Știri
Știri din categoria Energie verde
România a depășit 10.000 MW instalați în fotovoltaic și eolian, însă acest prag nu se traduce automat într-o funcționare mai bună a Sistemului Energetic Național, potrivit Economedia. Datele citate indică faptul că, în aprilie 2026, România a trecut de 7.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri industriale și prosumatori, împărțiți aproximativ 50%-50%), iar împreună cu circa 3.200 MW în eolian, totalul din aceste două surse a sărit de 10.000 MW.
La finalul lui 2025, prosumatorii depășiseră pragul de 3.500 MW, echivalentul a „cinci reactoare de la Cernavodă”, dispersate pe acoperișurile locuințelor și firmelor, în timp ce restul până la aproximativ 7.000 MW în fotovoltaic provine din parcuri industriale. În 2025 s-au adăugat peste 1.200 MW de capacitate nouă, aproape dublu față de anul anterior, conform informațiilor din articol.
În eolian, capacitatea instalată este mai redusă, la circa 3.200 MW, pe fondul complexității proiectelor și a duratei mai mari de dezvoltare, ceea ce face ca totalul să rămână uneori neschimbat ani la rând. În plus, instalarea de turbine eoliene pentru autoconsum este rară în România, spre deosebire de fotovoltaic, unde prosumatorii au devenit o componentă importantă a creșterii.
Un element esențial este că o parte semnificativă din energia solară nu „se vede” integral în producția raportată la nivel național: prosumatorii consumă local o mare parte din energia produsă, iar operatorul de transport vede în principal surplusul injectat în rețea. Astfel, în graficele de producție pot apărea 1.500–2.000 MW solar, deși producția totală a panourilor poate ajunge la 5.000 MW, restul fiind consumat la locul de producție. În plus, chiar și capacitatea instalată mare produce la putere maximă doar câteva ore pe zi, iar noaptea producția este zero, ceea ce accentuează dezechilibrele: România ajunge să exporte ziua la prețuri mai mici și să importe seara, la orele de vârf, la prețuri mai mari. În acest context, Economedia indică drept soluție un program susținut de investiții în baterii de stocare, pentru a muta surplusul din timpul zilei către intervalele de consum ridicat de seară.
Recomandate
Vârful de producție solară din Bulgaria arată cât de mult contează stocarea pentru a evita „exportul ieftin ziua și importul scump seara”. Pe 15 mai, într-o fereastră scurtă la prânz, producția fotovoltaică din Bulgaria a ajuns la un nivel care, teoretic, putea acoperi singură cererea instantanee de electricitate a țării, potrivit Economedia , care citează date ale operatorului bulgăresc de sistem și o relatare Novinite . În jurul prânzului, centralele solare livrau peste 3.700 MW, în timp ce consumul sistemului era de aproximativ 3.200 MW. Totuși, asta nu a însemnat că Bulgaria a fost alimentată exclusiv din solar: nuclearul, cărbunele și hidroenergia au continuat să funcționeze simultan. Exporturi mari, în paralel cu încărcarea bateriilor În aceeași perioadă, Bulgaria a rămas exportator net de energie electrică, trimițând în jur de 1.600 MW către țările vecine, inclusiv România. Un element-cheie a fost rolul stocării: o parte tot mai mare din surplusul solar este absorbită de baterii. La prânz, acestea se încărcau cu peste 1.400 MW, funcționând practic ca o „cerere flexibilă” în rețea. Fără această capacitate, ar fi fost necesară reducerea producției din regenerabile, fie din cauza consumului intern insuficient, fie din cauza limitărilor la export. Comparația cu România: stocare redusă, dezechilibru zi–seară Economedia notează că România are instalate în baterii aproximativ 500 MW, nivel considerat insuficient pentru a stoca o cantitate substanțială din producția fotovoltaică locală. În condițiile unor producții instantanee de peste 2.200 MW într-o zi senină, posibilitatea de a stoca doar 400 MW „nu înseamnă mare lucru”, ceea ce menține un model de piață cu exporturi mari de energie ieftină în timpul zilei și importuri mai scumpe seara, la vârful de consum. Ca ordin de mărime, în Sistemul Energetic Național (SEN) din România sunt aproape 5.000 MW instalați în fotovoltaic, inclusiv la prosumatori, însă Bulgaria – deși are o suprafață mai mică – are o capacitate totală instalată în fotovoltaic mai mare decât România. Sursa primară menționează și relatarea Novinite , care a publicat informația inițială. [...]
China mizează pe turbine eoliene „zburătoare” pentru a accesa vânturi mai puternice și mai constante decât cele de la sol , o direcție care ar putea schimba economia proiectelor eoliene dacă tehnologia se dovedește scalabilă și fiabilă, potrivit BGR . Sistemele fac parte din inițiativa Stratospheric Airborne Wind Energy Systems (SAWES), dezvoltată de Universitatea Tsinghua și startup-ul SAWES Energy Technology Co., Ltd ., ambele din Beijing. Inginerii au prezentat primul design la finalul lui 2024, iar cea mai recentă variantă, SAWES Type S2000, a fost anunțată la începutul lui 2026. Ce promite SAWES S2000, pe scurt Conceptul folosește aerostate ancorate (balon dirijabil legat de sol), umplute cu heliu, care ridică turbinele la altitudini unde vântul este mai puternic și mai stabil decât la nivelul solului. Electricitatea produsă este transmisă către o stație la sol printr-un cablu. Conform datelor prezentate în material: altitudine de operare: până la 2.000 de metri; dimensiuni aerostat S2000: 60 m lungime și 40 m înălțime/lățime; număr de turbine: 12; capacitate totală: 3 megawați; comparație: o turbină medie din SUA ar avea 2,75 megawați capacitate; afirmație de performanță: SAWES susține că producția orară ar putea încărca „aproximativ 30 de vehicule electrice” de la 0 la 100%. De ce contează economic și operațional Avantajul principal invocat este că aerostatele pot evita limitările de înălțime de la sol și pot reduce presiunea pe utilizarea terenurilor, extinzând totodată zonele unde pot fi instalate. În plus, accesul la vânturi mai „fiabile” ar putea îmbunătăți constanța producției, un element critic pentru rentabilitatea proiectelor eoliene (în contextul în care turbinele clasice pot avea perioade lungi de recuperare a investiției, după cum notează publicația într-un material separat). BGR mai arată că dimensiunea Chinei și existența unor regiuni vaste, slab populate, ar facilita amplasarea unor astfel de sisteme ancorate. Riscuri și limitări: vremea, uzura și siguranța aeriană Materialul indică și câteva vulnerabilități care pot afecta direct disponibilitatea și costurile de operare: vreme severă: furtunile pot forța aerostatul să coboare până la îmbunătățirea condițiilor; uzura cablului de ancorare: poate necesita reparații care întrerup producția; risc pentru aviația la joasă altitudine: pot apărea probleme pentru elicoptere și aeronave de intervenție care operează la altitudini similare. Context: parte din strategia mai largă de energie verde a Chinei Interesul pentru vânturile de mare altitudine este prezentat ca parte a unei strategii mai ample, care include investiții în energie solară, producția de vehicule electrice și infrastructură pentru hidrogen „verde” (hidrogen produs cu energie din surse regenerabile). Miza, dacă tehnologia poate fi extinsă „fiabil și accesibil”, este accesul la o resursă de vânt pe care turbinele convenționale nu o pot exploata fizic. În paralel, articolul notează că SUA rămâne concentrată pe parcuri eoliene terestre și offshore, în timp ce soluțiile aeropurtate similare sunt încă, în mare parte, în faza de cercetare și dezvoltare. [...]
Parcul fotovoltaic Văcărești a primit licența ANRE care îi permite să vândă energie în piață , un pas de reglementare care marchează intrarea efectivă în exploatare comercială a unei capacități noi de producție regenerabilă lângă București, potrivit G4Media . Licența de exploatare comercială este „ultimul aviz” necesar înainte ca producătorul să poată vinde energia electrică produsă, după înscrierea la piață. Decizia a fost luată de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în ședința Comitetului de Reglementare din ultima săptămână, iar informația este atribuită de publicație Economedia. Ce proiect a fost licențiat Parcul fotovoltaic Văcărești are o capacitate de 126 MWp, este finalizat și deja pus în funcțiune. Licența obținută este valabilă 25 de ani. Cine operează și ce urmează pentru producție Licența a fost obținută de DRI, parte a grupului DTEK. Materialul notează că este a patra centrală regenerabilă finalizată de companie în România și că grupul este controlat de Rinat Ahmetov, descris drept cel mai bogat ucrainean. Din ianuarie 2027, jumătate din producția parcului ar urma să fie vândută către OMV Petrom , în baza unui acord semnat în decembrie 2024. [...]
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu primul său parc fotovoltaic plutitor, după ce proiectul „Nufărul” urmează să primească autorizația de înființare de la ANRE , un pas de reglementare fără de care investiția nu poate avansa către execuție, potrivit Libertatea . Proiectul-pilot va fi implementat în județul Olt, pe lacul de acumulare al Centralei Hidroelectrice Ipotești, și reprezintă o premieră pentru compania de stat listată la bursă: primul sistem de panouri fotovoltaice flotante din portofoliul Hidroelectrica. Informația privind autorizarea ANRE este relatată de Profit.ro, citat de Libertatea. Ce înseamnă autorizarea ANRE și de ce contează Autorizația de înființare emisă de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) este etapa care permite trecerea proiectului din zona de planificare în cea de implementare. Conform articolului, după emiterea autorizației, dezvoltatorul trebuie să facă dovada finanțării pentru construcția capacității energetice. În termeni practici, proiectul intră într-o fază în care condițiile de conformare și finanțare devin decisive pentru calendarul de livrare. Datele tehnice și calendarul proiectului „Nufărul” „Proiectul Pilot Nufărul”, lansat în vara lui 2025, are ca obiectiv diversificarea surselor regenerabile și valorificarea infrastructurii existente, prin folosirea luciului de apă al lacurilor de acumulare. Principalele repere din material: capacitate instalată: 10 MW ; producție estimată: aproximativ 13,4 GWh/an ; echipamente: panouri de 620 Wp , invertoare de 100 kW și optimizoare de energie; conectare la Sistemul Energetic Național: prin patru posturi de transformare existente la CHE Ipotești; termen contractual: 14 luni , din care 10 luni pentru execuție; finalizare: centrala ar urma să fie gata în toamna acestui an , potrivit sursei. Contractul și dimensiunea investiției Valoarea estimată inițial a proiectului a fost de 47,2 milioane de lei fără TVA , însă contractul a fost atribuit companiei WALDEVAR Energy pentru 39,25 milioane de lei fără TVA , în urma unei licitații deschise pe criteriul „cel mai bun raport calitate/preț”. Hidroelectrica operează în prezent 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică totală de 6,4 GW, și deține și un parc eolian de 108 MW la Crucea (județul Constanța), iar proiectul „Nufărul” este prezentat ca o extensie a strategiei de diversificare a producției din surse regenerabile. În paralel, compania a raportat o capitalizare bursieră de 76,5 miliarde de lei, la un preț maxim de 170 de lei/acțiune, cu închiderea la 169,8 lei/acțiune, conform articolului. [...]
Hidroelectrica intră în fotovoltaic flotant cu un proiect-pilot de 10 MW , după ce sistemul „Nufărul” urmează să primească autorizația, potrivit Profit . Miza este una operațională: compania testează, pe infrastructura proprie, un model de producție solară pe luciul apei care poate fi replicat în alte amenajări hidroenergetice. Contractul și calendarul: 39,25 milioane lei fără TVA, 14 luni implementare Achiziția publică a fost derulată prin licitație deschisă, cu o valoare estimată de 47.204.008,25 lei fără TVA, iar la procedură au depus oferte doi operatori economici. Criteriul de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate-preț”. Oferta declarată câștigătoare este de 39.250.000,00 lei fără TVA și aparține WALDEVAR ENERGY , cu sprijinul subcontractanților și terților susținători MARINE RESEARCH, SC DHI-SW PROJECT SRL și MAKOR ENERGY SOLUTIONS. Termenul de implementare este de 14 luni, din care execuția lucrărilor este programată la 10 luni. Unde se montează și cum se leagă la rețea Centrala fotovoltaică flotantă va fi amplasată în sudul României, în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește Centrala Hidroelectrica Ipotești, aflată în exploatarea companiei. Racordarea la Sistemul Energetic Național se va face prin 4 posturi de transformare, cu conectare în stația electrică existentă a Centralei Hidroelectrice Ipotești. Parametrii tehnici ai proiectului „Nufărul” Sistemul este gândit ca o soluție „la cheie”, care include proiectarea tehnică, achiziția echipamentelor, montajul și instalarea, testarea și punerea în funcțiune. Conform datelor din proiect, sunt prevăzute: panouri fotovoltaice de 620 Wp; invertoare de 100 kW și optimizoare de energie; putere totală instalată în panouri de 10 MW; producție anuală estimată de circa 13,4 GWh. Lucrările includ și instalarea de panouri bifaciale cu rezistență ridicată la umiditate, structuri modulare din HDPE (polietilenă de înaltă densitate), soluții de ancorare adaptate variațiilor nivelului apei, precum și automatizare și monitorizare. De ce contează: test pentru sinergia hidro–solar și replicare Investiția este prezentată ca o premieră pentru Hidroelectrica, fiind primul proiect de panouri fotovoltaice flotante din companie. Obiectivele urmărite includ crearea unei capacități suplimentare din surse regenerabile, diversificarea portofoliului, valorificarea luciului de apă al lacurilor de acumulare și acumularea de know-how, cu intenția de a replica soluția în alte amenajări. Proiectul a fost lansat în vara anului trecut, iar personalul tehnic al beneficiarului va fi implicat atât în implementare, cât și în operarea tehnică, element important pentru funcționarea ulterioară a centralei fotovoltaice. Hidroelectrica operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține, în plus, un parc eolian la Crucea, cu putere instalată de 108 MW. [...]
Parcul fotovoltaic Văcărești a primit licența ANRE care îi permite vânzarea de energie , un pas de reglementare care deblochează intrarea efectivă pe piață a unui proiect de 126 MWp din apropierea Bucureștiului, potrivit Economedia . Licența de exploatare comercială este una dintre ultimele decizii luate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) în ședința Comitetului de Reglementare din ultima săptămână. În practică, acesta este „ultimul aviz” necesar pentru ca operatorul să poată vinde energia produsă, după înscrierea la piață. Ce înseamnă licența și cine o deține Licența este valabilă 25 de ani și a fost obținută de DRI, parte a grupului ucrainean DTEK, potrivit Energia.ro. Compania este descrisă ca fiind cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, controlată de Rinat Ahmetov. Pentru DRI, proiectul Văcărești este al patrulea proiect finalizat în România, pe fondul unei prezențe active în zona regenerabilelor, conform informațiilor citate de Economedia. Datele proiectului și contractul cu OMV Petrom Parcul fotovoltaic Văcărești are o capacitate de 126 MWp, este finalizat și deja pus în funcțiune. Din ianuarie 2027, jumătate din producția sa urmează să fie vândută către OMV Petrom, în baza unui acord semnat în decembrie 2024, după cum a relatat anterior Economedia în articolul dedicat. În termeni de impact estimat, proiectul ar urma: să genereze suficientă energie verde pentru alimentarea a 50.000 de gospodării; să prevină emisia a 48.600 de tone de carbon pe an. Context: decizia ANRE ca prag operațional Dincolo de finalizarea fizică a centralei, licența ANRE contează pentru că transformă proiectul într-un activ care poate funcționa comercial pe piața de energie, cu venituri realizabile din vânzarea producției. Următorul pas menționat este înscrierea la piață, condiție pentru tranzacționarea energiei produse. [...]
