Știri
Știri din categoria Energie verde
România a ajuns ca energia solară să acopere 52% din producția instantanee, dar dezechilibrul zi–seară împinge sistemul spre export ieftin și import scump, potrivit Economedia. Marți, la ora 14:20, producția fotovoltaică a atins un record istoric de 3.140 MW dintr-un total de 5.850 MW.
În acel moment, toate celelalte surse au fost sub 1.000 MW. Pe locurile următoare s-au situat termocentralele pe gaze (950 MW) și cele pe cărbune (750 MW).
Cu un asemenea nivel al producției fotovoltaice la prânz, România a redevenit net exportator de energie pe parcursul zilei. Situația se inversează însă seara, când aportul solar dispare, iar sistemul ajunge din nou să acopere deficitul prin importuri.
Publicația notează că producția solară din miezul zilei a depășit de peste două ori capacitatea totală a Centralei Nucleare Cernavodă, însă cu o diferență esențială: energia solară este discontinuă, producând mult ziua (dacă e soare) și deloc seara, exact în vârful de consum.
În același interval, Hidroelectrica, deși are o capacitate instalată de 6.400 MW, producea doar 330 MW, pe fondul unor producții „extrem de reduse” în aceste zile, conform sursei.
Centrala Nucleară Cernavodă funcționează cu un singur reactor, iar al doilea urmează să fie oprit pe 13 august, deoarece „nu mai este suficientă apă pentru răcire pe Dunăre”, mai arată Economedia.
Economedia descrie o „paradigmă” repetată de circa doi ani: prețuri mici ziua (fotovoltaicul fiind cea mai ieftină sursă), energie exportată în mare parte, apoi prețuri mari seara, când România importă masiv și scump.
Soluția indicată este creșterea capacităților de stocare în baterii: în prezent sunt montați 1.100 MW, față de un necesar de cel puțin 2.000 MW, potrivit sursei.
Recomandate
Sesiunea AFIR pentru finanțarea integrală a proiectelor fotovoltaice rămâne deschisă până la 14 august 2026 , iar regula de depunere „până la termen” se aplică inclusiv dacă solicitările depășesc bugetul alocat, ceea ce mută presiunea pe calitatea și eligibilitatea dosarelor, nu pe „prinderea locului” în timp real, potrivit Agronet . Schema este a treia sesiune dedicată proiectelor care vizează capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, atât pentru instalații de cel mult 1 MW, cât și pentru cele de peste 1 MW. Informațiile sunt prezentate într-un material oficial publicat pe Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Buget și intensitatea sprijinului: 100% nerambursabil, cu plafoane pe MW Sesiunea funcționează ca schemă de ajutor de stat, cu un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), împărțit pe două categorii de capacitate instalată. Sprijinul este de 100% nerambursabil, în limitele stabilite pentru fiecare categorie. Capacitate instalată ≤ 1 MW : alocare de 145 milioane euro (aprox. 730 milioane lei), cu limită de sprijin de 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 milioane lei/MW) Capacitate instalată > 1 MW : alocare de 120 milioane euro (aprox. 600 milioane lei), cu limită de sprijin de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 milioane lei/MW) Ce proiecte sunt vizate și cine gestionează cadrul Finanțarea este destinată realizării de capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, pentru instalații sub 1 MW (inclusiv) și pentru instalații peste acest prag. În datele sesiunii, aria geografică este indicată drept „locality”. Fondurile provin din Fondul pentru Modernizare , iar în gestionarea cadrului sunt menționate Ministerul Energiei , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Calendar: deschis din 15 iunie, depuneri până la 14 august Sesiunea a fost deschisă la 15 iunie 2026 și rămâne deschisă până la 14 august 2026 . Un element operațional important este că depunerea continuă până la termenul-limită chiar dacă valoarea cererilor depășește alocarea ; această regulă stabilește durata depunerii, fără ca depășirea bugetului să însemne automat finanțare. Pentru consultarea documentației, sursa indică Ghidul solicitantului (anexă la Ordinul MADR nr. 180/09.06.2026 ) și Cererea de Finanțare (versiunea 1.0/2026), iar documentele actualizate sunt disponibile în fișa finanțării . Pentru materialul oficial, trimiterea este către Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . [...]
Un parc fotovoltaic de 25 milioane euro (aprox. 125 milioane lei) poate acoperi consumul a 50.000 de oameni , iar miza pentru România este dublă: capacități noi de producție într-o piață cu cerere în creștere și un nou val de investiții private în energie verde. O vizită în teren realizată de HotNews într-un parc pus în funcțiune lângă Titu (Dâmbovița) arată dimensiunea proiectelor care se multiplică în prezent în România, într-un sector în care sunt „în derulare proiecte de miliarde de euro”. Parcul fotovoltaic vizitat, una dintre cele mai recente investiții în regenerabile, produce energie care poate acoperi consumul a circa 50.000 de oameni, potrivit publicației. Investiția în proiectul din Titu a fost de aproximativ 25 de milioane de euro (aprox. 125 milioane lei). De ce contează: investițiile revin puternic, iar fotovoltaicul ia fața eolianului România traversează „al doilea val” de investiții în energie regenerabilă, după perioada 2010–2013. După o etapă de blocaj, criza prețurilor la energie din 2022 a accelerat tranziția către energia verde, iar investitorii „s-au întors”, notează HotNews. Diferența față de primul val este schimbarea centrului de greutate: dacă atunci au dominat parcurile eoliene, acum atenția se mută către fotovoltaic, pe fondul scăderii prețurilor echipamentelor folosite în acest domeniu. De ce aleg investitorii România: soare, cerere industrială și apetit pentru electricitate Un argument invocat direct de compania Enery ține de combinația dintre resursa solară și cererea din economie. Lukas Nemec, director de operațiuni al Enery, spune: „Am ales România pentru potențialul său. În primul rând, există foarte mult soare, există cerere din partea industriei și, de asemenea, oamenii vor să cumpere electricitate.” Ce urmează și ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul ridică explicit întrebarea impactului asupra economiei, comunităților locale și facturilor la energie, însă în fragmentul disponibil nu sunt prezentate concluzii cuantificate sau estimări privind efectul direct asupra prețurilor pentru consumatori. HotNews menționează și că managerul local de proiect de la Titu, Viorel Ganea, are „câteva sfaturi pentru micii prosumatori ” (consumatori care produc și ei energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), fără a detalia în textul furnizat conținutul acestor recomandări. [...]
APCE cere TVA 0% la fotovoltaice și baterii, mizând pe 614 milioane euro investiții private pe an și un ritm accelerat de instalări, cu un cost bugetar brut estimat la 129 milioane euro anual, potrivit Economica . Propunerea ar urma să fie depusă în sesiunea parlamentară din această toamnă și este construită pe baza Directivei (UE) 2022/542, care permite statelor membre să aplice inclusiv cota zero de TVA pentru instalațiile fotovoltaice. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) argumentează că România ar trebui să trateze investițiile în producție și stocare distribuită ca obiectiv strategic, invocând vulnerabilități recente ale sistemului energetic (secetă, nivel scăzut al Dunării, scăderea producției hidro și nucleare și presiune în orele de vârf). Ca exemplu, APCE indică Germania, care aplică TVA 0% din 1 ianuarie 2023, cu efecte în accelerarea investițiilor private și dezvoltarea capacităților distribuite. Ce include pachetul legislativ propus APCE spune că va propune Parlamentului un set de măsuri fiscale care să acopere: TVA 0% pentru sistemele fotovoltaice de până la 27 kW; TVA 0% pentru bateriile de stocare și componentele esențiale ale instalației; TVA 0% pentru persoane fizice, ONG-uri, unități de cult, școli, spitale, entități publice și IMM-uri eligibile; eliminarea TVA și a accizelor pentru energia electrică stocată și ulterior utilizată din baterii. Estimări: instalări, capacități și efectul asupra bugetului Potrivit calculelor APCE, aplicarea TVA 0% ar putea genera anual: 96.000 de noi sisteme fotovoltaice instalate; 768 MW putere nou instalată; 1,54 GWh capacitate nouă de stocare; 614 milioane euro (aprox. 3,07 miliarde lei) investiții private mobilizate. Asociația estimează un impact bugetar brut prin neîncasarea TVA de aproximativ 129 milioane euro (aprox. 645 milioane lei) pe an, dar susține că acesta ar fi „diminuabil” prin taxe și impozite plătite de firmele instalatoare (menționând CASS, dividende, impozit pe profit). APCE mai afirmă că fiecare euro de TVA neîncasată ar genera aproximativ 4,8 euro investiții private, fără finanțare directă prin programe de subvenții. De ce contează: presiune mai mică pe importuri și pe vârfurile de consum Pe termen mediu și lung, APCE leagă măsura de efecte operaționale și economice precum reducerea importurilor de energie, diminuarea consumului din Sistemul Energetic Național în orele de vârf, creșterea securității energetice, dezvoltarea stocării distribuite și reducerea presiunii asupra rețelelor electrice, respectiv a necesarului de finanțare din programele publice de sprijin. Într-o declarație citată de Economica, președintele APCE, Dan Pîrșan , susține că baza legală europeană există deja și că diferența ține de decizia politică, invocând vulnerabilitatea sistemului energetic în vara lui 2026. Următorul pas indicat de asociație este depunerea pachetului în sesiunea parlamentară de toamnă și analiza lui în Parlament. [...]
O fermă din Colorado își acoperă costurile cu energie vândută din panouri solare și, în același timp, își protejează culturile de caniculă : pe 24 de acri (aprox. 9,7 hectare), familia Kominek a instalat mii de panouri și testează „agrivoltaicele” – folosirea simultană a terenului pentru agricultură și producție de electricitate, potrivit BGR . La Jack’s Solar Garden , în Longmont (Colorado), Byron Kominek a montat 3.276 de panouri solare. Sistemul produce anual 2 gigawați-oră (GWh) de electricitate, pe care fermierul o vinde unei companii locale de utilități pentru a acoperi costurile fermei, conform relatării publicate de The Guardian. Umbra panourilor devine „infrastructură” agricolă Dincolo de veniturile din energie, panourile creează umbră și reduc stresul termic pentru plante, formând microclimate în care pot prospera culturi diferite. Articolul dă exemple concrete: inul, care are o temperatură ideală de germinare între 65 și 70°F (aprox. 18–21°C); salvie sclarea, care se ofilește la temperaturi de peste 95°F (aprox. 35°C). Logica economică este dublă: electricitatea vândută susține bugetul fermei, iar umbrirea poate ajuta la menținerea productivității în verile tot mai fierbinți. Costuri mari la început și dificultăți de operare Modelul nu este „plug-and-play”. Kominek spune că investiția pentru cele peste 3.000 de panouri a fost de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei), iar structurile metalice ale panourilor sunt obstacole în lucrările agricole. În plus, cercetătorii parteneri ai fermei încă lucrează la „bune practici” care să poată fi aplicate pe scară largă. De ce contează: venit suplimentar și reziliență la secetă BGR notează că panourile nu oferă doar umbră: ele blochează o parte din radiația solară și pot ajuta solul să rețină mai multă umiditate – un avantaj într-un context de temperaturi în creștere și secete mai frecvente. Publicația indică și o alternativă pentru fermierii care nu își permit investiții de milioane: unele parcuri solare colaborează cu agricultori pentru pășunat sub panouri (de exemplu, oi și vite), ceea ce poate aduce venituri suplimentare. În material este menționat că „ciobanii solari” pot câștiga de două până la trei ori mai mult decât ciobanii tradiționali. În ansamblu, exemplul din Colorado sugerează că agrivoltaicele pot transforma panourile solare dintr-un consumator de teren într-o infrastructură care susține atât producția de energie, cât și agricultura – cu condiția ca finanțarea inițială și modul de exploatare să fie gestionate realist. [...]
Mai multe state europene împing parcările spre panouri solare, iar miza economică este reducerea facturilor și noi venituri din energie , într-un model care începe să fie susținut prin obligații legale și termene de conformare, potrivit Antena 3 . Estimările citate în material indică economii anuale de ordinul zecilor de mii de euro pentru o parcare tipică, ceea ce poate schimba calculele de investiții pentru operatori și companii. Publicația arată că ideea „parcărilor solare” (acoperirea locurilor de parcare cu structuri pe care sunt montate panouri fotovoltaice) câștigă teren în Europa, pe fondul scăderii costurilor tehnologiei și al presiunii pentru decarbonizare. Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) este citată cu o medie în 2024 în care panourile solare ar fi fost cu 41% mai ieftine decât alternativele bazate pe combustibili fosili. De ce contează pentru companii și operatori: economii și monetizarea energiei Un argument central este că parcările pot produce electricitate fără a ocupa teren suplimentar, ceea ce reduce una dintre frânele clasice ale proiectelor fotovoltaice montate la sol (dificultăți de planificare și utilizare a terenului). În plus, infrastructura poate fi combinată cu puncte de încărcare pentru vehicule electrice, ceea ce poate reduce costul și complexitatea instalării lor acolo unde există cerere. În cazul Marii Britanii, materialul citează estimări inițiale ale guvernului potrivit cărora o parcare cu 80 de locuri ar putea economisi aproximativ 28.000 de lire sterline (aproximativ 32.000 de euro, adică aprox. 160.000 lei) pe an la facturile de electricitate, dacă instalează „garaje solare” și folosește întreaga energie produsă. Este menționată și posibilitatea ca operatorii să își recupereze o parte din investiție prin vânzarea energiei înapoi în rețea. Reglementarea începe să împingă piața: Franța , Slovenia, Germania Franța este prezentată ca exemplu de reglementare cu termene și sancțiuni. În 2022, țara a adoptat o legislație care impune acoperirea cu panouri solare a tuturor parcărilor existente și noi cu spațiu pentru cel puțin 80 de vehicule. Termenele diferă în funcție de mărime: parcări cu 80–400 de locuri: termen de cinci ani, până în 2027; parcări cu peste 400 de locuri: termen de trei ani, până în 2025; pentru amplasamentele mai mari, cel puțin jumătate din suprafață trebuie acoperită cu panouri. Guvernul francez estimează că măsurile ar putea adăuga 11 gigawați la rețea, suficient pentru alimentarea a aproximativ 12 milioane de locuințe, iar operatorii care ignoră mandatul riscă amenzi de până la 40.000 de euro pe an (aprox. 200.000 lei). Totuși, materialul notează că anul trecut Franța a relaxat mandatul, permițând parcărilor exterioare de peste 1.500 mp să acopere cel puțin jumătate din suprafață fie cu panouri solare, fie cu copaci care oferă umbră, fie cu o combinație. Reguli similare sunt menționate și în Slovenia (obligație pentru parcări reconstruite și noi de peste 1.000 mp), respectiv în mai multe regiuni din Germania, unde parcările noi au obligații privind energia solară în funcție de numărul de locuri. Marea Britanie: încă în faza de calibrare a politicii, cu studii de caz Pentru Marea Britanie, materialul indică faptul că guvernul a lansat anul trecut o „ cerere de dovezi ” pentru a înțelege cum poate valorifica potențialul parcărilor. Este dat ca exemplu un proiect „Park and Ride” din Leeds, pentru care se estimează o producție anuală de 852.000 kWh și o compensare de 471 de tone de carbon pe an, echivalentul eliminării a 203 mașini de pe drumuri, conform cifrelor citate. În același exemplu, este menționat că stocarea surplusului de energie produs în timpul zilei ar permite furnizarea de electricitate la un cost mai mic decât achiziția din rețea, iar amortizarea pentru punctele de încărcare a vehiculelor electrice ar fi estimată la sub 10 ani, pe baza unei medii de două încărcări pe zi în primul an. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția este o combinație între stimulente economice (economii la facturi și venituri din vânzarea energiei) și presiune de reglementare, cu diferențe între țări privind obligativitatea și termenele. Materialul notează explicit că nu toate statele sunt de acord cu această strategie, ceea ce sugerează că ritmul de implementare va depinde de cadrul legal local și de capacitatea operatorilor de a finanța investițiile. [...]
PPC își extinde amprenta regională prin intrarea în Polonia cu 277,3 MW , o mișcare care susține ținta grupului de a-și dubla capacitatea instalată până în 2030, potrivit Ziarul Financiar . Intrarea se face prin achiziția unui portofoliu de proiecte eoliene și solare de la EDP Renewables Polska și EDP Renewables Polska HoldCo, în cadrul strategiei de investiții de 24 miliarde de euro (aprox. 125,9 mld. lei) până în 2030. Portofoliul include 175,4 MW capacități regenerabile deja operaționale (eolian și solar) și 101,9 MW proiecte fotovoltaice în dezvoltare, care ar urma să intre în exploatare în 2029. Finalizarea tranzacției depinde de condițiile uzuale, inclusiv aprobările autorităților de reglementare relevante. Ce cumpără PPC în Polonia: mix între active în funcțiune și proiecte noi În zona eoliană, PPC preia 130,5 MW operaționali, prin trei parcuri: Ilza (54 MW), Tomaszów (46,5 MW) și Poturzyn (30 MW). Compania indică un factor de capacitate de până la 33% pentru aceste proiecte (indicator care arată cât de mult produce efectiv o centrală față de puterea instalată, într-o perioadă dată). Pe solar, portofoliul include 44,9 MW deja funcționali, prin parcurile Pakoslaw (25,1 MW) și Recz (19,8 MW). Pentru aceste active, PPC spune că există, în primii ani de funcționare, contracte pe termen lung cu preț fix, care reduc expunerea la volatilitatea prețurilor la electricitate. Separat, cele 101,9 MW în dezvoltare sunt două proiecte solare: Ilza CP (50,9 MW) și Tomaszów CP (51 MW), așteptate să devină operaționale în 2029. Impact operațional: „cable pooling” și presiunea conectării la rețea Un element tehnic cu impact direct asupra implementării este utilizarea unui model de tip „cable pooling”, prin care proiectele fotovoltaice în dezvoltare vor folosi aceeași infrastructură de conectare la rețea ca parcurile eoliene existente. PPC susține că această soluție permite utilizarea mai eficientă a capacității rețelei, reduce constrângerile de conectare și creează sinergii între producția eoliană și cea solară, care au profiluri de generare complementare. Compania estimează pentru întregul portofoliu o durată de viață operațională de 35 de ani. De ce contează: Polonia, piață în creștere și ținta de 24,3 GW până în 2030 PPC descrie Polonia ca una dintre piețele europene cu cel mai ridicat ritm de dezvoltare în energia curată și indică o rată medie anuală de creștere de peste 17% a regenerabilelor în perioada 2016–2025. Totodată, Polonia și-a propus ca până în 2030 peste 50% din producția de energie electrică să provină din surse regenerabile. Achiziția se leagă de planul strategic 2026–2030, care urmărește creșterea capacității totale instalate de la 12,4 GW în 2025 la 24,3 GW în 2030, adică aproape o dublare în cinci ani. Pentru a ajunge acolo, PPC intenționează să accelereze adăugarea de capacități noi la aproximativ 2,4 GW pe an, în special în regenerabile, producție flexibilă și stocare. În paralel cu extinderea în Polonia, PPC indică drept piețe-țintă cu potențial ridicat Ungaria, Polonia și Slovacia, unde obiectivul este dezvoltarea a 2,2 GW de proiecte de energie regenerabilă și stocare. Până în 2030, grupul estimează că 45% din capacitatea instalată va fi în afara Greciei, ceea ce arată accelerarea internaționalizării în Europa Centrală și de Sud-Est. [...]
