Băncile vor proiecte de energie verde cu ipoteze de preț prudente, pe fondul așteptărilor de scădere a marjelor, iar asta poate face diferența între un proiect care ajunge la finanțare și unul care rămâne pe hârtie, potrivit Ziarul Financiar, care o citează pe Andreea Paraschiv, membră a Future Energy Leaders România (FEL România).

În discuția despre „bancabilitatea” proiectelor (adică șansa lor de a fi finanțate de o bancă), Paraschiv indică trei condiții care revin constant în dialogul cu finanțatorii: o abordare juridică solidă, soluția potrivită de racordare la rețea și un plan de business pentru energia produsă, construit fără optimism excesiv privind prețurile pe termen lung.

De ce se schimbă miza: prețuri volatile acum, presiune pe marje mai târziu

Un punct cheie pentru finanțare este modelarea conservatoare a veniturilor. Paraschiv atrage atenția că, deși prețurile din piață sunt ridicate și volatilitatea intrazilnică este mare, pe termen lung este de așteptat o scădere a prețurilor și o comprimare a marjelor, pe măsură ce se dezvoltă piața de stocare.

„Doar că odată cu dezvoltarea pieţei de stocare o să ajungem la canibalizare şi o să vedem o reducere substanţială a marjelor.”

În această logică, un proiect care nu include aceste riscuri în modelul financiar „nu va rezista analizei unei bănci”, spune ea.

Cele trei elemente care fac un proiect „bancabil”

Din perspectiva consultanței pentru companii din sectorul energetic, Paraschiv punctează că proiectele trebuie să treacă de o verificare riguroasă înainte de a ajunge la finanțare, în special pe zona de conectare la rețea și pe partea juridică a terenurilor.

Elementele menționate ca obligatorii în discuția cu un bancher sunt:

• abordare juridică solidă (inclusiv drepturi pe teren „securizate într-un mod sigur”);
• soluția potrivită de racordare la rețea, susținută de analiză tehnică;
• plan de business realist pentru energia produsă, cu ipoteze prudente de preț.

România rămâne atractivă, inclusiv pe tema rețelei

Deși piața de energie verde este descrisă ca având multe proiecte, nu toate ajung să securizeze finanțarea necesară pentru a intra în șantier. În acest context, Paraschiv susține că România „în ultimii ani” a devenit o piață foarte atractivă pentru investițiile în energie și că, în pofida discuțiilor despre congestia rețelei, situația este „mai bună față de vest” pe acest plan.

Ce urmează: biometanul și rolul garanțiilor de origine

Ca direcție de dezvoltare, Paraschiv indică biometanul drept o piață „foarte interesantă” în următorii cinci ani. Argumentul ține de aderarea României la sistemul garanțiilor de origine (mecanism care certifică proveniența „verde” a energiei), despre care spune că ar urma să ajute la semnarea contractelor și, implicit, la creșterea bancabilității proiectelor.