Știri
Știri din categoria Energie verde
MOL își extinde opțiunile de valorificare a biogazului printr-o unitate care produce biometan injectabil în rețeaua de gaze, un pas cu impact operațional direct asupra modului în care compania poate transforma deșeurile organice în combustibil utilizabil pe scară mai largă, potrivit Economica.
Noua instalație, inaugurată la Szarvas, este prima fabrică de biometan a Grupului MOL și a treia instalație de acest tip din Ungaria. În esență, unitatea purifică biogazul prin eliminarea CO₂ și a altor componente, rezultând biometan cu puritate și conținut energetic ridicate, care poate înlocui gazele naturale ca sursă fosilă și poate beneficia de certificare verde (ISCC).
Capacitatea anunțată este de 7 milioane de metri cubi de gaze, volum pe care compania îl echivalează cu consumul anual al aproximativ 8.500 de gospodării medii. Biometanul poate fi folosit și în transport, sub formă de bioCNG sau bioLNG, inclusiv pentru transport public și transport de marfă.
MOL a achiziționat unitatea de producție a biogazului de la Szarvas în 2023. Până acum, biogazul era valorificat prin cogenerare: în ultimii ani, producția de 11–12 milioane de metri cubi de biogaz a generat anual aproape 24 GWh de energie electrică regenerabilă, plus energie termică. Investiția actuală extinde această schemă, prin posibilitatea de a produce biometan care poate fi introdus în rețeaua de gaze naturale.
Tehnologia necesară proiectului a fost furnizată de compania italiană Gruppo AB.
Instalația procesează anual:
Compania indică faptul că partenerii agricoli și furnizorii de materie primă sunt esențiali pentru stabilitatea aprovizionării și spune că intenționează să consolideze colaborarea cu sectorul agricol.
În declarația citată, Dr. György Bacsa, Group Chief Strategic Officer al Grupului MOL, leagă proiectul de strategia pe termen lung „SHAPE TOMORROW” și susține că, pe termen mai lung, biometanul ar putea deveni „o afacere de comercializare a gazelor la scară largă”, condiționată de un cadru de reglementare favorabil și de un mediu național care să încurajeze investițiile.
MOL mai afirmă că experiența de operare de la Szarvas va fi folosită pentru a evalua oportunități viitoare de achiziție și pentru planificarea unor investiții noi în proiecte de tip greenfield (dezvoltări de la zero).
Recomandate
Ministerul Mediului a repornit sistemul fotovoltaic de pe propria clădire, după ani în care a stat nefuncțional, iar miza imediată este reducerea consumului din rețea și a costurilor cu energia , potrivit Adevărul . Sistemul, instalat încă din 2014, a fost readus în funcțiune „astăzi”, reluând producția de electricitate din surse regenerabile. Sistemul are o putere instalată de 30 kWp, iar producția anuală estimată este de aproximativ 36.000 kWh. Ministerul susține că repornirea lui va contribui la reducerea consumului de energie din rețea și a amprentei de carbon a instituției. Ministra Mediului, Diana Buzoianu , a afirmat într-o postare pe Facebook că a descoperit „întâmplător” investiția și că, după intervenția unor experți, sistemul a devenit funcțional în câteva zile. „De câteva ore funcționează iar sistemul de fotovoltaice de pe acoperișul Ministerului Mediului! De ani de zile sistemul nu mai funcționa, ci doar aduna praf. L-am descoperit întâmplător, am chemat experții să vadă ce trebuie schimbat și în câteva zile de lucru e deja iar funcțional! Hai cu facturile mai mici la energie pentru minister.” Ce se întâmplă cu panourile nefuncționale Panourile care nu mai erau funcționale au fost predate pentru reciclare unei fabrici specializate din România. Ministerul indică faptul că materialele recuperabile pot fi reintroduse în circuitul economic, în linie cu principiile economiei circulare (recuperarea și reutilizarea resurselor). În acest context, instituția trimite și la explicații despre cum materialele din panouri pot fi reintegrate în economie, într-un material separat: „pot fi reintroduse în circuitul economic” . Următorul pas: date publice despre producția de energie Potrivit comunicatului citat, pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor urmează să fie publicate date privind producția proprie de energie fotovoltaică, astfel încât aceasta să poată fi urmărită în timp real, după implementarea soluției tehnice necesare. Detalii despre publicarea acestor date sunt menționate de instituție și într-un articol asociat: „datele privind producția proprie de energie fotovoltaică” . [...]
Un parc eolian de 253,1 MW din Călărași primește o finanțare de 284 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei), un semnal relevant pentru ritmul investițiilor mari în energie regenerabilă și pentru capacitatea proiectelor din România de a atrage capital privat, potrivit HotNews . Proiectul este dezvoltat de grupul portughez Greenvolt , controlat integral de fondul american de investiții KKR. Finanțarea vizează construcția unui parc eolian cu o capacitate instalată de 253,1 MW în județul Călărași. Din punct de vedere operațional, parcul este proiectat cu 42 de turbine, iar calendarul indicat în material prevede punerea în funcțiune până la finalul anului 2027. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un articol publicat de StartupCafe . În lipsa altor detalii în textul disponibil, nu sunt precizate structura finanțării (credit, obligațiuni, aport de capital), băncile implicate sau condițiile comerciale. [...]
Ponderea regenerabilelor în mixul de electricitate al UE a coborât ușor, dar România rămâne peste medie, aproape de 70% , un nivel care poate reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la combustibili fosili și la costurile cu emisiile, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În trimestrul al doilea din 2026, 54,1% din energia electrică generată în Uniunea Europeană a provenit din surse regenerabile, în ușoară scădere față de 54,3% în aceeași perioadă din 2025, arată Eurostat (biroul statistic al UE). În structura producției regenerabile din UE, energia solară a devenit principala sursă, cu 41,6% din totalul electricității regenerabile, în creștere de la 37,0% în trimestrul II 2025. Urmează energia eoliană (27,7%) și hidroenergia (22,6%). Restul a provenit din combustibili regenerabili (7,7%) și din surse geotermale și alte surse (0,4%). Cine conduce și cine rămâne în urmă în UE Țările cu cele mai mari ponderi ale electricității din surse regenerabile în trimestrul II 2026 au fost: Letonia: 97,7% (în principal hidroenergie și energie solară) Danemarca: 94,3% (în principal energie eoliană) Croația: 92,2% (în principal hidroenergie) La polul opus, cele mai mici ponderi au fost în: Slovacia: 19,8% Cehia: 20,9% Malta: 24,5% România: peste media UE, aproape de 70% România se situează peste media UE, cu „un procent care se apropie de 70%”, conform aceleiași surse (Eurostat). În materialul citat nu este indicată valoarea exactă și nici evoluția față de anul anterior, astfel că nu se poate cuantifica din aceste date dacă România a crescut sau a scăzut în termeni anuali. [...]
Dacia își construiește o centrală fotovoltaică de 8,5 MW la Mioveni, pentru a reduce expunerea la prețurile ridicate ale energiei , într-un moment în care conducerea companiei avertizează că energia scumpă erodează competitivitatea uzinei, potrivit Economedia . Proiectul, denumit „Centrală electrică fotovoltaică Dacia”, este prezentat ca o investiție strategică menită să crească independența energetică a uzinei și să reducă impactul asupra mediului, prin integrarea energiei regenerabile în procesele industriale. Finanțare europeană și calendar de implementare Investiția beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare , în cadrul unui program pentru dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum. Contractul de finanțare a fost semnat la 19 august 2026 cu Ministerul Energiei. Valoarea totală a proiectului este de 58,3 milioane lei (cu TVA), din care aproape 10 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă, iar restul este contribuția companiei. Punerea în funcțiune este planificată până la finalul lui 2026, cu posibilitatea prelungirii implementării până la 31.12.2028, conform prevederilor contractuale. Ce acoperă centrala din consumul uzinei Centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 8,5 MW și ar urma să producă, în medie, aproximativ 9.094 MWh anual, echivalentul a circa 8% din necesarul uzinei de la Mioveni. Pe durata estimată de funcționare de 20 de ani, producția totală ar putea depăși 181.800 MWh, energie utilizată pentru consum propriu în activitățile industriale. Compania leagă proiectul de strategia „futuREady” a Renault Group, care vizează creșterea eficienței operaționale și reducerea amprentei de carbon. Context: energia, un dezavantaj de competitivitate pentru Mioveni Decizia vine la câteva zile după ce Mihai Bordeanu, șeful Automobile Dacia, a atras atenția asupra efectelor energiei scumpe asupra producției și competitivității. Potrivit acestuia, Dacia plătește în România aproximativ 180 euro/MWh (aprox. 900 lei/MWh), în timp ce în Spania costul ar fi de circa 70–80 euro/MWh (aprox. 350–400 lei/MWh). În același context, Bordeanu a cerut Guvernului măsuri pentru îmbunătățirea competitivității și a avertizat că producția uzinei de la Mioveni va scădea cu două cifre în 2026. Totodată, circa 1.700 de angajați au plecat din companie începând de la jumătatea anului trecut, dintre care peste 700 cu contracte pe perioadă nedeterminată, prin programe de plecări voluntare. Renault Group planifica încă din 2022 instalarea de panouri fotovoltaice pe platforma de la Mioveni și la Centrul Tehnic Titu , într-o direcție care capătă acum o formă concretă prin proiectul de la uzină. [...]
Ponderea uriașă a fotovoltaicului la prânz a împins restul producției în plan secund și a accentuat riscurile operaționale ale sistemului , într-un episod care arată cât de greu poate fi gestionată o producție solară dominantă fără suficiente surse flexibile și stocare , potrivit Economedia . Luni, 5 octombrie 2026, la ora 14:25:53, producția totală din Sistemul Energetic Național era de 4.702 MW, din care 3.000 MW proveneau din fotovoltaic, adică aproximativ două treimi din total. Publicația notează că un asemenea procent „nu s-a mai văzut”, însă vine „aproape pe baza suprimării celorlalte surse”, ceea ce ridică probleme de siguranță pentru sistem. Cum arăta mixul de producție la prânz Datele prezentate indică o concentrare puternică a producției în solar, cu contribuții mult diminuate din sursele clasice: fotovoltaic: 2.971 MW (63,24%) hidrocarburi: 985 MW (20,97%) cărbune: 387 MW (8,24%) hidro: 289 MW (6,15%) biomasă: 55 MW (1,17%) eolian: 7 MW (0,15%) stocare: 4 MW (0,09%) nuclear: 0 MW (0,00%) Efectul operațional: reducerea forțată a altor capacități Economedia arată că „explozia fotovoltaică diurnă” a obligat alte surse să își reducă drastic producția în orele însorite, în special termocentralele pe cărbune și hidrocentralele. În același context, publicația menționează că energia fotovoltaică este „cea mai ieftină” și are acces garantat la rețea, în timp ce alte surse sunt „șubrezite puternic”: nuclearul lipsește, hidro este „foarte puțin”, ambele pe fondul lipsei de apă, iar cărbunele își ajustează producția. Pe partea de sistem, surplusul din orele de vârf solar se traduce în exporturi către țările vecine, conform aceleiași surse. Problema de fond: după apus, dependența de importuri revine brusc Dezechilibrul este descris ca fiind limitat la câteva ore: odată cu apusul, producția solară coboară la zero, iar sistemul pierde rapid „marea majoritate a gigawaților”. În aceste condiții, rețeaua ajunge să depindă „masiv de importuri” pentru acoperirea consumului, Economedia susținând că dependența este atât de mare încât România ajunge să aducă „mai mulți MW decât se generează intern”. În ansamblu, episodul indică o provocare operațională: integrarea unei cantități foarte mari de energie solară în timpul zilei, urmată de o cădere abruptă seara, într-un sistem în care alte surse sunt fie indisponibile, fie împinse să funcționeze la niveluri reduse. [...]
OMV Petrom alocă peste 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) pentru proiecte cu emisii reduse până în 2030 , adică circa un sfert din investițiile totale planificate în Strategia 2030 , potrivit Newsweek . Restul bugetului rămâne orientat către producția clasică de hidrocarburi, semnalând o tranziție graduală, nu o schimbare de model peste noapte. OMV Petrom anunță că a realizat deja investiții de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27 miliarde lei) în cadrul Strategiei 2030, lansată în decembrie 2021, „aproape jumătate din valoarea prevăzută”. Compania își justifică ritmul și direcția printr-un context de piață „foarte dinamic”, cu cerere de energie în creștere și constrângeri de aprovizionare. Cum arată calendarul investițiilor până în 2030 În comunicatul citat, compania indică o scădere a investițiilor medii anuale după 2026, pe măsură ce proiectele strategice avansează: 2024–2026: investiții medii anuale estimate la circa 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) 2027–2030: alocări de circa 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) Ponderea proiectelor cu emisii reduse și zero este de aproximativ 25% din investițiile totale , conform Curs de guvernare , citat de Newsweek. Ce urmărește compania: diversificare și „reziliență” în tranziția energetică OMV Petrom spune că fondurile sunt direcționate către proiecte strategice care vizează: diversificarea activității , extinderea prezenței în Europa de Sud-Est , construirea unor noi piloni de creștere . Compania afirmă că își menține „direcția strategică, planurile de investiții și politica de dividende”, mizând pe flexibilitatea portofoliului pentru a răspunde ritmului tranziției energetice. „Transformarea noastră este în plină desfăşurare. De la lansarea Strategiei 2030 în decembrie 2021, am investit 5,4 miliarde de euro pentru a ne consolida şi diversifica activitatea, pentru a ne extinde prezenţa în Europa de Sud-Est şi pentru a construi noi piloni de creştere”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. În context, Newsweek trimite și la alte proiecte ale companiei, inclusiv despre stadiul Neptun Deep (împreună cu Romgaz) și despre investiții în biocombustibili: platforma Neptun Alpha și conducta spre țărm , respectiv instalația de biodiesel și combustibil sustenabil pentru aviație . De ce contează Pentru piața locală, mesajul cheie este că tranziția către energie cu emisii mai mici este finanțată, dar rămâne minoritară în buget : aproximativ 25% din investițiile până în 2030. În același timp, compania indică faptul că o parte semnificativă din plan (5,4 miliarde euro) este deja executată, ceea ce reduce riscul ca strategia să rămână doar la nivel de intenție. [...]
