată în format de videoconferință, în pregătirea Consiliului European de vară de săptămâna viitoare, de la Bruxelles. Unghiul economic: decarbonizare, dar fără șocuri în prețuri Nicușor Dan a legat explicit obiectivele climatice de riscul de costuri suplimentare în economie, indicând două zone sensibile: companiile și prețurile la energie. În formularea sa, reducerea emisiilor rămâne o prioritate, însă implementarea nu ar trebui să genereze „presiuni excesive”. Ce soluții pune pe masă: resurse interne și infrastructură europeană În același mesaj, președintele a indicat că România are „resurse importante de energie”, menționând: gaze naturale; energie nucleară. Acestea, spune el, pot contribui la securitatea energetică atât a României, cât și a Europei. Separat, Nicușor Dan a susținut accelerarea investițiilor în infrastructura energetică europeană, argumentând că o rețea mai bine dezvoltată ar permite energiei să circule mai eficient între statele membre. Context european: competitivitate, industrie și „autonomie strategică” Șeful statului a mai afirmat că ținta comună urmărită la nivel european este o Piață Unică „bine integrată”, relansarea industriilor europene și asigurarea autonomiei strategice a Uniunii Europene, în logica unei Uniuni „puternice și competitive” care să genereze bunăstare pentru cetățeni. [...]
Photon Energy încearcă să-și refacă lichiditatea prin vânzări de active în România , în timp ce lucrează la deblocarea unor centrale fotovoltaice afectate de întârzieri de licențiere, potrivit Economedia . Mișcarea vine pe fondul unei scăderi abrupte a veniturilor și a profitabilității la nivel de grup și al unei restructurări financiare care include inclusiv obligațiuni verzi cu plăți amânate. Photon Energy operează în România un portofoliu de centrale fotovoltaice de 53,5 MW, însă managementul a indicat în repetate rânduri piața locală drept una dintre principalele surse ale dificultăților operaționale, după ce aproximativ 24 MW au fost nefuncționali în ultimul an din motive de reglementare. Vânzări în lucru: proiecte „ready-to-build” și centrale operaționale Compania a confirmat semnarea, la începutul lunii aprilie, a unui memorandum de înțelegere cu un cumpărător pentru: un portofoliu de proiecte fotovoltaice din România aflate în stadiul „ready-to-build” (gata de construit); două centrale operaționale, cu o capacitate totală de 4,9 MW. Tranzacția este în derulare și ar urma să fie finalizată în trimestrul al treilea. În paralel, Photon Energy poartă discuții cu potențiali cumpărători pentru proiectul Ciupăceni și, posibil, pentru alte centrale operaționale, decizia urmând să depindă de cerere și de evaluările primite. Strategia este parte dintr-un program mai amplu de vânzare a activelor considerate non-strategice și de reducere a îndatorării. Deblocări parțiale la licențe, dar riscul de întârziere rămâne Pe partea operațională, compania spune că unele blocaje încep să se rezolve. Pe 17 februarie, centralele din Aiud și Teiuș (9,5 MW cumulat) au primit licențele necesare pentru vânzarea energiei și generează venituri comerciale de la acel moment. Pentru Ciupăceni, conducerea estima la momentul conferinței cu investitorii că licența ar putea fi emisă în aproximativ două săptămâni, după finalizarea procedurilor de testare și conformitate. În schimb, cea mai mare centrală din România, „Project 3”, era încă în testare și fără licență de exploatare comercială, compania indicând ca posibil termen trimestrul al treilea. Reprezentanții grupului au admis că problemele de reglementare din România „nu sunt încă rezolvate definitiv”. Context financiar: venituri în scădere și presiune pe obligațiuni La nivel consolidat, Photon Energy a raportat în primul trimestru din 2026 venituri de 17 milioane de euro și un EBITDA de 200.000 de euro, pe fondul mai multor factori, inclusiv scăderea producției, reducerea prețurilor la electricitate, prăbușirea activității de inginerie și costurile de restructurare. Presiunile de lichiditate au dus și la amânarea plății a două cupoane aferente obligațiunilor verzi emise pe piața germană, scadente în februarie și mai 2026, compania pregătind o restructurare a obligațiunilor și convocarea unei adunări a deținătorilor pentru renegocierea unor condiții financiare. Pentru România, combinația dintre vânzarea de active și obținerea licențelor rămâne, în următoarele trimestre, una dintre pârghiile prin care grupul încearcă să stabilizeze fluxurile de numerar și să reducă riscul operațional generat de întârzierile administrative. [...]
Punerea în funcțiune a parcului solar Fénix de 243 MW din Sicilia ridică miza pentru contractele pe termen lung de energie în Italia , după ce proiectul Iberdrola a început să livreze electricitate în rețea și își vinde cea mai mare parte a producției prin acorduri de cumpărare pe termen lung (PPA), potrivit CNMO . Modelul contează pentru piață deoarece oferă predictibilitate de preț companiilor consumatoare și, în același timp, bancabilitate (siguranță a veniturilor) dezvoltatorilor de proiecte mari. Cel mai mare parc fotovoltaic din Italia: capacitate și producție estimată Centrala fotovoltaică Fénix, amplasată între provinciile Enna și Catania, la granița dintre municipalitățile Centuripe, Paternò și Belpasso, are o capacitate instalată de 243 MW și a devenit cea mai mare facilitate solară din Italia, după conectarea completă la rețea. Proiectul folosește peste 413.000 de panouri bifaciale, care captează lumina pe ambele fețe pentru a crește randamentul. Producția anuală estimată este de aproape 400.000 MWh de energie curată, suficientă pentru consumul anual a peste 140.000 de gospodării italiene, conform aceleiași surse. Infrastructura de racordare și execuția lucrărilor Pentru integrarea în sistemul energetic, proiectul a fost conectat prin: 26 km de linii de medie tensiune; 9 km de linii de înaltă tensiune. În vârful șantierului, la construcție au lucrat simultan peste 500 de persoane, potrivit informațiilor publicate. PPA și finanțarea: cum își securizează proiectul veniturile CNMO notează că cea mai mare parte a energiei produse de Fénix a fost vândută prin contracte de cumpărare pe termen lung (PPA – acorduri prin care un cumpărător își asigură energia la un preț stabilit pe o perioadă extinsă). Pentru companii, acest tip de contract reduce riscul de volatilitate a prețului energiei; pentru dezvoltator, crește predictibilitatea fluxurilor de numerar, esențială pentru finanțarea proiectelor mari. Pe partea de finanțare, proiectul a beneficiat de sprijin din partea Băncii Europene de Investiții (EIB) , mai arată sursa. Context: ținta Italiei pentru 2030 și blocajele rămase Italia are în prezent peste 40 GW capacitate fotovoltaică instalată, iar planul național energie și climă prevede ca până în 2030 această valoare să fie aproximativ dublată. Sicilia este prezentată drept o zonă-cheie pentru proiecte fotovoltaice de mari dimensiuni, datorită resursei solare și disponibilității terenurilor. În același timp, rămân probleme structurale pentru industrie: întârzieri în autorizare și constrângeri de conectare la rețea. În acest context, intrarea în operare a unui proiect de talia Fénix devine relevantă nu doar ca record de capacitate, ci ca exemplu de proiect „bancabil” prin PPA, într-o piață care trebuie să accelereze investițiile pentru a-și atinge țintele din 2030. [...]
