Știri
Știri din categoria Energie verde
Fermele solare mari ar putea deveni o „infrastructură dublă” în deșert: produc energie și, în anumite condiții, pot crește precipitațiile, potrivit unei analize prezentate de TechRadar, bazată pe un studiu de modelare climatică. Pentru regiuni aride precum Emiratele Arabe Unite, implicația economică este directă: dacă efectul se confirmă în teren, extinderea capacităților fotovoltaice ar putea aduce și un beneficiu rar și scump local – apă.
Studiul, condus de climatologul Oliver Branch (Universitatea din Hohenheim), pornește de la o diferență fizică simplă: panourile solare, fiind foarte închise la culoare, absorb mai multă căldură decât nisipul deșertic, care reflectă o parte mai mare din radiația solară. Această diferență de temperatură poate genera curenți ascendenți (updrafts) care favorizează formarea norilor – dar numai dacă există suficientă umezeală în atmosferă.
În model, umezeala necesară ar putea veni din vânturile umede, la altitudine, dinspre Golful Persic.
Conform simulărilor, efectul devine relevant când fermele solare depășesc aproximativ 15 kilometri pătrați. Pentru un câmp solar de 20 kilometri pătrați, modelul indică o creștere a precipitațiilor de aproape 600.000 metri cubi, în condițiile potrivite.
Autorii traduc acest volum ca echivalentul a 1 cm de ploaie pe o suprafață de mărimea Manhattanului. Dacă astfel de furtuni s-ar produce de zece ori într-o vară, ar rezulta suficientă apă pentru „mai mult de 30.000 de oameni” timp de un an, potrivit articolului.
O limitare importantă ține de ipotezele din model: panourile simulate au fost tratate ca suprafețe aproape negre, care absorb 95% din lumina solară. În practică, o parte dintre panourile moderne sunt proiectate să fie mai reflectorizante, tocmai pentru a reduce încălzirea locală, ceea ce ar diminua efectul de „producere” a ploii.
Climatologul Zhengyao Lu (Universitatea Lund) numește lucrarea „foarte stimulativă”, dar atrage atenția asupra acestei diferențe dintre model și realitatea din producție.
Emiratele Arabe Unite au finanțat cercetarea de modelare, însă țara rămâne angajată în programul de însămânțare a norilor, cu aproximativ 300 de misiuni pe an. Acest detaliu sugerează că autoritățile locale nu tratează, deocamdată, „ploaia indusă de ferme solare” ca alternativă practică.
Branch spune că ideea ar putea fi testată în lumea reală, menționând că unele ferme solare care intră în funcțiune în China sunt aproape suficient de mari. El mai propune plantarea între rândurile de panouri a unor culturi rezistente la secetă și închise la culoare (de exemplu, arbuști de jojoba) pentru a amplifica efectul.
Echipa indică și alte regiuni aride unde mecanismul ar putea funcționa, inclusiv Namibia și peninsula Baja California din Mexic. Concluzia rămâne însă condiționată: este vorba despre rezultate din modelare, iar utilitatea operațională depinde de validarea prin măsurători în teren și de modul în care sunt proiectate efectiv panourile (culoare/reflectivitate) în proiectele comerciale.
Recomandate
China mizează pe proiecte solare gigantice, dar „gâtul de sticlă” rămâne rețeaua de transport a energiei , într-un „coridor” fotovoltaic care traversează deșertul Kubuqi pe 400 de kilometri și ar urma să ajungă la 100 GW până în 2030, potrivit Libertatea , care citează date și observații NASA . Proiectul, numit de NASA „Marele zid solar”, este construit într-o fâșie de dune la sud de Fluviul Galben, între orașele Baotou și Bayannur, o zonă cu mult soare, teren relativ plat și apropiere de centre industriale. În paralel cu extinderea capacităților, provocarea majoră este integrarea în sistem: energia produsă în deșert trebuie livrată către consumatori aflați la sute sau chiar peste 1.000 de kilometri, ceea ce impune linii de înaltă tensiune, stocare și rețele capabile să preia volume mari de producție intermitentă (dependentă de soare). Ținta: 100 GW până în 2030, de la 5,4 GW instalați Conform NASA, proiectul ar urma să aibă, la final, aproximativ 400 km lungime, până la 5 km lățime și o capacitate maximă de 100 GW până în 2030. Până la momentul analizat de NASA, autoritățile chineze indicau că au instalat aproximativ 5,4 GW, ceea ce sugerează un ritm de implementare care trebuie accelerat semnificativ pentru atingerea țintei. O componentă importantă este dezvoltată și de China Three Gorges Corporation , care arată că proiectul său fotovoltaic de 2 GW din Kubuqi a finalizat instalarea panourilor și ar urma să producă 4,1 miliarde kWh anual. Compania estimează și o reducere a emisiilor de carbon cu 3,94 milioane de tone pe an, respectiv refacerea unei suprafețe de peste 6.400 de hectare de deșert. De ce contează: fără rețele și stocare, capacitatea instalată nu se transformă integral în energie livrată Miza economică și operațională a „zidului solar” nu este doar dimensiunea capacității instalate, ci posibilitatea de a o valorifica în consum. Libertatea notează că energia trebuie transportată din zone îndepărtate de marile orașe, iar pentru funcționarea la scară mare sunt necesare: linii de transport de înaltă tensiune; sisteme de stocare a energiei; rețele care pot gestiona cantități mari de energie produsă intermitent. În lipsa acestor investiții, proiecte de ordinul zecilor de gigawați riscă să fie limitate de infrastructură, nu de potențialul de producție. „Calul” Junma și rolul secundar: combaterea deșertificării Cea mai vizibilă parte a complexului este centrala Junma, o instalație care, văzută de sus, formează un cal în galop. Potrivit Guinness World Records , imaginea este alcătuită din 196.320 de panouri, iar recordul a fost stabilit pe 9 iulie 2019. NASA notează că „Junma” înseamnă „cal nobil” sau „cal bun” în mandarină. Pe lângă producția de energie, proiectul este folosit și ca instrument împotriva deșertificării: panourile sunt ridicate mai sus decât în mod obișnuit, pentru a reduce viteza vântului la nivelul solului, a fixa nisipul și a crea umbră, ceea ce poate ajuta la apariția vegetației sub și în jurul instalațiilor. Context: China domină capacitatea solară globală Potrivit NASA, care citează Global Energy Monitor, China avea în iunie 2024 o capacitate solară operațională de 386.875 MW (aproximativ 51% din totalul mondial), urmată de Statele Unite (79.364 MW) și India (53.114 MW). Între 2017 și 2023, capacitatea solară operațională a Chinei a crescut, în medie, cu aproape 40.000 MW pe an, peste ritmul SUA. Pentru proiecte precum Kubuqi, următorul test nu este doar instalarea de panouri, ci capacitatea sistemului energetic de a transporta și echilibra energia produsă la distanță, la scară industrială. [...]
Valoarea de piață a „economiei verzi” a urcat la un record de 10.000 de miliarde de dolari , un prag care sugerează că tranziția energetică începe să fie tratată de investitori ca o temă structurală, nu doar ca un pariu volatil pe termen scurt, potrivit Antena 3 . „Economia verde” este definită de London Stock Exchange Group (LSEG) ca partea din veniturile companiilor provenită din soluții de mediu – de la energie regenerabilă și apă curată până la eficiență energetică și reciclare. LSEG a evaluat expunerea veniturilor pe afacerile verzi pentru peste 21.000 de companii la nivel global. Ce arată cifrele despre ritmul de creștere Potrivit unui raport LSEG, veniturile legate de produse și servicii de mediu au urcat anul trecut la 5.500 miliarde de dolari și au înregistrat cel mai rapid ritm de creștere de după 2022. Pe bursă, companiile care obțin peste 20% din venituri din activități ecologice au depășit performanța generală a pieței de capital, conform LSEG. În 2025, indicele S&P Global Clean Energy Transition a crescut cu peste 80%, de peste două ori mai mult decât randamentul indicelui S&P 500. De ce contează pentru investitori: reziliență și repoziționare Raportul indică faptul că, în pofida intensificării tensiunilor geopolitice și a revizuirii obiectivelor climatice în unele economii mari, inclusiv SUA, industriile verzi s-au dovedit „remarcabil de rezistente”. Explicația avansată este că tranziția energetică intră într-o nouă fază, susținută nu doar de decarbonizare, ci și de considerente de securitate și competitivitate economică. În acest context, Jaakko Kooroshy, directorul departamentului de cercetare a investițiilor durabile de la LSEG, spune că investitorii care au avut rezultate slabe cu acțiunile verzi ar trebui să își reevalueze expunerea. Fuziuni și achiziții: consolidarea devine „mecanism critic” LSEG arată că fuziunile și achizițiile (M&A) legate de activități verzi au totalizat 4.100 miliarde de dolari în ultimul deceniu, adică aproape 13% din valoarea totală a tranzacțiilor globale. Tranzacțiile au continuat și în acest an, iar exemplul principal menționat este decizia NextEra Energy de a plăti aproximativ 67 de miliarde de dolari (aprox. 308 miliarde lei) în acțiuni pentru Dominion Energy. Potrivit lui Kooroshy, tranzacția propusă ar crea unul dintre cei mai mari jucători ai energiei verzi din America de Nord. Împreună, NextEra și Dominion ar urma să genereze venituri de peste 15,9 miliarde de dolari (aprox. 73 miliarde lei) din energie eoliană, fotovoltaică, nucleară și stocare în baterii, ceea ce ar reprezenta aproximativ 36% din veniturile totale ale companiei combinate, conform LSEG. [...]
Autorizarea ANRE împinge parcul fotovoltaic „Țara Hațegului” direct în implementare , un pas care accelerează intrarea Hidroelectrica pe solar și îi diversifică producția dincolo de hidro, potrivit Economedia . Proiectul vizează înființarea Parcului fotovoltaic Țara Hațegului, cu o putere instalată de 8,9 MW. Investiția este de 24 de milioane de lei și este realizată printr-un contract „la cheie” semnat cu asocierea Electro-Alfa. Termenul de finalizare este de 12 luni. Din perspectivă operațională, proiectul ar urma să diversifice mixul energetic al sucursalei Hațeg, prin integrarea energiei solare cu hidroenergia „tradițională” din zonă. Context: Hidroelectrica rămâne dominată de hidro, dar își extinde portofoliul solar Deși baza portofoliului companiei rămâne în hidrocentrale – 188 de unități, cu o capacitate instalată de 6.400 MW – Hidroelectrica își accelerează extinderea în fotovoltaic, cu proiecte de dimensiuni mai mari, conform aceleiași surse. Alte proiecte fotovoltaice menționate Parcul Fotovoltaic Tudor Vladimirescu (Brăila) : investiție de 151,2 milioane de lei, capacitate de 46 MW și producție anuală estimată la aproape 60 GWh. Proiectul pilot „Nufărul” (Olt) : sistem plutitor de panouri fotovoltaice pe lacul de acumulare al Centralei Ipotești, proiect de 39,2 milioane de lei, dezvoltat alături de Waldevar Energy. Extinderea pe Olt : plan de replicare a conceptului „Nufărul” pe alte 5 lacuri de acumulare de pe râul Olt, împreună cu capacități mari de stocare în baterii. [...]
Un motor gigant pe hidrogen a livrat energie în rețeaua națională a Spaniei , un test pe care producătorul îl prezintă drept premieră mondială și care mizează pe un avantaj operațional esențial: acoperirea perioadelor în care eolianul și solarul nu produc suficient, potrivit Economedia . Tehnologia a fost dezvoltată de compania finlandeză Wärtsilä și a fost testată la instalația sa din nordul Spaniei. Motorul funcționează exclusiv pe bază de hidrogen și este gândit ca soluție pentru una dintre problemele structurale ale energiei regenerabile: asigurarea energiei „la nevoie” atunci când producția din surse variabile scade. De ce contează: o opțiune de „echilibrare” fără emisii de carbon Potrivit companiei, motoarele alimentate cu hidrogen ar putea ajuta la echilibrarea viitoarelor rețele electrice fără emisii de carbon. În locul pilelor de combustie (tehnologie care produce electricitate prin reacții electrochimice), soluția folosește un motor cu ardere internă de mare capacitate, adaptat să funcționeze cu hidrogen pur. Wärtsilä susține că mai multe unități ar putea fi combinate în centrale electrice la scară industrială, capabile să producă „sute de megawați” de energie electrică. Obstacole: infrastructură și sprijin politic Chiar dacă testul este prezentat ca un pas important, experții citați în material indică obstacole majore pentru utilizarea pe scară largă: ar fi necesare investiții semnificative în infrastructura de producție, stocare și transport a hidrogenului, precum și un sprijin politic mai puternic. Testul are loc pe fondul extinderii accelerate a regenerabilelor în Spania, unde energia eoliană și solară au o pondere tot mai mare în producția de electricitate — context în care soluțiile de echilibrare a sistemului devin tot mai relevante. [...]
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu avizarea ANRE pentru parcul solar din Țara Hațegului , un proiect de 8,9 MWp contractat „la cheie”, într-un moment în care compania și-a recalibrat semnificativ bugetul de investiții pe 2025, potrivit Profit . Comitetul de reglementare al ANRE urmează să discute „în câteva zile” proiectul de decizie și raportul privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de Hidroelectrica pentru Centrala Electrică Fotovoltaică (CEF) Țara Hațegului. Autorizația este un pas de reglementare necesar pentru realizarea noii capacități. Ce presupune proiectul și contractul Investiția vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu: putere instalată: 8,9 MWp producție medie estimată: aproximativ 11 GWh/an Contractul pentru realizarea „la cheie” are o valoare de 24.412.390 lei fără TVA și a fost atribuit în urma unei licitații deschise, la care au fost depuse patru oferte. Câștigătoare a fost asocierea Electro-Alfa International și General M.El Electric , cu Electro-Alfa lider de asociere. Proiectul „la cheie” include proiectare, furnizare de echipamente, execuție, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni , din care 2 luni proiectare și 10 luni execuție . De ce contează: investiție nouă, pe fondul reducerii bugetului de capex pe 2025 Avansarea proiectului către autorizația ANRE vine pe fondul unei ajustări ample a planurilor de investiții pentru 2025. Conform aceleiași surse, proiectul de rectificare a bugetului Hidroelectrica pentru 2025 prevede: reducerea cheltuielilor de investiții cu 49% , de la 1.790.063.000 lei la 915.842.000 lei , descrisă ca „o calibrare a așteptărilor” în funcție de stadiul proiectelor, procedurile de achiziție și constrângerile de avizare; eliminarea din bugetul pe 2025 a sumei destinate achiziției de dețineri la alte companii din energie, inițial 660 milioane lei , redusă la zero . În același timp, compania anticipează pentru 2026 și 2027 cumulat achiziții de participațiuni în sumă totală de 1,95 miliarde lei . Context: Hidroelectrica își extinde portofoliul solar Profit amintește că inițiativa din Țara Hațegului este mai veche de peste trei ani și că, în toamnă, compania a inițiat proiectul cu amplasament în județul Hunedoara, pe două parcele: 5 MW în apropierea hidrocentralei Subcetate și 3,9 MW între hidrocentralele Plopi și Bretea. În paralel, Hidroelectrica a derulat și alte demersuri în zona fotovoltaică, inclusiv o licitație pentru o centrală de 45 MW în județul Brăila și proiectul-pilot „Nufărul”, un sistem fotovoltaic flotant de 10 MW în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește hidrocentrala Ipotești. „Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Următorul reper imediat este decizia ANRE privind autorizația de înființare; fără acest pas, proiectul nu poate avansa în parametrii planificați către execuție și punere în funcțiune. [...]
Shell ia în calcul vânzarea activelor sale eoliene offshore într-o tranzacție de peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), un pas care ar accelera retragerea companiei dintr-un segment-cheie al tranziției energetice europene , potrivit Electrek . Informația pornește de la un raport Bloomberg, preluat ulterior de Reuters. Reuters notează că Shell ar fi angajat Rothschild & Co și PJT Partners ca consultanți, iar procesul de vânzare ar urma să aibă loc în jurul anului 2027. Shell a refuzat să comenteze pentru Reuters, care mai spune că nu a putut verifica independent raportarea Bloomberg. Ce se știe și ce lipsește deocamdată Datele disponibile sunt încă preliminare și nu indică: ce active eoliene offshore ar fi scoase la vânzare; unde sunt localizate; dacă sunt proiecte operaționale sau în dezvoltare; cine ar putea fi cumpărătorii. Cu alte cuvinte, miza financiară este mare, dar detaliile tranzacției nu sunt încă publice. Context: Shell își mută capitalul spre petrol, gaze și mai ales LNG Electrek plasează potențiala vânzare în strategia din ultimii ani a grupului, după preluarea mandatului de CEO de către Wael Sawan în 2023: mai mult capital pentru petrol și gaze, în special pentru LNG (gaz natural lichefiat), și o selecție mai strictă a investițiilor în regenerabile. Publicația enumeră o serie de pași anteriori de retragere din eolian offshore: vânzarea participației de 50% din SouthCoast Wind Energy (în largul Massachusetts) în martie 2024; un write-off (ajustare contabilă) de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pe Atlantic Shores (New Jersey) și încercarea de monetizare a participației, în octombrie 2025; ieșirea din proiectul MunmuBaram (eolian plutitor) din Coreea de Sud, în noiembrie 2025; retrageri din proiectele CampionWind și MarramWind (în largul Scoției), tot în noiembrie 2025. Separat, Reuters a relatat în februarie că Shell analizează opțiuni strategice pentru Sprng Energy din India, companie cumpărată în 2022 pentru 1,55 miliarde de dolari (aprox. 7,1 miliarde lei). De ce contează: Europa încă împinge eolianul offshore, în timp ce Shell pariază pe LNG Relevanța economică și de piață a mișcării, în lectura Electrek, este că vine într-un moment în care Europa are nevoie de mai mult eolian offshore, nu de mai puțin. La finalul lui 2025, instalările offshore din Europa au depășit 38 GW, reprezentând 42% din capacitatea globală offshore. În Marea Britanie, de exemplu, este planificată o nouă rundă de concesionare de 6 GW în 2027, după o licitație de subvenții care a asigurat 8,2 GW. Electrek mai notează că ieșirea Shell nu înseamnă automat oprirea proiectelor: Atlantic Shores și ScottishPower au spus că proiectele din care Shell s-a retras pot merge mai departe. Totuși, semnalul strategic este că Shell consideră LNG mai atractiv din perspectiva randamentelor decât eolianul offshore, chiar dacă politicile publice europene continuă să trateze energia eoliană ca tehnologie centrală pentru decarbonizare. [...]
