Știri
Știri din categoria Energie verde
România a depășit 10.000 MW instalați în fotovoltaic și eolian, însă acest prag nu se traduce automat într-o funcționare mai bună a Sistemului Energetic Național, potrivit Economedia. Datele citate indică faptul că, în aprilie 2026, România a trecut de 7.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri industriale și prosumatori, împărțiți aproximativ 50%-50%), iar împreună cu circa 3.200 MW în eolian, totalul din aceste două surse a sărit de 10.000 MW.
La finalul lui 2025, prosumatorii depășiseră pragul de 3.500 MW, echivalentul a „cinci reactoare de la Cernavodă”, dispersate pe acoperișurile locuințelor și firmelor, în timp ce restul până la aproximativ 7.000 MW în fotovoltaic provine din parcuri industriale. În 2025 s-au adăugat peste 1.200 MW de capacitate nouă, aproape dublu față de anul anterior, conform informațiilor din articol.
În eolian, capacitatea instalată este mai redusă, la circa 3.200 MW, pe fondul complexității proiectelor și a duratei mai mari de dezvoltare, ceea ce face ca totalul să rămână uneori neschimbat ani la rând. În plus, instalarea de turbine eoliene pentru autoconsum este rară în România, spre deosebire de fotovoltaic, unde prosumatorii au devenit o componentă importantă a creșterii.
Un element esențial este că o parte semnificativă din energia solară nu „se vede” integral în producția raportată la nivel național: prosumatorii consumă local o mare parte din energia produsă, iar operatorul de transport vede în principal surplusul injectat în rețea. Astfel, în graficele de producție pot apărea 1.500–2.000 MW solar, deși producția totală a panourilor poate ajunge la 5.000 MW, restul fiind consumat la locul de producție. În plus, chiar și capacitatea instalată mare produce la putere maximă doar câteva ore pe zi, iar noaptea producția este zero, ceea ce accentuează dezechilibrele: România ajunge să exporte ziua la prețuri mai mici și să importe seara, la orele de vârf, la prețuri mai mari. În acest context, Economedia indică drept soluție un program susținut de investiții în baterii de stocare, pentru a muta surplusul din timpul zilei către intervalele de consum ridicat de seară.
Recomandate
Producția de energie solară din România a atins un nou record istoric , iar aportul masiv al fotovoltaicelor a contribuit la menținerea unui preț al energiei electrice mai scăzut decât în multe state din vestul Europei, chiar în contextul tensiunilor geopolitice care au împins în sus cotațiile petrolului și gazelor. Potrivit Economica.net , sistemul energetic românesc a înregistrat luni, 9 martie 2026, cea mai mare producție instantanee de energie din parcurile fotovoltaice dispecerizabile din istorie. La ora 11:52 , producția solară a ajuns la 2.319 MW , depășind recordul stabilit cu doar câteva zile înainte, când fusese atins nivelul de 2.081 MW . În acel moment, producția totală de energie electrică a României era de aproximativ 6.504 MW , iar consumul intern era semnificativ mai mic, în jur de 4.900 MW , inclusiv din cauza energiei produse pentru autoconsum de prosumatori. Structura producției în momentul recordului Indicator Valoare Producție solară 2.319 MW Producție totală națională 6.504 MW Consum intern 4.900 MW Export de energie aprox. 2.600 MW Pondere solară în producție 34% Energia fotovoltaică a devenit astfel principala sursă de electricitate la mijlocul zilei , depășind alte tehnologii. Hidrocentralele și centralele pe gaze au funcționat la o capacitate redusă, iar centrala nucleară de la Cernavodă a continuat să livreze energie constantă în sistem. În condițiile surplusului de producție, România a exportat aproximativ 2.600 MW către rețelele electrice din statele vecine. Exportul are loc însă la prețuri relativ mici atunci când se realizează prin mecanismul european de cuplare a piețelor spot. Creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice Expansiunea energiei solare din ultimii ani este una dintre cele mai rapide din Europa. În prezent: parcurile fotovoltaice dispecerizabile au o capacitate instalată de aproximativ 3.300 MW ; prosumatorii – gospodării și firme cu panouri – au instalat aproximativ 3.400 MW . Potrivit organizației Solar Power Europe , România a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a capacităților fotovoltaice din Europa , cu aproximativ 45% față de 2024 . Prognozele arată că până în 2030 capacitatea solară instalată ar putea ajunge la 24.000 MW . Impact asupra prețurilor energiei Creșterea producției din surse regenerabile are un efect direct asupra pieței. Abundența energiei solare în orele de zi – combinată cu scăderea consumului din rețea generată de autoconsumul prosumatorilor – a contribuit la menținerea unui preț moderat al electricității. Prețul mediu zilnic din piața pentru ziua următoare a fost de aproximativ 120 de euro/MWh , nivel care: este mai mic decât în multe state din centrul și vestul Europei ; este similar cu cel din Spania , țară cunoscută pentru prețuri energetice relativ scăzute; este comparabil cu cel din Franța , unde sistemul energetic este dominat de energia nucleară. Această situație apare într-un context tensionat pe piețele globale de energie. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a determinat o creștere bruscă a cotației petrolului Brent, care a urcat temporar spre 120 de dolari pe baril , înainte de a coborî spre aproximativ 105 dolari . În paralel, prețul gazelor naturale în Europa a crescut cu aproximativ 30% , până la circa 66 de euro/MWh . În aceste condiții, aportul tot mai mare al energiei solare contribuie la stabilizarea pieței interne de electricitate și reduce presiunea asupra costurilor pentru consumatori și industrie. [...]
România a atins cea mai mare producție de energie solară din istorie , potrivit Profit.ro , care consemnează un nou vârf al generării din surse fotovoltaice la nivel național. Recordul vine pe fondul creșterii rapide a capacităților instalate în ultimii ani, atât în proiecte mari conectate la rețea, cât și în segmentul prosumatorilor (consumatori care își produc o parte din energie, de regulă cu panouri pe acoperiș, și pot livra surplusul în rețea). În zilele cu iradiere bună, acest mix poate împinge producția solară la maxime istorice. Din perspectiva sistemului energetic, un asemenea vârf contează pentru că schimbă profilul de producție pe parcursul zilei și pune presiune pe echilibrarea rețelei, mai ales la prânz, când solarul produce mult, iar seara scade abrupt. În același timp, producția solară ridicată reduce necesarul de energie din surse fosile în orele de vârf solar și poate influența prețurile din piață în intervalele respective. Pe scurt, elementele care fac acest record relevant pentru piață sunt: creșterea ponderii energiei solare în mixul de producție, în special în orele de zi; nevoia mai mare de flexibilitate în sistem (capacități care pot urca/coborî rapid, stocare, management al consumului); impactul potențial asupra prețurilor intrazilnice, în funcție de cerere și de disponibilitatea altor surse. Profit.ro nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii numerice despre nivelul exact al producției sau momentul din zi în care a fost atins vârful. Următorul pas, pentru a evalua efectul economic complet, este corelarea acestui maxim cu datele de consum, export/import și cu evoluția prețurilor din piața de energie în intervalele în care solarul a avut contribuția cea mai mare. [...]
România a ajuns la aproape 300.000 de prosumatori, cu 3.400 MW instalați , după una dintre cele mai rapide creșteri din Europa, arată un studiu lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, potrivit Mediafax . De la doar 303 prosumatori în 2019, România a ajuns la începutul lui 2026 la aproape 300.000, iar capacitatea instalată a crescut de la sub 5 MW la circa 3.400 MW la finalul lui 2025. Producția anuală generată de acest segment a atins aproximativ 4,5 TWh, echivalentul a aproape 9% din producția totală de energie electrică a țării. Cu rate medii de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul unor piețe mature precum Germania, Spania sau Italia. Studiul realizat pentru AFEER analizează analizează impactul acestei expansiuni asupra sistemului energetic. Potrivit datelor citate, dacă sunt raportate costurile suplimentare ale furnizorilor la energia livrată în rețea de prosumatori, rezultă un cost adițional între 200 și 372 lei/MWh, suportat în final de consumatori. Beneficiile aduse de prosumatori au o contrapondere în costurile care trebuie suportate, în final de consumatori, arată Laurențiu Urluescu . „Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat președintele AFEER. Documentul atrage atenția asupra așa-numitei subvenții încrucișate, prin care o parte din beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți ai sistemului. În România, scutirea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW, cel mai ridicat prag din Europa, situând țara la limita maximă permisă de legislația europeană. Reprezentanții AFEER subliniază că rețelele de distribuție, proiectate pentru flux unidirecțional, sunt acum supuse unor presiuni tehnice majore din cauza fluxurilor bidirecționale generate de producția distribuită. În acest context, asociația solicită reglementări unitare, aliniate cu Directiva europeană privind energia regenerabilă, pentru a menține echilibrul între obiectivele de decarbonare și stabilitatea sistemului energetic. [...]
Auchan Renewable Energy a extins rețeaua la 40 de locații pentru care furnizează energie, iar aproximativ 60% din cantitatea livrată provine din surse regenerabile, potrivit Profit.ro . Extinderea vizează alimentarea cu energie a unui număr mai mare de puncte de consum din rețeaua companiei, în contextul în care ponderea energiei din surse regenerabile în mixul furnizat ajunge la circa 60%, conform informațiilor publicate de sursa citată. Din perspectiva pieței de energie, evoluția este relevantă deoarece indică o creștere a utilizării energiei regenerabile în consumul unui jucător mare din retail, cu potențial de impact asupra costurilor, a amprentei de carbon și a modului în care sunt gestionate contractele de furnizare. Profit.ro nu detaliază în fragmentul disponibil tipurile de surse regenerabile utilizate sau calendarul exact al extinderii, însă mesajul central este creșterea numărului de locații acoperite și nivelul de integrare a energiei verzi în energia furnizată. În perioada următoare, miza va fi menținerea sau creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul livrat, pe măsură ce rețeaua de locații alimentate se extinde, în funcție de capacitățile de producție și de achiziție disponibile. [...]
Creșterea prețurilor la energie determină europenii să investească masiv în panouri solare , pe fondul instabilității generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media , care citează date din piață și analize internaționale. Scumpirile accelerate la petrol și gaze au împins gospodăriile să caute alternative mai stabile și mai previzibile. Conflictul a dus la o creștere puternică a prețurilor globale la energie. Petrolul Brent s-a scumpit cu peste 50%, ajungând la circa 116 dolari pe baril, în timp ce gazul natural european (TTF) a înregistrat o creștere de aproximativ 70%, una dintre cele mai abrupte din ultimii ani. Blocarea Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul petrolului, a amplificat tensiunile și incertitudinea din piețe. În acest context, consumatorii europeni își schimbă rapid comportamentul: cererea pentru panouri solare a crescut semnificativ vânzările de pompe de căldură sunt în creștere accelerată interesul pentru mașini electrice s-a intensificat În Marea Britanie, de exemplu, compania Octopus Energy a raportat: +51% vânzări de pompe de căldură +54% cerere pentru panouri solare sisteme mai mari instalate (12 panouri în loc de 10) Tendința este confirmată și în alte state. Compania germană Enpal indică o creștere de aproximativ 30% a cererii pentru soluții energetice verzi, în timp ce 1KOMMA5° vorbește despre o dublare a interesului. În paralel, E.ON a observat salturi rapide ale cererii într-un interval foarte scurt. Pe segmentul transportului, scumpirea carburanților (benzina a ajuns la circa 1,84 euro/litru în UE) a accelerat tranziția către vehicule electrice. În Franța, vânzările aproape s-au dublat într-un interval de câteva săptămâni, iar în Norvegia mașinile electrice au devenit deja dominante. Un studiu al Universității Oxford indică și un avantaj economic clar: o gospodărie alimentată integral din surse regenerabile ar putea economisi până la 441 de lire anual, comparativ cu doar 16–82 de lire în cazul extinderii producției de petrol și gaze. Concluzia experților este că dependența de piețele globale face ca soluțiile bazate pe combustibili fosili să rămână imprevizibile. În acest context, tranziția către energie verde nu mai este doar o opțiune ecologică, ci devine o decizie economică și strategică pentru tot mai multe familii europene. [...]
ANRE urmează să decidă pe 31 martie autorizarea unui parc fotovoltaic de 48 MW la Lazuri , potrivit Economica.net , care citează proiectul de decizie aflat pe agenda Comitetului de Reglementare. Pe ordinea de zi se află „Proiect de decizie și raport privind acordarea Autorizaţiei de înfiinţare solicitată de societatea SC ATLANTIS R.PW S.R.L. pentru realizarea noii capacităţi de producere a energiei electrice Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Lazuri”. Ședința este programată pentru 31 martie, iar autorizația de înființare, odată emisă, are o valabilitate de 24 de luni. Conform articolului, dezvoltatorul trebuie să facă dovada finanțării în momentul emiterii autorizației, ceea ce, în interpretarea sursei, crește probabilitatea ca proiectul să ajungă la finalizare și să intre în producție. Investiția vizează un parc fotovoltaic cu puterea electrică maximal debitată de 48 MW, amplasat în localitatea Lazuri, județul Satu Mare. Economica.net mai notează că, potrivit datelor de pe platforma Termene.ro, societatea solicitantă este controlată de R.Power, companie din Polonia activă și pe piața din România. Pentru proiectul Lazuri, R.Power a obținut un contract pentru diferență (CfD) pe 15 ani, mecanism prin care veniturile sunt stabilizate în jurul unui preț de referință, reducând riscul de piață pentru producător. În comunicarea companiei citată de sursă, centrala ar urma să fie conectată la rețeaua națională printr-o stație de transformare de 110 kV, integrată în linia de transport Vetiș–Abator, iar producția estimată este de aproximativ 70 GWh anual. „Începerea construcției fermei fotovoltaice Lazuri subliniază angajamentul nostru față de dezvoltarea operațiunilor în România, una dintre cele mai importante piețe pentru noi. Alături de Lazuri, dezvoltăm aici și alte proiecte fotovoltaice și de stocare a energiei (BESS), consolidând poziția R.Power ca unul dintre principalii producători de energie din Europa”, a declarat Przemek Pięta, CEO și cofondator al R.Power. [...]
