Știri
Știri din categoria Energie verde
Producția solară a depășit 2.500 MW la prânz, împingând sistemul spre export, într-un moment în care România funcționa fără ambele reactoare nucleare, potrivit Economica. La ora 13:12, parcurile fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de transport) au ajuns la 2.516 MW, peste 60% din consumul din rețele.
Recordul este relevant operațional: la mijlocul zilei, fotovoltaicele au devenit „de departe” prima sursă de generare, iar echilibrul sistemului s-a făcut cu export, deși lipseau capacități importante din mix.
La ora 13:12, producția totală instantanee era de circa 4.800 MW, în timp ce consumul din rețea era de circa 4.100 MW. Diferența a fost influențată și de autoconsumul prosumatorilor (consum acoperit local, care nu mai apare ca cerere în rețea), menționează publicația.
În același interval:
Depășirea pragului de 2.500 MW din fotovoltaice dispecerizabile indică o schimbare de greutate în orele de prânz: sistemul poate ajunge rapid în situații de excedent, chiar și în condiții de producție redusă din alte surse, ceea ce împinge spre export și pune presiune pe flexibilitate (capacități care pot crește/scădea rapid) și pe managementul rețelei.
Publicația notează că precedentul record fusese atins pe 5 mai, la 2.491 MW, iar pe măsură ce crește capacitatea instalată în fotovoltaic sunt posibile noi recorduri în acest an, până la venirea toamnei.
Recomandate
România a ajuns ca energia solară să acopere 52% din producția instantanee, dar dezechilibrul zi–seară împinge sistemul spre export ieftin și import scump , potrivit Economedia . Marți, la ora 14:20, producția fotovoltaică a atins un record istoric de 3.140 MW dintr-un total de 5.850 MW. În acel moment, toate celelalte surse au fost sub 1.000 MW. Pe locurile următoare s-au situat termocentralele pe gaze (950 MW) și cele pe cărbune (750 MW). Efect operațional: export ziua, import seara Cu un asemenea nivel al producției fotovoltaice la prânz, România a redevenit net exportator de energie pe parcursul zilei. Situația se inversează însă seara, când aportul solar dispare, iar sistemul ajunge din nou să acopere deficitul prin importuri. Publicația notează că producția solară din miezul zilei a depășit de peste două ori capacitatea totală a Centralei Nucleare Cernavodă, însă cu o diferență esențială: energia solară este discontinuă, producând mult ziua (dacă e soare) și deloc seara, exact în vârful de consum. Context: hidro la minime, nuclear cu un singur reactor În același interval, Hidroelectrica , deși are o capacitate instalată de 6.400 MW, producea doar 330 MW, pe fondul unor producții „extrem de reduse” în aceste zile, conform sursei. Centrala Nucleară Cernavodă funcționează cu un singur reactor, iar al doilea urmează să fie oprit pe 13 august, deoarece „nu mai este suficientă apă pentru răcire pe Dunăre”, mai arată Economedia. De ce contează: stocarea rămâne veriga lipsă Economedia descrie o „paradigmă” repetată de circa doi ani: prețuri mici ziua (fotovoltaicul fiind cea mai ieftină sursă), energie exportată în mare parte, apoi prețuri mari seara, când România importă masiv și scump. Soluția indicată este creșterea capacităților de stocare în baterii: în prezent sunt montați 1.100 MW, față de un necesar de cel puțin 2.000 MW, potrivit sursei. [...]
România își pregătește cadrul pentru concesionarea unor proiecte eoliene offshore de 11,5 GW , un pas care ar putea declanșa proceduri competitive și investiții majore în Marea Neagră, potrivit Economedia , care citează o analiză ENERGY MAG (Grecia), preluată de Rador și G4Media.ro. Ministerul Energiei a publicat un proiect de hotărâre de guvern care definește zonele concesionate pentru parcurile eoliene offshore din sectorul românesc al Mării Negre. Miza imediată este că aprobarea documentului „deschide calea” pentru proceduri competitive de atribuire a concesiunilor, adică pentru intrarea efectivă în faza de selecție a investitorilor. Cum sunt împărțite proiectele și ce capacitate vizează Proiectul de hotărâre identifică dezvoltarea în trei etape, cu o capacitate totală estimată de 11,5 GW, în șase „perimetre”. În prima etapă sunt prevăzute trei zone concesionate (1, 2 și 3), fiecare destinată unui proiect eolian offshore, cu o capacitate totală estimată de 3,1 GW. Conform informațiilor din material, aceste zone: sunt potrivite pentru fundații fixe (stabile) pe fundul mării; sunt compatibile cu tehnologiile actuale; evită zonele sensibile din punct de vedere ecologic. Această etapă este legată de obiectivul din Strategia Energetică a României 2025–2035: instalarea a 3 GW de eolian offshore până în 2035. De ce contează: investiții potențiale și interesul companiilor grecești Analiza citată indică faptul că proiectele ar putea atrage companii energetice grecești deja prezente în România, care „este posibil” să participe la formatele de afaceri ce își vor manifesta interesul pentru realizarea parcurilor offshore. În context, sunt menționate investiții și poziționări existente: Parcul eolian Fântânele–Cogealac (600 MW), aflat la 17 kilometri de coastă, este administrat de PPC Renewables, care l-a achiziționat de la CEZ Group în 2024. HELLENiQ Renewables lucrează la un parc eolian de 96 MW, cu termen de finalizare în trimestrul al doilea din 2027; prima dintre cele 15 turbine a fost instalată pe 10 august. Materialul enumeră și alte companii grecești active pe piața locală: PPC, METLEN, AVAX, GEK-TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE (Motor Oil Group), SUNEL-AMERESCO, precum și Navios Investment Srl (cu capital grecesc în proporție de 50%), cu expunere pe producție și stocare de energie. Context de resursă: potențialul eolian al Mării Negre Potrivit raportului „ Offshore Wind Roadmap in Romania” al Băncii Mondiale , regiunea Mării Negre, cu viteze medii ale vântului de aproximativ 7,5 m/s, ar avea un potențial eolian de circa 76 GW, din care 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe și 54 GW pe platforme plutitoare. Separat, analiza citată de Economedia menționează o estimare a Ministerului Energiei privind „amprenta economică” a eolianului offshore, care ar putea ajunge până la 27 de miliarde de euro (aprox. 135 miliarde lei) în economia națională. Ce urmează În forma prezentată, proiectul de hotărâre de guvern este piesa de reglementare care delimitează zonele și, odată aprobat, ar permite lansarea procedurilor competitive pentru concesiuni. Calendarul concret al acestor proceduri și condițiile de participare nu sunt detaliate în informațiile citate. Sursa primară a informațiilor despre analiza externă: ENERGY MAG . [...]
Autorizația ANRE pentru ferma solară Dama deschide drumul unui proiect de 1,24 GW care ar putea dubla producția solară a României , dar efectul real în sistem depinde de ritmul de execuție până la ținta de punere în funcțiune comercială din 2030, potrivit Antena 3 . Proiectul, dezvoltat de Rezolv Energy , va fi amplasat în nord-vestul județului Arad, aproape de granița cu Ungaria. ANRE a emis autorizația de înființare – etapă care intervine după ce dezvoltatorii pot demonstra că au finanțarea necesară pentru proiecte mari de infrastructură. Ce înseamnă proiectul pentru producția de energie Rezolv Energy estimează o capacitate instalată de 1,24 GW, iar teoretic ferma ar putea produce maximum 10,86 TWh pe an. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de gradul de utilizare; compania indică un scenariu conservator de funcționare la o capacitate medie de 15%, care ar însemna 1,63 TWh anual. Dezvoltatorii spun că producția anuală estimată ar putea acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de oameni. În plus, proiectul ar urma să creeze peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Context: România sub media UE la solar și eolian Datele compilate de think-tank-ul energetic Ember arată că România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din solar, sub media UE de 13,1%. Și la eolian România a fost sub media UE (12% față de 17%), la fel și la bioenergie și energie nucleară. În mixul de producție din 2025, hidroenergia a avut ponderea cea mai mare (24,3%), însă România a rămas dependentă de gaze (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste mediile UE menționate în articol (16,8% și 9,18%). Ce urmează și ce riscuri rămân Ținta comunicată pentru intrarea în funcțiune comercială este 2030, iar proiectul ar urma să depășească parcul solar Witznitz de lângă Leipzig (Germania), în prezent cea mai mare fermă solară operațională din UE. Rezolv Energy afirmă că evaluează adăugarea ulterioară a unei „stocări substanțiale de energie” (capacități de baterii care pot muta energia produsă în orele cu consum redus către intervale cu cerere mai mare), pentru a limita risipa de energie solară atunci când consumul este scăzut. „O mare parte din terenurile agricole de calitate inferioară vor fi readuse la pășune, oile urmând să gestioneze vegetația prin pășunat. Proiectul va include, de asemenea, o rezervație naturală de 82 de hectare, una dintre cele mai mari inițiative private de restaurare a naturii, asociate cu un proiect solar din sud-estul Europei”, transmite compania. Separat, articolul notează că România deține și „recordul” celei mai mari centrale pe gaze din UE, la Mintia, iar premierul demis Ilie Bolojan a declarat pe 14 august că aceasta ar urma să intre în probe începând din septembrie. [...]
Parcul fotovoltaic Dama din Arad, de 1,24 GW, poate dubla producția solară a României și ar reduce decalajul față de media UE la energia regenerabilă, potrivit HotNews , care citează date și estimări din Euronews, Profit.ro, Ember și dezvoltatorul Rezolv Energy . Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a emis în august autorizația de înființare pentru parcul fotovoltaic Dama, dezvoltat de Rezolv Energy în județul Arad. Proiectul are peste 1.200 MW și va fi construit pe un amplasament de peste 1.000 de hectare, în localitățile Pilu și Grăniceri, conform Profit.ro. Miza economică și operațională este că noua capacitate ar urma să împingă rapid în sus producția internă de energie solară, într-un moment în care România rămâne sub media Uniunii Europene la ponderea electricității din surse solare și eoliene și continuă să se bazeze relativ mult pe gaz și cărbune. Unde este România față de media UE la regenerabile România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din surse solare, sub media UE de 13,1%. La eolian, ponderea a fost de 12%, față de media europeană de 17%, potrivit datelor grupului de reflecție Ember, citate de Euronews. În 2025, cea mai mare parte a energiei electrice din România a provenit din hidroenergie (24,3%), iar producția s-a bazat semnificativ și pe gaz (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste media UE (16,8% pentru gaz și 9,18% pentru cărbune). Ce aduce parcul Dama: capacitate, producție estimată, calendar Odată operațional, parcul solar va avea o capacitate instalată de 1,24 GW, potrivit Rezolv Energy. Capacitatea teoretică maximă este de 10,86 TWh pe an, „mai mult decât dublul” producției solare actuale a României, conform sursei. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de numărul de ore cu radiație solară. Pe baza unei estimări prudente de 15% capacitate medie anuală, producția ar ajunge la 1,63 TWh de energie electrică. Proiectul este planificat să înceapă producția comercială până în 2030 și ar urma să depășească complexul Witznitz din Germania, actualul lider operațional din UE, potrivit Euronews. Efecte locale și opțiuni de stocare Dezvoltatorii estimează că producția va acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de persoane, și că proiectul va genera peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Rezolv Energy mai spune că evaluează adăugarea unor „sisteme substanțiale de stocare a energiei” (baterii care pot reține energia produsă în exces pentru a fi folosită ulterior), pentru a reduce risipa de electricitate în perioadele cu consum scăzut. În plus, o parte din terenurile agricole de calitate inferioară ar urma să fie transformate în pășuni, iar complexul va include o rezervație naturală de 82 de hectare, conform aceleiași surse. [...]
Programul Casa Verde se reorientează în 2026 către stocare, nu către producție , ceea ce schimbă direct modul în care statul sprijină investițiile gospodăriilor în energie: finanțarea ar urma să vizeze exclusiv baterii, nu și panouri fotovoltaice, potrivit Economedia , care o citează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu . Ministra a declarat, la Euronews, că problema actuală a sistemului energetic vine din dezechilibrul creat în ultimii ani: s-au alocat „exponențial” mai mulți bani pentru panouri fotovoltaice, în timp ce investițiile în baterii de stocare au fost „aproape inexistente”. În noua formă, „Casa Verde cu panouri” nu ar mai exista, programul urmând să conțină doar componenta de baterii. De ce contează: reducerea importurilor la orele de vârf Buzoianu estimează că, după finalizarea proiectului, capacitatea instalată prin program ar permite stocarea a cel puțin 200 MWh. Energia stocată ar urma să fie folosită în intervalele de consum de vârf, mai ales seara, când producția fotovoltaică scade și România ajunge să importe energie. „Acea energie va putea să fie folosită la ore de vârf, în care noi, în mod normal, importam, seara, când, de fapt, cu aceste baterii vom ajunge să fim mult mai independenți și să nu mai importăm cel puțin 200 MWh pe oră”, a afirmat Buzoianu. Schimbare de regulă: finanțarea, pe criterii de competitivitate Ministra a anunțat și intenția de a modifica modul de acordare a fondurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu , criticând sistemul „primul venit, primul servit”, în care beneficiarii trebuie să prindă finanțarea prin acces rapid la platformă. „Pentru prima dată, vom schimba cu totul politica Fondului pentru Mediu, și anume, acum este o cursă a înarmării cine dă primul click, cine a dat primul click ca să poată să obțină fondurile”, a declarat Buzoianu. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul exact de implementare sau despre criteriile concrete de „competitivitate” care ar urma să înlocuiască actualul mecanism. [...]
Retragerea Masdar lasă OMV fără un co-investitor așteptat, dar proiectul de hidrogen verde rămâne finanțat în mare parte , potrivit Profit . Compania arabă, cu capital de stat, era așteptată să vină cu „câteva sute de milioane de euro”, în baza unui acord angajant semnat în noiembrie anul trecut. OMV a declarat pentru Reuters că ieșirea Masdar din acordul privind construcția și operarea uzinei de electroliză nu afectează proiectul în sine, al cărui cost este estimat la aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei), și care „rămâne finanțat în mare parte”. Cum arată finanțarea după retragerea partenerului Din informațiile prezentate, proiectul are deja piloni de finanțare importanți: Banca Europeană de Investiții a aprobat un împrumut de 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei) pentru construcția uzinei; Austria a indicat că va oferi finanțare publică. OMV a precizat că decizia Masdar ar fi fost determinată de „schimbări strategice la Abu Dhabi”, potrivit presei austriece, fără alte detalii. Stadiul proiectului și calendar Uzina de electroliză de 140 MW este construită la Bruck an der Leitha, în Austria. Construcția a început în septembrie anul trecut, iar punerea în funcțiune este preconizată pentru 2027. Compania o descrie drept cea mai mare unitate de producție a hidrogenului verde din Austria și una dintre primele cinci la nivel european. Relația OMV–Abu Dhabi rămâne relevantă Chiar dacă Masdar se retrage din acest proiect, OMV își menține legături strânse cu Abu Dhabi: compania petrolieră de stat ADNOC deține 24,9% din grupul austriac, iar cele două grupuri și-au unit recent diviziile de produse chimice sub egida Borouge International, formând un jucător major în industria materialelor plastice, cu operațiuni inclusiv în România. În paralel, Masdar a semnat un acord de colaborare și cu Hidroelectrica pentru înființarea unui joint-venture în zona proiectelor de energie verde, conform Profit . [...]
