Știri
Știri din categoria Energie verde
$201.05+11.75%EWQ$46.73+0.47%CO1$94.80+4.86%XBR/USD$94.70-1.37%WTI/USD$90.68-0.70%CL1$88.22+5.22%Producția de energie solară din România a atins un nou record istoric, iar aportul masiv al fotovoltaicelor a contribuit la menținerea unui preț al energiei electrice mai scăzut decât în multe state din vestul Europei, chiar în contextul tensiunilor geopolitice care au împins în sus cotațiile petrolului și gazelor. Potrivit Economica.net, sistemul energetic românesc a înregistrat luni, 9 martie 2026, cea mai mare producție instantanee de energie din parcurile fotovoltaice dispecerizabile din istorie.
La ora 11:52, producția solară a ajuns la 2.319 MW, depășind recordul stabilit cu doar câteva zile înainte, când fusese atins nivelul de 2.081 MW. În acel moment, producția totală de energie electrică a României era de aproximativ 6.504 MW, iar consumul intern era semnificativ mai mic, în jur de 4.900 MW, inclusiv din cauza energiei produse pentru autoconsum de prosumatori.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Producție solară | 2.319 MW |
| Producție totală națională | 6.504 MW |
| Consum intern | 4.900 MW |
| Export de energie | aprox. 2.600 MW |
| Pondere solară în producție | 34% |
Energia fotovoltaică a devenit astfel principala sursă de electricitate la mijlocul zilei, depășind alte tehnologii. Hidrocentralele și centralele pe gaze au funcționat la o capacitate redusă, iar centrala nucleară de la Cernavodă a continuat să livreze energie constantă în sistem.
În condițiile surplusului de producție, România a exportat aproximativ 2.600 MW către rețelele electrice din statele vecine. Exportul are loc însă la prețuri relativ mici atunci când se realizează prin mecanismul european de cuplare a piețelor spot.
Expansiunea energiei solare din ultimii ani este una dintre cele mai rapide din Europa. În prezent:
Potrivit organizației Solar Power Europe, România a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a capacităților fotovoltaice din Europa, cu aproximativ 45% față de 2024. Prognozele arată că până în 2030 capacitatea solară instalată ar putea ajunge la 24.000 MW.
Creșterea producției din surse regenerabile are un efect direct asupra pieței. Abundența energiei solare în orele de zi – combinată cu scăderea consumului din rețea generată de autoconsumul prosumatorilor – a contribuit la menținerea unui preț moderat al electricității.
Prețul mediu zilnic din piața pentru ziua următoare a fost de aproximativ 120 de euro/MWh, nivel care:
Această situație apare într-un context tensionat pe piețele globale de energie. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a determinat o creștere bruscă a cotației petrolului Brent, care a urcat temporar spre 120 de dolari pe baril, înainte de a coborî spre aproximativ 105 dolari. În paralel, prețul gazelor naturale în Europa a crescut cu aproximativ 30%, până la circa 66 de euro/MWh.
În aceste condiții, aportul tot mai mare al energiei solare contribuie la stabilizarea pieței interne de electricitate și reduce presiunea asupra costurilor pentru consumatori și industrie.
Recomandate
România a depășit 10.000 MW instalați în fotovoltaic și eolian , însă acest prag nu se traduce automat într-o funcționare mai bună a Sistemului Energetic Național, potrivit Economedia . Datele citate indică faptul că, în aprilie 2026, România a trecut de 7.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri industriale și prosumatori, împărțiți aproximativ 50%-50%), iar împreună cu circa 3.200 MW în eolian, totalul din aceste două surse a sărit de 10.000 MW. La finalul lui 2025, prosumatorii depășiseră pragul de 3.500 MW, echivalentul a „cinci reactoare de la Cernavodă”, dispersate pe acoperișurile locuințelor și firmelor, în timp ce restul până la aproximativ 7.000 MW în fotovoltaic provine din parcuri industriale. În 2025 s-au adăugat peste 1.200 MW de capacitate nouă, aproape dublu față de anul anterior, conform informațiilor din articol. În eolian, capacitatea instalată este mai redusă, la circa 3.200 MW, pe fondul complexității proiectelor și a duratei mai mari de dezvoltare, ceea ce face ca totalul să rămână uneori neschimbat ani la rând. În plus, instalarea de turbine eoliene pentru autoconsum este rară în România, spre deosebire de fotovoltaic, unde prosumatorii au devenit o componentă importantă a creșterii. Un element esențial este că o parte semnificativă din energia solară nu „se vede” integral în producția raportată la nivel național: prosumatorii consumă local o mare parte din energia produsă, iar operatorul de transport vede în principal surplusul injectat în rețea . Astfel, în graficele de producție pot apărea 1.500–2.000 MW solar, deși producția totală a panourilor poate ajunge la 5.000 MW, restul fiind consumat la locul de producție. În plus, chiar și capacitatea instalată mare produce la putere maximă doar câteva ore pe zi, iar noaptea producția este zero , ceea ce accentuează dezechilibrele: România ajunge să exporte ziua la prețuri mai mici și să importe seara, la orele de vârf, la prețuri mai mari. În acest context, Economedia indică drept soluție un program susținut de investiții în baterii de stocare, pentru a muta surplusul din timpul zilei către intervalele de consum ridicat de seară. [...]
Supracapacitatea din fotovoltaicele chinezești rămâne, chiar dacă războiul împinge temporar în sus interesul pentru energie verde , iar producătorii nu se așteaptă ca tensiunile din Orientul Mijlociu să schimbe semnificativ raportul cerere-ofertă, potrivit Economica . Acțiunile companiilor chineze producătoare de echipamente pentru energie regenerabilă au urcat cu peste 10% până la un maxim al ultimilor cinci ani după începerea atacurilor SUA–Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, relatează Agerpres. Conflictul a împins petrolul peste 100 de dolari pe baril și a alimentat așteptări că guvernele vor accelera tranziția energetică, însă industria fotovoltaică din China rămâne prudentă. De ce nu se „rezolvă” supracapacitatea printr-un șoc de cerere Un director din industria fotovoltaică chineză, citat sub protecția anonimatului, spune că o eventuală creștere a prețurilor sau a cererii ar fi limitată și nu ar schimba dinamica generală. „Preţurile ar putea creşte uşor sau cererea globală ar putea creşte puţin, dar acest lucru nu va avea un impact serios asupra dinamicii generale a cererii şi ofertei” Același executiv indică problema de fond: capacitățile de producție nu au ieșit din piață. „Problema este că încă există capacitate. Nu a fost închisă, golită sau cu adevărat ieşită de pe piaţă” Capacitate aproape dublă față de cererea globală estimată Analiștii Morningstar estimează că, la finalul anului trecut, fabricile chineze aveau suficientă capacitate de producție pentru a acoperi de aproape două ori cererea globală estimată pentru acest an, chiar și luând în calcul impactul războiului din Iran. În plus, anumite segmente ale lanțului de aprovizionare și-au extins capacitatea anul trecut, în pofida eforturilor guvernului și industriei de a reduce supracapacitățile. Un manager de vânzări de la un important producător chinez descrie presiunea din industrie drept severă. „Supracapacitatea este foarte gravă şi nu va fi eliminată pe termen scurt. Industria este sub o presiune extremă” Cererea nu a accelerat, iar exporturile sunt împinse de schimbări fiscale și bariere comerciale Doi directori au declarat pentru Reuters că nu au observat o creștere a cererii de la începutul războiului din Iran. Ei pun o parte din dinamica livrărilor pe seama comenzilor plasate înainte de eliminarea reducerilor de taxe la export, de la 1 aprilie. Unul dintre directorii intervievați a spus că firma sa a expediat deja cea mai mare parte din volumele așteptate pentru trimestrul al doilea către depozite din străinătate, iar alți producători au procedat similar, ceea ce a dus la un „extrasezon” în prezent. În același timp, perspectivele de creștere sunt limitate de structurarea pieței și de restricții: aproximativ 70% din noile capacități fotovoltaice instalate anul trecut la nivel global au fost în SUA, UE și China, însă tarifele și alte bariere frânează vânzările către Statele Unite. Reuters a relatat, de asemenea, că Beijingul analizează restricții la export către SUA pentru echipamente avansate folosite în fabricarea panourilor fotovoltaice, o măsură care ar putea amplifica tensiunile bilaterale. Europa rămâne relevantă, dar fără un nou „boom” ca în 2022 În China, cererea este așteptată să scadă după reformele de anul trecut, care au introdus un mecanism de licitație bazat pe piață și au eliminat randamentele garantate raportate la un preț de referință al cărbunelui, potrivit analistului Cheng Wang (Morningstar). Pentru Europa, acesta nu anticipează o repetare a valului de instalări solare de după invazia Rusiei în Ucraina, din 2022, când prețurile de referință la gaze au crescut mult mai puternic decât în contextul actual. „Războiul din Iran va avea doar un impact marginal pozitiv asupra cererii globale de energie fotovoltaică. Nu mă aştept la o creştere explozivă” [...]
Finanțarea proiectelor de energie verde devine mai greu de structurat pe fondul volatilității pieței și al cerinței de predictibilitate din partea băncilor și investitorilor, iar proiectele mici și medii sunt printre cele mai expuse, potrivit Ziarul Financiar , care îl citează pe Andrei Gavriliță, CEO și fondator al Vector Capital . Vector Capital, firmă de consultanță financiară activă în România din 2025, spune că își concentrează activitatea pe facilitarea accesului la capital și pe optimizarea finanțărilor corporate, având un portofoliu diversificat, cu o pondere în creștere a proiectelor din energie, în special producție și stocare. Gavriliță indică stocarea ca „noua vedetă” a pieței, dar atrage atenția că acest segment cere competențe diferite, mai ales în operare, pentru ca proiectul să poată susține un model financiar atractiv pentru investitori. De ce se blochează mai ușor finanțările: variabilele se schimbă rapid Problema centrală, în viziunea lui Gavriliță, este că finanțatorii preferă predictibilitatea, în timp ce dezvoltatorii de proiecte traversează o perioadă în care „variabilele domină net certitudinile”. În practică, dinamica ridicată a pieței complică atât evaluarea riscului, cât și negocierea condițiilor de finanțare. Printre variabilele care se mișcă rapid și obligă băncile și investitorii să se adapteze „din mers” sunt: prețul energiei; estimarea costurilor de echilibrare; costul echipamentelor; cadrul de reglementare. La acestea se adaugă, potrivit lui, decalaje între așteptările unor investitori și cerințele finanțatorilor, inclusiv în privința aportului de capital, a experienței relevante și a demonstrării viabilității financiare. PPA-urile pe termen lung, condiție frecventă și greu de îndeplinit Un punct sensibil pentru bancabilitatea proiectelor este condiționarea finanțării de existența unor contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – contract bilateral de vânzare-cumpărare a energiei) pe termen lung. Gavriliță spune că astfel de contracte sunt dificil de obținut în contextul actual, mai ales pentru proiectele mici și medii, ceea ce poate întârzia sau chiar bloca accesul la creditare. În acest cadru, el indică drept provocări recurente pentru cei care caută finanțare: predictibilitatea veniturilor, accesul la finanțare în condiții competitive și termenele extinse de livrare pentru anumite echipamente. Contextul geopolitic apasă pe costuri și pe deciziile de investiții Gavriliță leagă dificultatea structurării finanțărilor și de un context extern „distorsionat semnificativ” de conflictele din Orientul Mijlociu, după șocul anterior al invaziei Rusiei în Ucraina . El susține că escaladarea conflictului din regiunea Golfului poate împinge în sus prețurile la petrol și gaze, cu efecte inclusiv asupra Europei și României, iar scumpirea energiei se transmite în economie prin presiune pe costuri și prin afectarea competitivității companiilor. În același timp, el vede și o fereastră de oportunitate: România ar putea deveni un hub energetic regional prin dezvoltarea infrastructurii și valorificarea resurselor disponibile, iar investițiile în capacități de producție ar ajuta la consolidarea independenței energetice. Ce face Vector Capital și unde spune că intervine Vector Capital afirmă că oferă servicii integrate pe întregul proces de obținere a finanțării: de la analiza nevoilor, definirea strategiei și pregătirea documentației (planuri de afaceri, modele financiare), până la identificarea surselor de finanțare, structurarea tranzacțiilor și negocierea condițiilor. Compania mai asistă clienți în tranzacții de tip M&A (fuziuni și achiziții) și în atragerea de capital pentru dezvoltarea proiectelor. În energie, Gavriliță spune că interesul a crescut pentru proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare, dar și pentru finanțarea contractelor companiilor EPC (inginerie, achiziții și construcție). Rolul consultanței, în această logică, este să „transforme proiectele în unele bancabile” și să alinieze așteptările investitorilor cu criteriile băncilor, inclusiv prin recomandarea de parteneri specializați (avocați, contractori EPC, administratori de active), atunci când este necesar. Pe termen lung, compania își propune consolidarea poziției în structurarea finanțărilor complexe, cu un accent tot mai mare pe sectorul energetic, pe care îl consideră unul dintre cele mai dinamice, inclusiv dincolo de regenerabile – cu potențial și în infrastructură, capacități pe gaz și energie nucleară. [...]
Creșterea producției fotovoltaice din Germania din această vară ar urma să reducă importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) echivalente cu nouă nave , diminuând presiunea pe aprovizionarea Europei într-un context de prețuri în urcare pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu , potrivit Agerpres , care citează Bloomberg și date BloombergNEF . Germania, cea mai mare piață energetică din Europa, ar urma să aibă o producție medie de energie fotovoltaică de aproximativ 16,5 GW în intervalul aprilie–septembrie, în creștere cu circa 31% față de anul trecut, conform BloombergNEF. În același interval, necesarul de gaze pentru producerea de electricitate ar urma să scadă cu aproximativ 29%, reducere echivalentă cu circa nouă nave încărcate cu GNL. Efectul imediat: mai puțină concurență pe piața GNL și un „respiro” pentru stocuri În acest an, numărul de panouri fotovoltaice din Germania este așteptat să crească cu 15%, evoluție care ar urma să atenueze competiția cu cumpărătorii asiatici de GNL, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu împinge prețurile în sus. Producția suplimentară de energie regenerabilă ar urma să ajute și la reumplerea depozitelor de gaze ale Europei înainte de iarna viitoare, după epuizarea stocurilor. Ce se întâmplă cu producția pe gaze și pe cărbune Analiștii BloombergNEF estimează că producția de electricitate pe bază de gaze din Germania ar urma să coboare până la un minim de aproximativ 2,5 GW în luna iulie, pe fondul avansului fotovoltaic. În paralel, producția de electricitate pe bază de cărbune — care încă are un rol important în mixul energetic german — este așteptată să scadă cu aproximativ 63%, până la aproximativ 3,2 GW în perioada aprilie–septembrie. Limitarea: gazele rămân esențiale pentru echilibrarea sistemului Chiar și cu această creștere a producției din surse regenerabile, gazele vor rămâne importante pentru echilibrarea sistemului energetic și pentru formarea prețurilor la electricitate, mai ales în perioadele cu producție redusă din regenerabile, mai notează materialul. [...]
Războiul din Iran accelerează tranziția energetică, dar împinge economiile spre o nouă dependență: China , care domină lanțurile globale de aprovizionare pentru tehnologii cu emisii reduse și minerale critice, arată o analiză Politico . Pe fondul scumpirii petrolului și gazelor, tot mai multe guverne își văd „ieșirea” din șocurile combustibililor fosili în electrificare și energie curată — însă viteza tranziției crește automat nevoia de importuri din China. Creșterea prețurilor la energie, alimentată de conflict și de atacurile Washingtonului asupra Iranului, a determinat țări din UE și Marea Britanie până în Coreea de Sud și Filipine să ceară accelerarea electrificării și a infrastructurii pentru energie curată. Mesajul de fond este economic: sursele domestice (regenerabile și nuclear) sunt văzute ca soluție pe termen lung pentru protejarea economiilor de volatilitatea piețelor globale de petrol și gaze, chiar dacă nu reduc imediat facturile. Costul imediat al crizei: presiune pe bugete și consum Politico descrie efecte directe în mai multe regiuni: penurii de combustibil în părți din Asia au dus la măsuri de economisire, inclusiv săptămâni de lucru de patru zile în Filipine și Bangladesh sau limitări la condus. India a plafonat utilizarea gazelor naturale în industrie, iar Cambodgia reduce taxele de import pentru bunuri „verzi”. În Europa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că, „de la începutul conflictului, acum 44 de zile”, factura UE pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 22 de miliarde de euro. În acest context, ea a reluat ideea că electrificarea ar însemna mai multă independență pentru Europa. „Capcana” tranziției rapide: dependența de tehnologia și materiile prime din China Problema, subliniază analiza, este că decarbonizarea accelerată vine cu o dependență structurală de China, care controlează o parte covârșitoare din producția de tehnologii curate și din rafinarea mineralelor critice. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , China produce aproape 80% din panourile solare la nivel global și o pondere și mai mare din componentele-cheie (celule și plachete). În plus, China rafinează aproximativ 90% din pământurile rare folosite la turbine eoliene și vehicule electrice și procesează majoritatea litiului, cobaltului și altor metale utilizate în baterii. Politico notează și recordul exporturilor chineze de vehicule electrice și hibride: 349.000 de unități în martie, de peste două ori mai mult decât cu un an înainte. Această poziție dominantă alimentează temeri economice și de securitate: de la riscul ca industriile locale să fie subminate de importuri ieftine, până la posibilitatea ca Beijingul să folosească controlul asupra materiilor prime ca pârghie. Publicația amintește că anul trecut China a impus restricții ample la export pentru mai multe pământuri rare, ca răspuns la tarifele SUA, punând în tensiune lanțurile de aprovizionare. Totodată, creșterea utilizării componentelor chineze a generat îngrijorări de securitate cibernetică; SUA ar fi găsit „dispozitive de comunicare neexplicate” în tehnologie solară chineză, potrivit unor relatări citate de Politico. Răspunsul guvernelor: între bariere și „pragmatism” investițional În UE, comisarul pentru industrie Stéphane Séjourné a ridicat explicit dilema politică a tranziției bazate pe importuri, întrebând cum poate fi prezentată decarbonizarea ca oportunitate „dacă bateriile noastre sunt făcute în China”. El a propus o legislație care ar obliga statele membre să aloce mai mulți bani publici pentru tehnologii verzi produse intern și ar limita investițiile străine ale „jucătorilor dominanți”, o inițiativă interpretată pe scară largă ca vizând Beijingul. Politico oferă și alte exemple de „fricțiune”: guvernul britanic a blocat luna trecută o companie chineză să construiască o fabrică de turbine eoliene de 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în Scoția, invocând îngrijorări de securitate națională nespecificate; mai multe țări și UE au introdus tarife pentru vehicule electrice chineze și oțel, pentru a preveni inundarea pieței; SUA au un tarif de 100% pe vehiculele electrice din China; UE are deja o cerință ca o parte din cererea de bunuri verzi și minerale să fie acoperită prin producție internă până în 2030, iar noua lege industrială promovată de Séjourné ar introduce un plafon pentru investiții din țări care controlează peste 40% din producția globală în tehnologii curate. În paralel însă, multe guverne caută să își consolideze relațiile cu Beijingul pentru acces la investiții și materii prime. Sunt menționate vizite și demersuri recente ale unor lideri și miniștri din Germania, Spania, precum și din Regatul Unit, Canada, Finlanda și Irlanda. De ce contează pentru economie: „mai scump acasă” poate încetini decarbonizarea Analiza insistă pe un compromis cu impact direct în costuri: producția „Made in Europe” tinde să fie mai scumpă decât alternativele chineze, ceea ce riscă să încetinească tranziția energetică. Simone Tagliapietra, senior fellow la think tank-ul Bruegel, avertizează că o orientare prea puternică spre producția internă poate reduce viteza decarbonizării, tocmai pentru că tehnologiile ieftine sunt necesare pentru implementarea rapidă. Politico dă și exemple de țări care au ales pragmatismul: Pakistan a importat masiv panouri solare ieftine din China pentru a amortiza criza de aprovizionare, iar Spania a atras investiții chineze importante în sectorul energetic. Canada, la rândul ei, a redus tariful de 100% pentru vehiculele electrice chineze și a acceptat un număr limitat de mașini pe piață în schimbul eliminării tarifelor pentru produse agricole de miliarde de dolari; ministrul energiei, Tim Hodgson, a argumentat că măsura a ajutat la accesul la vehicule electrice la prețuri unde „nu exista ofertă”. Ce urmează: securitatea energetică se mută de la petrol la minerale critice Pe termen scurt, conflictul împinge guvernele să accelereze electrificarea pentru a reduce expunerea la șocurile petrolului și gazelor. Pe termen mediu, însă, miza se mută spre securizarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice și componente, unde China are avantajul major. În UE, direcția pare să fie o combinație de măsuri defensive (tarife, condiții de producție locală, limitarea investițiilor din partea actorilor dominanți) și menținerea unei relații comerciale suficient de funcționale cu Beijingul pentru a nu bloca tranziția. Tensiunea centrală, așa cum o descrie Politico, rămâne una de politică economică: câtă dependență de China acceptă statele pentru a câștiga rapid independență față de combustibilii fosili. [...]
Un episod din deșertul Atacama arată limitele infrastructurii de încărcare pentru mașinile electrice pe rute izolate , după ce un YouTuber care traversează Americile cu un Tesla Model X a ajuns la 0% baterie și a încercat să recupereze autonomie cu un panou solar montat pe capotă, potrivit Interesting Engineering . Creatorul, Sandro van Kuijck (canalul „EverydaySandro”), se află într-o călătorie de trei ani de la Tuktoyaktuk (Canada) spre Ushuaia (Argentina), folosind Model X ca platformă de „overlanding” (călătorii pe distanțe lungi, inclusiv în afara zonelor bine deservite). Mașina a fost adaptată cu o bucătărie glisantă, plită cu inducție, apă curentă, frigider și spațiu de dormit, păstrând în mare parte exteriorul standard, cu excepția anvelopelor all-terrain. Unde a apărut problema: diferența dintre autonomie estimată și realitate Incidentul a început în nordul statului Chile, la sud de Calama, după o încărcare la 95% într-o stație rapidă Copec . Copec este descrisă ca parte a celei mai mari rețele de încărcare pentru vehicule electrice din Chile, cu peste 90 de locații. Pe traseu, consumul a crescut peste așteptări din cauza urcării până la aproximativ 9.800 de picioare (circa 2.987 metri) și a vântului puternic din deșert. În momentul în care autonomia estimată a coborât la circa 23 de mile (aprox. 37 km), iar cel mai apropiat încărcător era la 26 de mile (aprox. 42 km), șoferul a tras pe dreapta pe Autostrada Pan-Americană. „Încărcarea” solară: utilă ca tampon, insuficientă ca soluție Van Kuijck a folosit un panou solar de 287 wați montat pe capotă, care alimenta o baterie externă EcoFlow Delta 2 de 2 kWh, pentru a susține sistemele de la bord și pentru o încărcare lentă de urgență. Potrivit relatării, aportul solar a fost de aproximativ 180–200 wați, ceea ce a însemnat o recuperare de circa 0,6–1,2 mile de autonomie pe oră (aprox. 1–2 km/oră). Publicația notează că un singur panou de 287 wați montat pe un SUV nu poate reface „semnificativ” autonomia într-un interval practic, însă poate oferi un minim tampon energetic. Când infrastructura și asistența lipsesc, improvizația devine operațională Soluția solară nu a putut susține situația pe termen lung. După ce a contactat cinci companii de tractare fără să obțină sprijin, bateria externă s-a descărcat, iar vehiculul a ajuns la 0% stare de încărcare. Ajutorul a venit, în cele din urmă, de la o echipă de lucrări rutiere din zonă, care i-a oferit acces la un generator industrial. Încărcarea obținută a fost „minimă”, de aproximativ 6 amperi, insuficientă pentru o reîncărcare relevantă, dar suficientă pentru a stabiliza bateria de înaltă tensiune și a evita oprirea completă a sistemului. Context: extindere în curs, dar cu „goluri” pe segmente lungi Materialul indică faptul că infrastructura de încărcare rămâne neuniformă în America de Sud, mai ales în afara orașelor mari și a coridoarelor de transport consacrate. Tesla ar fi introdus rețeaua Supercharger în Chile la finalul lui 2024, prima implementare în America de Sud, cu stații în principal în jurul orașului Santiago și pe rute majore. În 2026, Tesla și Copec au anunțat planuri de extindere, cu noi locații Supercharger la stații de servicii din Chile, fiecare urmând să includă patru puncte de încărcare cu putere de până la 250 kW. Chiar și așa, potrivit Electrek (citat de Interesting Engineering), segmente lungi ale Autostrăzii Pan-Americane, în special prin deșertul Atacama, rămân cu „goluri” de încărcare, ceea ce obligă șoferii să planifice atent și să ia în calcul soluții de rezervă. [...]
