Știri
Tag: export energie

România a ajuns să exporte peste 1.200 MW la prânz, dar riscă să revină la import seara , pe măsură ce producția solară scade, într-un mix energetic puternic dependent de vreme, potrivit Ziarul Financiar . Datele Transelectrica pentru ora 14:33 arată că aproape 50% din energia produsă în acel moment în România venea din parcurile solare. A doua sursă era gazul, urmat de cărbuni – ambele cu circa 14% – și de Unitatea 2 de la Cernavodă . În același interval, eolienele nu produceau deloc, contribuția lor fiind influențată direct de căldură. Pe partea de echilibru producție–consum, România avea un consum de 4.581 MW și o producție de 5.787 MW, ceea ce a permis exportul a 1.205 MW, descris de publicație ca energie verde, solară. De ce contează: export la prânz, presiune la vârfurile de consum Imaginea de la mijlocul zilei ascunde o vulnerabilitate operațională: perioadele tensionate sunt așteptate dimineața și seara, când consumul urcă, iar energia solară „se retrage”. În aceste intervale, România ar putea fi nevoită să importe pentru a acoperi cererea, pe fondul schimbării mixului de producție spre seară. Cernavodă rămâne cu Unitatea 2 cuplată, deși era programată oprirea Ziarul Financiar notează că, deși centrala de la Cernavodă ar fi trebuit „scoasă complet din funcțiune” prin retragerea Unității 2, autoritățile au decis să mențină reactorul cuplat „deocamdată”. În regiune, aceeași sursă indică un context complicat pentru producția nucleară: seceta și nivelul scăzut al Dunării afectează, pe rând, statele care operează centrale nucleare. [...]

Producția solară a depășit 2.500 MW la prânz, împingând sistemul spre export , într-un moment în care România funcționa fără ambele reactoare nucleare, potrivit Economica . La ora 13:12, parcurile fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de transport) au ajuns la 2.516 MW, peste 60% din consumul din rețele. Recordul este relevant operațional: la mijlocul zilei, fotovoltaicele au devenit „de departe” prima sursă de generare, iar echilibrul sistemului s-a făcut cu export, deși lipseau capacități importante din mix. Ce arată cifrele din sistem la momentul recordului La ora 13:12, producția totală instantanee era de circa 4.800 MW, în timp ce consumul din rețea era de circa 4.100 MW. Diferența a fost influențată și de autoconsumul prosumatorilor (consum acoperit local, care nu mai apare ca cerere în rețea), menționează publicația. În același interval: fotovoltaicele dispecerizabile au asigurat peste 50% din producția națională și peste 60% din consumul din rețele (fără a include prosumatorii); România exporta energie la o putere de 700 MW; aportul hidro era de doar 1.000 MW, vântul de 200 MW, iar producția din gaze și cărbune era descrisă ca relativ mică; ambele reactoare nucleare erau indisponibile. De ce contează pentru piață și operare Depășirea pragului de 2.500 MW din fotovoltaice dispecerizabile indică o schimbare de greutate în orele de prânz: sistemul poate ajunge rapid în situații de excedent, chiar și în condiții de producție redusă din alte surse, ceea ce împinge spre export și pune presiune pe flexibilitate (capacități care pot crește/scădea rapid) și pe managementul rețelei. Publicația notează că precedentul record fusese atins pe 5 mai, la 2.491 MW, iar pe măsură ce crește capacitatea instalată în fotovoltaic sunt posibile noi recorduri în acest an, până la venirea toamnei. Context: cât fotovoltaic este instalat Puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile este de 3.340 MW, conform ultimelor date ale ANRE , citate de Economica . Numărul prosumatorilor a depășit 320.000, iar capacitatea instalațiilor lor este de peste 3.700 MW, potrivit ultimelor date menționate în articol. [...]