Știri
Știri din categoria Energie verde
Președintele Nicușor Dan cere o tranziție verde care să nu împingă în sus costurile pentru companii și energia. Într-un mesaj după o videoconferință cu lideri europeni, el a avertizat că reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută „realist”, astfel încât să protejeze simultan mediul și economia, potrivit news.ro.
Mesajul a fost transmis după reuniunea statelor din grupul „Prietenii Competitivității”, organizată în format de videoconferință, în pregătirea Consiliului European de vară de săptămâna viitoare, de la Bruxelles.
Nicușor Dan a legat explicit obiectivele climatice de riscul de costuri suplimentare în economie, indicând două zone sensibile: companiile și prețurile la energie. În formularea sa, reducerea emisiilor rămâne o prioritate, însă implementarea nu ar trebui să genereze „presiuni excesive”.
În același mesaj, președintele a indicat că România are „resurse importante de energie”, menționând:
Acestea, spune el, pot contribui la securitatea energetică atât a României, cât și a Europei.
Separat, Nicușor Dan a susținut accelerarea investițiilor în infrastructura energetică europeană, argumentând că o rețea mai bine dezvoltată ar permite energiei să circule mai eficient între statele membre.
Șeful statului a mai afirmat că ținta comună urmărită la nivel european este o Piață Unică „bine integrată”, relansarea industriilor europene și asigurarea autonomiei strategice a Uniunii Europene, în logica unei Uniuni „puternice și competitive” care să genereze bunăstare pentru cetățeni.
Recomandate
Photon Energy încearcă să-și refacă lichiditatea prin vânzări de active în România , în timp ce lucrează la deblocarea unor centrale fotovoltaice afectate de întârzieri de licențiere, potrivit Economedia . Mișcarea vine pe fondul unei scăderi abrupte a veniturilor și a profitabilității la nivel de grup și al unei restructurări financiare care include inclusiv obligațiuni verzi cu plăți amânate. Photon Energy operează în România un portofoliu de centrale fotovoltaice de 53,5 MW, însă managementul a indicat în repetate rânduri piața locală drept una dintre principalele surse ale dificultăților operaționale, după ce aproximativ 24 MW au fost nefuncționali în ultimul an din motive de reglementare. Vânzări în lucru: proiecte „ready-to-build” și centrale operaționale Compania a confirmat semnarea, la începutul lunii aprilie, a unui memorandum de înțelegere cu un cumpărător pentru: un portofoliu de proiecte fotovoltaice din România aflate în stadiul „ready-to-build” (gata de construit); două centrale operaționale, cu o capacitate totală de 4,9 MW. Tranzacția este în derulare și ar urma să fie finalizată în trimestrul al treilea. În paralel, Photon Energy poartă discuții cu potențiali cumpărători pentru proiectul Ciupăceni și, posibil, pentru alte centrale operaționale, decizia urmând să depindă de cerere și de evaluările primite. Strategia este parte dintr-un program mai amplu de vânzare a activelor considerate non-strategice și de reducere a îndatorării. Deblocări parțiale la licențe, dar riscul de întârziere rămâne Pe partea operațională, compania spune că unele blocaje încep să se rezolve. Pe 17 februarie, centralele din Aiud și Teiuș (9,5 MW cumulat) au primit licențele necesare pentru vânzarea energiei și generează venituri comerciale de la acel moment. Pentru Ciupăceni, conducerea estima la momentul conferinței cu investitorii că licența ar putea fi emisă în aproximativ două săptămâni, după finalizarea procedurilor de testare și conformitate. În schimb, cea mai mare centrală din România, „Project 3”, era încă în testare și fără licență de exploatare comercială, compania indicând ca posibil termen trimestrul al treilea. Reprezentanții grupului au admis că problemele de reglementare din România „nu sunt încă rezolvate definitiv”. Context financiar: venituri în scădere și presiune pe obligațiuni La nivel consolidat, Photon Energy a raportat în primul trimestru din 2026 venituri de 17 milioane de euro și un EBITDA de 200.000 de euro, pe fondul mai multor factori, inclusiv scăderea producției, reducerea prețurilor la electricitate, prăbușirea activității de inginerie și costurile de restructurare. Presiunile de lichiditate au dus și la amânarea plății a două cupoane aferente obligațiunilor verzi emise pe piața germană, scadente în februarie și mai 2026, compania pregătind o restructurare a obligațiunilor și convocarea unei adunări a deținătorilor pentru renegocierea unor condiții financiare. Pentru România, combinația dintre vânzarea de active și obținerea licențelor rămâne, în următoarele trimestre, una dintre pârghiile prin care grupul încearcă să stabilizeze fluxurile de numerar și să reducă riscul operațional generat de întârzierile administrative. [...]
Un kit fotovoltaic de balcon cu baterie poate reduce factura cu doar 40–65 lei pe lună, dar instalarea rămâne blocată de birocrație , potrivit Mobilissimo , care a calculat economiile posibile pentru un pachet vândut de LIDL și a atras atenția asupra condițiilor legale din România. LIDL vinde în Germania o baterie pentru stocarea energiei solare, destinată utilizării la balcon, la prețul de 299 euro (aprox. 1.500 lei). Dispozitivul are o capacitate de 2,24 kWh, input de 1.000 W și output de 800 W, iar publicația notează că există și o versiune controlabilă din aplicație. Bateria are certificare IP65 (rezistență la praf și jeturi de apă) și un ecran LED. Cât produce, de fapt, un sistem de balcon și ce economie rezultă În România, LIDL ar vinde deja un kit de panouri fotovoltaice pentru balcon la 1.299 lei, care include două panouri de 185 W, un microinvertor cu monitorizare WiFi (dispozitiv care transformă curentul produs de panouri pentru a fi folosit în locuință), cabluri și sistem de prindere. Puterea totală este indicată ca fiind „aproximativ 400 W”. Pe baza unei puteri realiste de 370–400 W vârf, Mobilissimo estimează că un astfel de sistem poate produce, în medie, aproximativ 33–45 kWh pe lună, în funcție de anotimp, orientarea balconului și numărul de ore de soare. Din această producție ar rezulta: o economie de aproximativ 40–65 lei pe lună pentru clienții PPC , în funcție de tarif și consum; o economie mai redusă în cazul Digi Energy , fără a fi indicată o valoare exactă. Publicația menționează și repere de preț la PPC: 1,17 lei/kWh în oferta Simplu Online sau 1,42 lei/kWh în alte oferte. Costul total și rolul real al bateriei Calculul din articol pornește de la un buget total de 3.299 lei , rezultat din „aproximativ 2.000 lei” pentru baterie și 1.299 lei pentru panouri. Un punct important: panourile sunt cele care generează energia și economia , în timp ce bateria „nu produce energie suplimentară”, ci doar stochează energia produsă pentru utilizare ulterioară (de exemplu seara). Obstacolul major: regulile de instalare în România Dincolo de calcule, problema practică ține de reglementare și proceduri. Mobilissimo susține că sistemele fotovoltaice de balcon nu pot fi instalate fără formalități , fiind necesare: notificarea operatorului de distribuție; montajul cu persoane autorizate; informarea blocului și acordul asociației de proprietari . În acest context, chiar dacă economiile lunare sunt cuantificabile, implementarea poate depinde de aprobări și de capacitatea proprietarilor de a parcurge pașii ceruți. [...]
Producția solară a depășit 2.500 MW la prânz, împingând sistemul spre export , într-un moment în care România funcționa fără ambele reactoare nucleare, potrivit Economica . La ora 13:12, parcurile fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de transport) au ajuns la 2.516 MW, peste 60% din consumul din rețele. Recordul este relevant operațional: la mijlocul zilei, fotovoltaicele au devenit „de departe” prima sursă de generare, iar echilibrul sistemului s-a făcut cu export, deși lipseau capacități importante din mix. Ce arată cifrele din sistem la momentul recordului La ora 13:12, producția totală instantanee era de circa 4.800 MW, în timp ce consumul din rețea era de circa 4.100 MW. Diferența a fost influențată și de autoconsumul prosumatorilor (consum acoperit local, care nu mai apare ca cerere în rețea), menționează publicația. În același interval: fotovoltaicele dispecerizabile au asigurat peste 50% din producția națională și peste 60% din consumul din rețele (fără a include prosumatorii); România exporta energie la o putere de 700 MW; aportul hidro era de doar 1.000 MW, vântul de 200 MW, iar producția din gaze și cărbune era descrisă ca relativ mică; ambele reactoare nucleare erau indisponibile. De ce contează pentru piață și operare Depășirea pragului de 2.500 MW din fotovoltaice dispecerizabile indică o schimbare de greutate în orele de prânz: sistemul poate ajunge rapid în situații de excedent, chiar și în condiții de producție redusă din alte surse, ceea ce împinge spre export și pune presiune pe flexibilitate (capacități care pot crește/scădea rapid) și pe managementul rețelei. Publicația notează că precedentul record fusese atins pe 5 mai, la 2.491 MW, iar pe măsură ce crește capacitatea instalată în fotovoltaic sunt posibile noi recorduri în acest an, până la venirea toamnei. Context: cât fotovoltaic este instalat Puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile este de 3.340 MW, conform ultimelor date ale ANRE , citate de Economica . Numărul prosumatorilor a depășit 320.000, iar capacitatea instalațiilor lor este de peste 3.700 MW, potrivit ultimelor date menționate în articol. [...]
Vârful de producție solară din Bulgaria arată cât de mult contează stocarea pentru a evita „exportul ieftin ziua și importul scump seara”. Pe 15 mai, într-o fereastră scurtă la prânz, producția fotovoltaică din Bulgaria a ajuns la un nivel care, teoretic, putea acoperi singură cererea instantanee de electricitate a țării, potrivit Economedia , care citează date ale operatorului bulgăresc de sistem și o relatare Novinite . În jurul prânzului, centralele solare livrau peste 3.700 MW, în timp ce consumul sistemului era de aproximativ 3.200 MW. Totuși, asta nu a însemnat că Bulgaria a fost alimentată exclusiv din solar: nuclearul, cărbunele și hidroenergia au continuat să funcționeze simultan. Exporturi mari, în paralel cu încărcarea bateriilor În aceeași perioadă, Bulgaria a rămas exportator net de energie electrică, trimițând în jur de 1.600 MW către țările vecine, inclusiv România. Un element-cheie a fost rolul stocării: o parte tot mai mare din surplusul solar este absorbită de baterii. La prânz, acestea se încărcau cu peste 1.400 MW, funcționând practic ca o „cerere flexibilă” în rețea. Fără această capacitate, ar fi fost necesară reducerea producției din regenerabile, fie din cauza consumului intern insuficient, fie din cauza limitărilor la export. Comparația cu România: stocare redusă, dezechilibru zi–seară Economedia notează că România are instalate în baterii aproximativ 500 MW, nivel considerat insuficient pentru a stoca o cantitate substanțială din producția fotovoltaică locală. În condițiile unor producții instantanee de peste 2.200 MW într-o zi senină, posibilitatea de a stoca doar 400 MW „nu înseamnă mare lucru”, ceea ce menține un model de piață cu exporturi mari de energie ieftină în timpul zilei și importuri mai scumpe seara, la vârful de consum. Ca ordin de mărime, în Sistemul Energetic Național (SEN) din România sunt aproape 5.000 MW instalați în fotovoltaic, inclusiv la prosumatori, însă Bulgaria – deși are o suprafață mai mică – are o capacitate totală instalată în fotovoltaic mai mare decât România. Sursa primară menționează și relatarea Novinite , care a publicat informația inițială. [...]
Conectarea la rețea a parcului solar de 169 MW de la Iepurești ridică miza pe venituri și pe stocare : proiectul, deținut integral de israelienii de la Nofar Energy, intră în etapa de operare comercială și vine cu o estimare de circa 19 milioane de euro (aprox. 95 milioane lei) venituri în primul an, potrivit Economica . Compania a transmis pe LinkedIn că instalația de 169 MW este deja operațională și că estimează un EBITDA (profit operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) de aproximativ 16 milioane de euro (aprox. 80 milioane lei) în primul an. În paralel, Nofar spune că este „în stadii avansate” cu integrarea unui sistem de stocare a energiei „la scară largă” în cadrul centralei, pentru a crește utilizarea energiei produse și randamentul total. Ce înseamnă, practic, „legat la rețea” pentru monetizarea proiectului După energizare urmează o succesiune de pași tehnici și administrativi până la vânzarea efectivă de energie: perioadă de probe, certificat de conformitate de la operatorul de rețea, recepție finală, certificat de racordare, apoi licența de operare de la ANRE . Abia după aceste etape unitatea se înscrie la piață și poate începe vânzarea de energie electrică. Din această perspectivă, conectarea la rețea este doar începutul unei faze în care calendarul și viteza de parcurgere a formalităților pot influența direct fluxurile de numerar ale proiectului. Record operațional și planuri de extindere După finalizarea etapelor de punere în funcțiune, parcul de la Iepurești (județul Giurgiu) ar urma să devină cel mai mare parc fotovoltaic operațional din România, notează publicația, în condițiile în care există proiecte mai mari aflate în derulare, inclusiv unul în județul Giurgiu, la Ogrezeni, al celor de la Enery, unde construcția a început recent (menționat de Economica cu trimitere la e-nergia.ro ). Recordul anterior este atribuit tot Nofar, care împreună cu Econergy a pus în funcțiune parcul de la Rătești (Argeș) de 155 MW, conectat la rețea la finalul lui 2023. Nofar a cumpărat proiectul de la Iepurești (169 MWp) în primăvara lui 2022, iar atunci a fost avansată posibilitatea extinderii „cel mai probabil” până la 400 MWp, în funcție de condițiile tehnice ale rețelei. Finanțări și blocaje: conectarea la rețea rămâne punct sensibil În material sunt menționate și finanțări pentru proiecte ale grupului: la finalul lui 2024, BERD și Raiffeisen Bank International au acordat o finanțare de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei) pentru dezvoltarea a două parcuri fotovoltaice la Iepurești și Ghimpati, cu o capacitate totală instalată de 330 MW. Totodată, în noiembrie 2025, BERD a anunțat un pachet de finanțare de 192 milioane euro (aprox. 960 milioane lei) pentru proiecte solare totalizând 531 MW (Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II), care ar urma să genereze 676 GWh pe an (informație preluată de Economica cu trimitere la e-nergia.ro ). Pe partea operațională, un oficial al Nofar a indicat că există întârzieri atât din motive birocratice, cât și din cauza conectării la rețea, care „nu se face suficient de rapid”, iar diferențele dintre termenele teoretice și cele reale pot afecta modelul de business și pot aduce costuri suplimentare. Nofar Energy este o companie israeliană de energie regenerabilă listată la bursa din Tel Aviv. [...]
Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 136 milioane euro pe zi de la începutul războiului din Iran, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: mai multă energie solară și eoliană înseamnă o expunere mai mică la șocurile de preț ale petrolului și gazelor, într-un moment în care conflictul menține cotațiile ridicate. Analiza citată de publicație, realizată de organizația SolarPower Europe , estimează că utilizarea energiei solare a adus economii cumulate de 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie, echivalentul unei medii de 136 milioane de euro pe zi. De ce contează: regenerabilele reduc dependența de prețurile petrolului și gazelor Contextul este o piață energetică tensionată. Țițeiul Brent, reper global pentru prețul petrolului, a rămas volatil pe fondul controlului exercitat de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. La 4 iunie, Brent se tranzacționa la 95 de dolari (aprox. 437 lei) pe baril, cu 20 de euro peste nivelul din ziua de dinaintea începerii războiului (27 februarie), potrivit datelor prezentate în articol. Și gazele s-au scumpit: prețul de referință pe piața olandeză TTF a crescut puternic după izbucnirea conflictului, cu episoade în martie în care saltul a fost de aproape 50%, mai arată materialul. Ce mecanism apasă prețul: mai puține ore în care gazul „face” prețul Pe piețele europene de energie electrică, prețul angro orar este stabilit, de regulă, de cel mai scump producător necesar pentru acoperirea cererii, de obicei pe bază de combustibili fosili. Pe măsură ce crește producția din tehnologii mai ieftine, precum eolianul și solarul, acestea înlocuiesc gazul și cărbunele, iar combustibilii fosili ajung mai rar să stabilească prețul, explică articolul. Un exemplu este Spania: din 2019, și-a dublat capacitatea instalată eoliană și solară, adăugând peste 40 GW. Un raport al Ember citat de Antena 3 arată că această creștere a redus cu 75% influența producătorilor scumpi pe bază de combustibili fosili asupra prețului energiei electrice din 2019 încoace. Unde este UE în tranziția energetică În 2025, energia eoliană și solară au generat mai multă electricitate în UE decât combustibilii fosili pentru prima dată, iar un raport Ember indică un record: 30% din electricitatea UE a venit din eolian și solar, cu un punct procentual peste combustibilii fosili. În 2024, potrivit datelor prezentate în articol, cele mai mari ponderi de electricitate din surse regenerabile au fost în: Austria: 90% (susținută de 16 hidrocentrale); Suedia: 88% (în principal eolian și hidro); Danemarca: 80% (din surse regenerabile). Ce urmează: investiții și „flexibilitate” fără combustibili fosili Directoarea generală a SolarPower Europe, Walburga Hemetsberger , susține că lecțiile ultimelor 100 de zile de război ar trebui să ducă la accelerarea soluțiilor de „flexibilitate” fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, pentru a amplifica beneficiile producției europene de energie regenerabilă. „Cetățenii Europei se îndreaptă către energia solară în acest moment de criză. Lecțiile ultimelor 100 de zile (de război) ar trebui să ne determine să accelerăm implementarea soluțiilor de flexibilitate fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, care pot amplifica beneficiile producției europene de energie regenerabilă” În același timp, ea avertizează că sunt necesare măsuri concrete și instrumente de finanțare din partea Uniunii Europene pentru a menține ritmul investițiilor. [...]
