Știri
Știri din categoria Energie verde
Parcul fotovoltaic Dama din Arad, de 1,24 GW, poate dubla producția solară a României și ar reduce decalajul față de media UE la energia regenerabilă, potrivit HotNews, care citează date și estimări din Euronews, Profit.ro, Ember și dezvoltatorul Rezolv Energy.
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a emis în august autorizația de înființare pentru parcul fotovoltaic Dama, dezvoltat de Rezolv Energy în județul Arad. Proiectul are peste 1.200 MW și va fi construit pe un amplasament de peste 1.000 de hectare, în localitățile Pilu și Grăniceri, conform Profit.ro.
Miza economică și operațională este că noua capacitate ar urma să împingă rapid în sus producția internă de energie solară, într-un moment în care România rămâne sub media Uniunii Europene la ponderea electricității din surse solare și eoliene și continuă să se bazeze relativ mult pe gaz și cărbune.
România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din surse solare, sub media UE de 13,1%. La eolian, ponderea a fost de 12%, față de media europeană de 17%, potrivit datelor grupului de reflecție Ember, citate de Euronews.
În 2025, cea mai mare parte a energiei electrice din România a provenit din hidroenergie (24,3%), iar producția s-a bazat semnificativ și pe gaz (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste media UE (16,8% pentru gaz și 9,18% pentru cărbune).
Odată operațional, parcul solar va avea o capacitate instalată de 1,24 GW, potrivit Rezolv Energy. Capacitatea teoretică maximă este de 10,86 TWh pe an, „mai mult decât dublul” producției solare actuale a României, conform sursei.
În practică, producția depinde de condițiile meteo și de numărul de ore cu radiație solară. Pe baza unei estimări prudente de 15% capacitate medie anuală, producția ar ajunge la 1,63 TWh de energie electrică.
Proiectul este planificat să înceapă producția comercială până în 2030 și ar urma să depășească complexul Witznitz din Germania, actualul lider operațional din UE, potrivit Euronews.
Dezvoltatorii estimează că producția va acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de persoane, și că proiectul va genera peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani.
Rezolv Energy mai spune că evaluează adăugarea unor „sisteme substanțiale de stocare a energiei” (baterii care pot reține energia produsă în exces pentru a fi folosită ulterior), pentru a reduce risipa de electricitate în perioadele cu consum scăzut. În plus, o parte din terenurile agricole de calitate inferioară ar urma să fie transformate în pășuni, iar complexul va include o rezervație naturală de 82 de hectare, conform aceleiași surse.
Recomandate
Autorizația ANRE pentru ferma solară Dama deschide drumul unui proiect de 1,24 GW care ar putea dubla producția solară a României , dar efectul real în sistem depinde de ritmul de execuție până la ținta de punere în funcțiune comercială din 2030, potrivit Antena 3 . Proiectul, dezvoltat de Rezolv Energy , va fi amplasat în nord-vestul județului Arad, aproape de granița cu Ungaria. ANRE a emis autorizația de înființare – etapă care intervine după ce dezvoltatorii pot demonstra că au finanțarea necesară pentru proiecte mari de infrastructură. Ce înseamnă proiectul pentru producția de energie Rezolv Energy estimează o capacitate instalată de 1,24 GW, iar teoretic ferma ar putea produce maximum 10,86 TWh pe an. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de gradul de utilizare; compania indică un scenariu conservator de funcționare la o capacitate medie de 15%, care ar însemna 1,63 TWh anual. Dezvoltatorii spun că producția anuală estimată ar putea acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de oameni. În plus, proiectul ar urma să creeze peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Context: România sub media UE la solar și eolian Datele compilate de think-tank-ul energetic Ember arată că România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din solar, sub media UE de 13,1%. Și la eolian România a fost sub media UE (12% față de 17%), la fel și la bioenergie și energie nucleară. În mixul de producție din 2025, hidroenergia a avut ponderea cea mai mare (24,3%), însă România a rămas dependentă de gaze (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste mediile UE menționate în articol (16,8% și 9,18%). Ce urmează și ce riscuri rămân Ținta comunicată pentru intrarea în funcțiune comercială este 2030, iar proiectul ar urma să depășească parcul solar Witznitz de lângă Leipzig (Germania), în prezent cea mai mare fermă solară operațională din UE. Rezolv Energy afirmă că evaluează adăugarea ulterioară a unei „stocări substanțiale de energie” (capacități de baterii care pot muta energia produsă în orele cu consum redus către intervale cu cerere mai mare), pentru a limita risipa de energie solară atunci când consumul este scăzut. „O mare parte din terenurile agricole de calitate inferioară vor fi readuse la pășune, oile urmând să gestioneze vegetația prin pășunat. Proiectul va include, de asemenea, o rezervație naturală de 82 de hectare, una dintre cele mai mari inițiative private de restaurare a naturii, asociate cu un proiect solar din sud-estul Europei”, transmite compania. Separat, articolul notează că România deține și „recordul” celei mai mari centrale pe gaze din UE, la Mintia, iar premierul demis Ilie Bolojan a declarat pe 14 august că aceasta ar urma să intre în probe începând din septembrie. [...]
Conglomeratul chinez SANY trece la execuție în proiectul solar cu stocare din Dobrești, alegând Waldevar ca antreprenor , un pas operațional care mută investiția din zona de plan în șantier și aduce în prim-plan capacitatea de racordare și echilibrare a rețelei, potrivit Profit . Waldevar Holding va construi pentru SANY Group două proiecte energetice „co-localizate” (dezvoltate în același amplasament) în Dobrești, județul Dolj, cu o capacitate de 95 MWp în fotovoltaic, 220 MWh stocare în baterii și infrastructura de înaltă tensiune necesară racordării la rețea, conform unui comunicat al Waldevar citat de publicație. Ce înseamnă proiectul, în termeni de funcționare a sistemului energetic Componenta de stocare (BESS – sistem de stocare în baterii) este prezentată ca elementul care poate face producția solară mai „utilizabilă” în orele fără soare: energia produsă ziua ar urma să fie stocată și livrată după apus și înainte de răsărit. În același timp, sistemul ar putea furniza servicii de echilibrare a rețelei, pe măsură ce România își extinde capacitățile regenerabile. Conform estimărilor proiectului, centrala fotovoltaică ar urma să producă aproximativ 135 GWh anual, echivalentul consumului a circa 50.000 de gospodării, evitând totodată aproximativ 40.000 de tone de CO₂ pe an. Stadiu și context: lucrări începute, aviz ANRE și inaugurare simbolică Lucrările de construcție au început recent, iar proiectul a primit și avizul ANRE, potrivit sursei. O inaugurare simbolică a avut loc vineri, 14 august, când o delegație SANY din China și partenerii au fost prezenți pe șantier, alături de reprezentanții Waldevar. Într-o declarație citată de Profit, Guo RuiGang a indicat că proiectul este în faza de inaugurare a lucrărilor și a motivat alegerea județului Dolj prin resursele solare și necesarul de energie electrică verde. Extinderea planurilor SANY în Dolj și proiectul de 1 miliard de euro din Timiș Separat de Dobrești, SANY a anunțat extinderea parteneriatului din România cu grupul Danube Solar, printr-un acord pentru trei proiecte de stocare stand-alone (doar stocare, fără producție) în comuna Pielești, județul Dolj: 233,55 MWac putere totală și 984,96 MWh capacitate de stocare, cu lucrări estimate să înceapă în toamna acestui an. Publicația reamintește și proiectul „TIMIS SANY”, anunțat ca investiție de 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), care vizează două parcuri solare de 800 MWp, stocare în baterii de 2,34 GWh și un centru de date de 70 MW sarcină IT, în satul Uivar și municipiul Timișoara. Investițiile sunt estimate la 320 milioane euro (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru parcurile fotovoltaice, 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) pentru stocare și 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) pentru centrul de date. Implementarea până la atingerea „Datei de Operare Comercială” (COD – momentul intrării în exploatare comercială) ar urma să fie gestionată de Danube Solar Seven SRL, companie deținută de Mugurel Surupăceanu, conform Profit. Cine sunt actorii principali Waldevar Holding : grup cu sediul central în București, furnizor de soluții „la cheie” în energie regenerabilă; compania indică peste 3,5 GW livrați și în construcție, peste 2.000 de specialiști și o flotă de peste 400 de utilaje specializate. SANY Group : conglomerat chinez privat, cunoscut în principal pentru utilaje industriale grele, cu divizie de module fotovoltaice; a raportat o cifră de afaceri de 11,7 miliarde dolari în 2025 (aprox. 52 miliarde lei) și peste 25.000 de angajați, potrivit datelor citate de Profit. [...]
Un parc eolian de 253,1 MW din Călărași primește o finanțare de 284 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei), un semnal relevant pentru ritmul investițiilor mari în energie regenerabilă și pentru capacitatea proiectelor din România de a atrage capital privat, potrivit HotNews . Proiectul este dezvoltat de grupul portughez Greenvolt , controlat integral de fondul american de investiții KKR. Finanțarea vizează construcția unui parc eolian cu o capacitate instalată de 253,1 MW în județul Călărași. Din punct de vedere operațional, parcul este proiectat cu 42 de turbine, iar calendarul indicat în material prevede punerea în funcțiune până la finalul anului 2027. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un articol publicat de StartupCafe . În lipsa altor detalii în textul disponibil, nu sunt precizate structura finanțării (credit, obligațiuni, aport de capital), băncile implicate sau condițiile comerciale. [...]
Ponderea uriașă a fotovoltaicului la prânz a împins restul producției în plan secund și a accentuat riscurile operaționale ale sistemului , într-un episod care arată cât de greu poate fi gestionată o producție solară dominantă fără suficiente surse flexibile și stocare , potrivit Economedia . Luni, 5 octombrie 2026, la ora 14:25:53, producția totală din Sistemul Energetic Național era de 4.702 MW, din care 3.000 MW proveneau din fotovoltaic, adică aproximativ două treimi din total. Publicația notează că un asemenea procent „nu s-a mai văzut”, însă vine „aproape pe baza suprimării celorlalte surse”, ceea ce ridică probleme de siguranță pentru sistem. Cum arăta mixul de producție la prânz Datele prezentate indică o concentrare puternică a producției în solar, cu contribuții mult diminuate din sursele clasice: fotovoltaic: 2.971 MW (63,24%) hidrocarburi: 985 MW (20,97%) cărbune: 387 MW (8,24%) hidro: 289 MW (6,15%) biomasă: 55 MW (1,17%) eolian: 7 MW (0,15%) stocare: 4 MW (0,09%) nuclear: 0 MW (0,00%) Efectul operațional: reducerea forțată a altor capacități Economedia arată că „explozia fotovoltaică diurnă” a obligat alte surse să își reducă drastic producția în orele însorite, în special termocentralele pe cărbune și hidrocentralele. În același context, publicația menționează că energia fotovoltaică este „cea mai ieftină” și are acces garantat la rețea, în timp ce alte surse sunt „șubrezite puternic”: nuclearul lipsește, hidro este „foarte puțin”, ambele pe fondul lipsei de apă, iar cărbunele își ajustează producția. Pe partea de sistem, surplusul din orele de vârf solar se traduce în exporturi către țările vecine, conform aceleiași surse. Problema de fond: după apus, dependența de importuri revine brusc Dezechilibrul este descris ca fiind limitat la câteva ore: odată cu apusul, producția solară coboară la zero, iar sistemul pierde rapid „marea majoritate a gigawaților”. În aceste condiții, rețeaua ajunge să depindă „masiv de importuri” pentru acoperirea consumului, Economedia susținând că dependența este atât de mare încât România ajunge să aducă „mai mulți MW decât se generează intern”. În ansamblu, episodul indică o provocare operațională: integrarea unei cantități foarte mari de energie solară în timpul zilei, urmată de o cădere abruptă seara, într-un sistem în care alte surse sunt fie indisponibile, fie împinse să funcționeze la niveluri reduse. [...]
OMV Petrom alocă peste 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) pentru proiecte cu emisii reduse până în 2030 , adică circa un sfert din investițiile totale planificate în Strategia 2030 , potrivit Newsweek . Restul bugetului rămâne orientat către producția clasică de hidrocarburi, semnalând o tranziție graduală, nu o schimbare de model peste noapte. OMV Petrom anunță că a realizat deja investiții de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27 miliarde lei) în cadrul Strategiei 2030, lansată în decembrie 2021, „aproape jumătate din valoarea prevăzută”. Compania își justifică ritmul și direcția printr-un context de piață „foarte dinamic”, cu cerere de energie în creștere și constrângeri de aprovizionare. Cum arată calendarul investițiilor până în 2030 În comunicatul citat, compania indică o scădere a investițiilor medii anuale după 2026, pe măsură ce proiectele strategice avansează: 2024–2026: investiții medii anuale estimate la circa 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) 2027–2030: alocări de circa 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) Ponderea proiectelor cu emisii reduse și zero este de aproximativ 25% din investițiile totale , conform Curs de guvernare , citat de Newsweek. Ce urmărește compania: diversificare și „reziliență” în tranziția energetică OMV Petrom spune că fondurile sunt direcționate către proiecte strategice care vizează: diversificarea activității , extinderea prezenței în Europa de Sud-Est , construirea unor noi piloni de creștere . Compania afirmă că își menține „direcția strategică, planurile de investiții și politica de dividende”, mizând pe flexibilitatea portofoliului pentru a răspunde ritmului tranziției energetice. „Transformarea noastră este în plină desfăşurare. De la lansarea Strategiei 2030 în decembrie 2021, am investit 5,4 miliarde de euro pentru a ne consolida şi diversifica activitatea, pentru a ne extinde prezenţa în Europa de Sud-Est şi pentru a construi noi piloni de creştere”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. În context, Newsweek trimite și la alte proiecte ale companiei, inclusiv despre stadiul Neptun Deep (împreună cu Romgaz) și despre investiții în biocombustibili: platforma Neptun Alpha și conducta spre țărm , respectiv instalația de biodiesel și combustibil sustenabil pentru aviație . De ce contează Pentru piața locală, mesajul cheie este că tranziția către energie cu emisii mai mici este finanțată, dar rămâne minoritară în buget : aproximativ 25% din investițiile până în 2030. În același timp, compania indică faptul că o parte semnificativă din plan (5,4 miliarde euro) este deja executată, ceea ce reduce riscul ca strategia să rămână doar la nivel de intenție. [...]
România ar urma să ajungă la minimum 4 GW putere în stocarea de energie până la finalul lui 2027 , un nivel care ar putea reduce diferența dintre prețurile din orele de consum redus („gol”) și cele de vârf, potrivit Economica , care citează declarațiile lui Liviu Gavrilă (RWEA), consemnate de Agerpres . Estimarea vine în contextul în care, potrivit lui Gavrilă, România ar urma să încheie anul acesta cu o capacitate de stocare de 2 GW, la 4 GW putere instalată. De ce contează: efect potențial asupra prețurilor și stabilității sistemului În viziunea reprezentantului RWEA, creșterea stocării către 6–7 GW, cu o durată minimă de 3–4 ore, ar aduce un plus de stabilitate sistemului energetic și ar contribui la diminuarea „ecartului mare” dintre prețurile din orele de gol și cele din orele de vârf. Tot el a argumentat că dimensionarea stocării ar trebui făcută în funcție de nevoile României, luând în calcul mixul energetic, perspectivele economice și climatice, precum și evoluția consumului și a proiectelor din piață, nu prin comparații punctuale cu țări vecine. Context regional și evenimentul în care a fost făcut anunțul Ca reper regional, Gavrilă a indicat că Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de stocare între 6 și 8 GW putere, iar capacitatea instalată ar fi între 12 și 15 GW. Declarațiile au fost făcute la lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România , inițiativă lansată de Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA) și Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA), joi, 1 octombrie. [...]
