Știri
Știri din categoria Energie verde
Producția de energie solară din România a atins un nou record istoric, iar aportul masiv al fotovoltaicelor a contribuit la menținerea unui preț al energiei electrice mai scăzut decât în multe state din vestul Europei, chiar în contextul tensiunilor geopolitice care au împins în sus cotațiile petrolului și gazelor. Potrivit Economica.net, sistemul energetic românesc a înregistrat luni, 9 martie 2026, cea mai mare producție instantanee de energie din parcurile fotovoltaice dispecerizabile din istorie.
La ora 11:52, producția solară a ajuns la 2.319 MW, depășind recordul stabilit cu doar câteva zile înainte, când fusese atins nivelul de 2.081 MW. În acel moment, producția totală de energie electrică a României era de aproximativ 6.504 MW, iar consumul intern era semnificativ mai mic, în jur de 4.900 MW, inclusiv din cauza energiei produse pentru autoconsum de prosumatori.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Producție solară | 2.319 MW |
| Producție totală națională | 6.504 MW |
| Consum intern | 4.900 MW |
| Export de energie | aprox. 2.600 MW |
| Pondere solară în producție | 34% |
Energia fotovoltaică a devenit astfel principala sursă de electricitate la mijlocul zilei, depășind alte tehnologii. Hidrocentralele și centralele pe gaze au funcționat la o capacitate redusă, iar centrala nucleară de la Cernavodă a continuat să livreze energie constantă în sistem.
În condițiile surplusului de producție, România a exportat aproximativ 2.600 MW către rețelele electrice din statele vecine. Exportul are loc însă la prețuri relativ mici atunci când se realizează prin mecanismul european de cuplare a piețelor spot.
Expansiunea energiei solare din ultimii ani este una dintre cele mai rapide din Europa. În prezent:
Potrivit organizației Solar Power Europe, România a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a capacităților fotovoltaice din Europa, cu aproximativ 45% față de 2024. Prognozele arată că până în 2030 capacitatea solară instalată ar putea ajunge la 24.000 MW.
Creșterea producției din surse regenerabile are un efect direct asupra pieței. Abundența energiei solare în orele de zi – combinată cu scăderea consumului din rețea generată de autoconsumul prosumatorilor – a contribuit la menținerea unui preț moderat al electricității.
Prețul mediu zilnic din piața pentru ziua următoare a fost de aproximativ 120 de euro/MWh, nivel care:
Această situație apare într-un context tensionat pe piețele globale de energie. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a determinat o creștere bruscă a cotației petrolului Brent, care a urcat temporar spre 120 de dolari pe baril, înainte de a coborî spre aproximativ 105 dolari. În paralel, prețul gazelor naturale în Europa a crescut cu aproximativ 30%, până la circa 66 de euro/MWh.
În aceste condiții, aportul tot mai mare al energiei solare contribuie la stabilizarea pieței interne de electricitate și reduce presiunea asupra costurilor pentru consumatori și industrie.
Recomandate
Producția solară a depășit 2.500 MW la prânz, împingând sistemul spre export , într-un moment în care România funcționa fără ambele reactoare nucleare, potrivit Economica . La ora 13:12, parcurile fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de transport) au ajuns la 2.516 MW, peste 60% din consumul din rețele. Recordul este relevant operațional: la mijlocul zilei, fotovoltaicele au devenit „de departe” prima sursă de generare, iar echilibrul sistemului s-a făcut cu export, deși lipseau capacități importante din mix. Ce arată cifrele din sistem la momentul recordului La ora 13:12, producția totală instantanee era de circa 4.800 MW, în timp ce consumul din rețea era de circa 4.100 MW. Diferența a fost influențată și de autoconsumul prosumatorilor (consum acoperit local, care nu mai apare ca cerere în rețea), menționează publicația. În același interval: fotovoltaicele dispecerizabile au asigurat peste 50% din producția națională și peste 60% din consumul din rețele (fără a include prosumatorii); România exporta energie la o putere de 700 MW; aportul hidro era de doar 1.000 MW, vântul de 200 MW, iar producția din gaze și cărbune era descrisă ca relativ mică; ambele reactoare nucleare erau indisponibile. De ce contează pentru piață și operare Depășirea pragului de 2.500 MW din fotovoltaice dispecerizabile indică o schimbare de greutate în orele de prânz: sistemul poate ajunge rapid în situații de excedent, chiar și în condiții de producție redusă din alte surse, ceea ce împinge spre export și pune presiune pe flexibilitate (capacități care pot crește/scădea rapid) și pe managementul rețelei. Publicația notează că precedentul record fusese atins pe 5 mai, la 2.491 MW, iar pe măsură ce crește capacitatea instalată în fotovoltaic sunt posibile noi recorduri în acest an, până la venirea toamnei. Context: cât fotovoltaic este instalat Puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile este de 3.340 MW, conform ultimelor date ale ANRE , citate de Economica . Numărul prosumatorilor a depășit 320.000, iar capacitatea instalațiilor lor este de peste 3.700 MW, potrivit ultimelor date menționate în articol. [...]
Președintele Nicușor Dan cere o tranziție verde care să nu împingă în sus costurile pentru companii și energia. Într-un mesaj după o videoconferință cu lideri europeni, el a avertizat că reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută „realist”, astfel încât să protejeze simultan mediul și economia, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis după reuniunea statelor din grupul „Prietenii Competitivității”, organizată în format de videoconferință, în pregătirea Consiliului European de vară de săptămâna viitoare, de la Bruxelles. Unghiul economic: decarbonizare, dar fără șocuri în prețuri Nicușor Dan a legat explicit obiectivele climatice de riscul de costuri suplimentare în economie, indicând două zone sensibile: companiile și prețurile la energie. În formularea sa, reducerea emisiilor rămâne o prioritate, însă implementarea nu ar trebui să genereze „presiuni excesive”. Ce soluții pune pe masă: resurse interne și infrastructură europeană În același mesaj, președintele a indicat că România are „resurse importante de energie”, menționând: gaze naturale; energie nucleară. Acestea, spune el, pot contribui la securitatea energetică atât a României, cât și a Europei. Separat, Nicușor Dan a susținut accelerarea investițiilor în infrastructura energetică europeană, argumentând că o rețea mai bine dezvoltată ar permite energiei să circule mai eficient între statele membre. Context european: competitivitate, industrie și „autonomie strategică” Șeful statului a mai afirmat că ținta comună urmărită la nivel european este o Piață Unică „bine integrată”, relansarea industriilor europene și asigurarea autonomiei strategice a Uniunii Europene, în logica unei Uniuni „puternice și competitive” care să genereze bunăstare pentru cetățeni. [...]
Photon Energy încearcă să-și refacă lichiditatea prin vânzări de active în România , în timp ce lucrează la deblocarea unor centrale fotovoltaice afectate de întârzieri de licențiere, potrivit Economedia . Mișcarea vine pe fondul unei scăderi abrupte a veniturilor și a profitabilității la nivel de grup și al unei restructurări financiare care include inclusiv obligațiuni verzi cu plăți amânate. Photon Energy operează în România un portofoliu de centrale fotovoltaice de 53,5 MW, însă managementul a indicat în repetate rânduri piața locală drept una dintre principalele surse ale dificultăților operaționale, după ce aproximativ 24 MW au fost nefuncționali în ultimul an din motive de reglementare. Vânzări în lucru: proiecte „ready-to-build” și centrale operaționale Compania a confirmat semnarea, la începutul lunii aprilie, a unui memorandum de înțelegere cu un cumpărător pentru: un portofoliu de proiecte fotovoltaice din România aflate în stadiul „ready-to-build” (gata de construit); două centrale operaționale, cu o capacitate totală de 4,9 MW. Tranzacția este în derulare și ar urma să fie finalizată în trimestrul al treilea. În paralel, Photon Energy poartă discuții cu potențiali cumpărători pentru proiectul Ciupăceni și, posibil, pentru alte centrale operaționale, decizia urmând să depindă de cerere și de evaluările primite. Strategia este parte dintr-un program mai amplu de vânzare a activelor considerate non-strategice și de reducere a îndatorării. Deblocări parțiale la licențe, dar riscul de întârziere rămâne Pe partea operațională, compania spune că unele blocaje încep să se rezolve. Pe 17 februarie, centralele din Aiud și Teiuș (9,5 MW cumulat) au primit licențele necesare pentru vânzarea energiei și generează venituri comerciale de la acel moment. Pentru Ciupăceni, conducerea estima la momentul conferinței cu investitorii că licența ar putea fi emisă în aproximativ două săptămâni, după finalizarea procedurilor de testare și conformitate. În schimb, cea mai mare centrală din România, „Project 3”, era încă în testare și fără licență de exploatare comercială, compania indicând ca posibil termen trimestrul al treilea. Reprezentanții grupului au admis că problemele de reglementare din România „nu sunt încă rezolvate definitiv”. Context financiar: venituri în scădere și presiune pe obligațiuni La nivel consolidat, Photon Energy a raportat în primul trimestru din 2026 venituri de 17 milioane de euro și un EBITDA de 200.000 de euro, pe fondul mai multor factori, inclusiv scăderea producției, reducerea prețurilor la electricitate, prăbușirea activității de inginerie și costurile de restructurare. Presiunile de lichiditate au dus și la amânarea plății a două cupoane aferente obligațiunilor verzi emise pe piața germană, scadente în februarie și mai 2026, compania pregătind o restructurare a obligațiunilor și convocarea unei adunări a deținătorilor pentru renegocierea unor condiții financiare. Pentru România, combinația dintre vânzarea de active și obținerea licențelor rămâne, în următoarele trimestre, una dintre pârghiile prin care grupul încearcă să stabilizeze fluxurile de numerar și să reducă riscul operațional generat de întârzierile administrative. [...]
Un kit fotovoltaic de balcon cu baterie poate reduce factura cu doar 40–65 lei pe lună, dar instalarea rămâne blocată de birocrație , potrivit Mobilissimo , care a calculat economiile posibile pentru un pachet vândut de LIDL și a atras atenția asupra condițiilor legale din România. LIDL vinde în Germania o baterie pentru stocarea energiei solare, destinată utilizării la balcon, la prețul de 299 euro (aprox. 1.500 lei). Dispozitivul are o capacitate de 2,24 kWh, input de 1.000 W și output de 800 W, iar publicația notează că există și o versiune controlabilă din aplicație. Bateria are certificare IP65 (rezistență la praf și jeturi de apă) și un ecran LED. Cât produce, de fapt, un sistem de balcon și ce economie rezultă În România, LIDL ar vinde deja un kit de panouri fotovoltaice pentru balcon la 1.299 lei, care include două panouri de 185 W, un microinvertor cu monitorizare WiFi (dispozitiv care transformă curentul produs de panouri pentru a fi folosit în locuință), cabluri și sistem de prindere. Puterea totală este indicată ca fiind „aproximativ 400 W”. Pe baza unei puteri realiste de 370–400 W vârf, Mobilissimo estimează că un astfel de sistem poate produce, în medie, aproximativ 33–45 kWh pe lună, în funcție de anotimp, orientarea balconului și numărul de ore de soare. Din această producție ar rezulta: o economie de aproximativ 40–65 lei pe lună pentru clienții PPC , în funcție de tarif și consum; o economie mai redusă în cazul Digi Energy , fără a fi indicată o valoare exactă. Publicația menționează și repere de preț la PPC: 1,17 lei/kWh în oferta Simplu Online sau 1,42 lei/kWh în alte oferte. Costul total și rolul real al bateriei Calculul din articol pornește de la un buget total de 3.299 lei , rezultat din „aproximativ 2.000 lei” pentru baterie și 1.299 lei pentru panouri. Un punct important: panourile sunt cele care generează energia și economia , în timp ce bateria „nu produce energie suplimentară”, ci doar stochează energia produsă pentru utilizare ulterioară (de exemplu seara). Obstacolul major: regulile de instalare în România Dincolo de calcule, problema practică ține de reglementare și proceduri. Mobilissimo susține că sistemele fotovoltaice de balcon nu pot fi instalate fără formalități , fiind necesare: notificarea operatorului de distribuție; montajul cu persoane autorizate; informarea blocului și acordul asociației de proprietari . În acest context, chiar dacă economiile lunare sunt cuantificabile, implementarea poate depinde de aprobări și de capacitatea proprietarilor de a parcurge pașii ceruți. [...]
Un motor gigant pe hidrogen a livrat energie în rețeaua națională a Spaniei , un test pe care producătorul îl prezintă drept premieră mondială și care mizează pe un avantaj operațional esențial: acoperirea perioadelor în care eolianul și solarul nu produc suficient, potrivit Economedia . Tehnologia a fost dezvoltată de compania finlandeză Wärtsilä și a fost testată la instalația sa din nordul Spaniei. Motorul funcționează exclusiv pe bază de hidrogen și este gândit ca soluție pentru una dintre problemele structurale ale energiei regenerabile: asigurarea energiei „la nevoie” atunci când producția din surse variabile scade. De ce contează: o opțiune de „echilibrare” fără emisii de carbon Potrivit companiei, motoarele alimentate cu hidrogen ar putea ajuta la echilibrarea viitoarelor rețele electrice fără emisii de carbon. În locul pilelor de combustie (tehnologie care produce electricitate prin reacții electrochimice), soluția folosește un motor cu ardere internă de mare capacitate, adaptat să funcționeze cu hidrogen pur. Wärtsilä susține că mai multe unități ar putea fi combinate în centrale electrice la scară industrială, capabile să producă „sute de megawați” de energie electrică. Obstacole: infrastructură și sprijin politic Chiar dacă testul este prezentat ca un pas important, experții citați în material indică obstacole majore pentru utilizarea pe scară largă: ar fi necesare investiții semnificative în infrastructura de producție, stocare și transport a hidrogenului, precum și un sprijin politic mai puternic. Testul are loc pe fondul extinderii accelerate a regenerabilelor în Spania, unde energia eoliană și solară au o pondere tot mai mare în producția de electricitate — context în care soluțiile de echilibrare a sistemului devin tot mai relevante. [...]
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu avizarea ANRE pentru parcul solar din Țara Hațegului , un proiect de 8,9 MWp contractat „la cheie”, într-un moment în care compania și-a recalibrat semnificativ bugetul de investiții pe 2025, potrivit Profit . Comitetul de reglementare al ANRE urmează să discute „în câteva zile” proiectul de decizie și raportul privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de Hidroelectrica pentru Centrala Electrică Fotovoltaică (CEF) Țara Hațegului. Autorizația este un pas de reglementare necesar pentru realizarea noii capacități. Ce presupune proiectul și contractul Investiția vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu: putere instalată: 8,9 MWp producție medie estimată: aproximativ 11 GWh/an Contractul pentru realizarea „la cheie” are o valoare de 24.412.390 lei fără TVA și a fost atribuit în urma unei licitații deschise, la care au fost depuse patru oferte. Câștigătoare a fost asocierea Electro-Alfa International și General M.El Electric , cu Electro-Alfa lider de asociere. Proiectul „la cheie” include proiectare, furnizare de echipamente, execuție, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni , din care 2 luni proiectare și 10 luni execuție . De ce contează: investiție nouă, pe fondul reducerii bugetului de capex pe 2025 Avansarea proiectului către autorizația ANRE vine pe fondul unei ajustări ample a planurilor de investiții pentru 2025. Conform aceleiași surse, proiectul de rectificare a bugetului Hidroelectrica pentru 2025 prevede: reducerea cheltuielilor de investiții cu 49% , de la 1.790.063.000 lei la 915.842.000 lei , descrisă ca „o calibrare a așteptărilor” în funcție de stadiul proiectelor, procedurile de achiziție și constrângerile de avizare; eliminarea din bugetul pe 2025 a sumei destinate achiziției de dețineri la alte companii din energie, inițial 660 milioane lei , redusă la zero . În același timp, compania anticipează pentru 2026 și 2027 cumulat achiziții de participațiuni în sumă totală de 1,95 miliarde lei . Context: Hidroelectrica își extinde portofoliul solar Profit amintește că inițiativa din Țara Hațegului este mai veche de peste trei ani și că, în toamnă, compania a inițiat proiectul cu amplasament în județul Hunedoara, pe două parcele: 5 MW în apropierea hidrocentralei Subcetate și 3,9 MW între hidrocentralele Plopi și Bretea. În paralel, Hidroelectrica a derulat și alte demersuri în zona fotovoltaică, inclusiv o licitație pentru o centrală de 45 MW în județul Brăila și proiectul-pilot „Nufărul”, un sistem fotovoltaic flotant de 10 MW în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește hidrocentrala Ipotești. „Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Următorul reper imediat este decizia ANRE privind autorizația de înființare; fără acest pas, proiectul nu poate avansa în parametrii planificați către execuție și punere în funcțiune. [...]
