Știri
Știri din categoria Energie verde
Microsoft a atins obiectivul de a utiliza 100% energie regenerabilă pentru consumul anual global de energie electrică al companiei, conform unui anunț recent al companiei. Această realizare marchează un pas important în angajamentul Microsoft de a deveni o companie cu emisii negative de carbon până în 2030, informează The Official Microsoft Blog. Progresul înregistrat contribuie la investiții în sistemele energetice din regiunile unde Microsoft operează, extinde oferta de energie curată și promovează inovația în domeniul energiei.
De la primul acord de achiziție de energie (PPA) din 2013, Microsoft a dezvoltat unul dintre cele mai mari portofolii de energie curată din lume. Compania a contractat 40 de gigawați (GW) de energie regenerabilă în 26 de țări, din care 19 GW sunt deja operaționali. Aceste contracte au redus emisiile de dioxid de carbon raportate de Microsoft cu aproximativ 25 de milioane de tone și au mobilizat miliarde de dolari în investiții private.
„Parteneriatele, comunitățile și inovația sunt ingrediente esențiale care ajută la accelerarea tehnologiilor și infrastructurii de primă clasă la scară”, a declarat Microsoft în comunicatul său.
Microsoft a dezvoltat practici comerciale și tehnice care promovează modele de achiziție scalabile și repetabile. Colaborând cu peste 200 de corporații globale și numeroase utilități și dezvoltatori, compania a contribuit la reducerea costurilor de tranzacție și la extinderea accesului dezvoltatorilor la finanțare.
Compania a semnat acorduri inovatoare, cum ar fi un PPA de 25 MW în Japonia, care a deschis calea pentru achiziții corporative de peste 2 GW de energie regenerabilă în țară. În India, Microsoft a achiziționat un offtake hibrid solar/eolian de 437 MW, sprijinind accesul la energie și electrificarea rurală.
Investițiile Microsoft în energie regenerabilă au mobilizat miliarde de dolari și au creat mii de locuri de muncă în comunitățile unde operează. Proiecte precum PPA-ul de 500 MW cu Sol Systems și PPA-ul de 250 MW cu Volt Energy Utility au oferit formare locală și locuri de muncă, precum și granturi pentru organizații nonprofit comunitare.
Pe măsură ce cererea globală de energie electrică continuă să crească, Microsoft își propune să adauge soluții de electricitate fără carbon în portofoliul său de resurse regenerabile. Compania colaborează cu parteneri pentru a dezvolta noi tehnologii energetice, inclusiv energie nucleară și captarea carbonului, și continuă să investească în infrastructura energetică de ultimă generație.
Angajamentul Microsoft de a deveni o companie cu emisii negative de carbon până în 2030 rămâne un apel la acțiune pentru companie, clienții săi și sectorul tehnologic mai larg, pentru a investi într-un sistem energetic accesibil, fiabil și durabil.
Recomandate
OMV Petrom își pregătește extinderea regională în regenerabile, cu Serbia ca piață-țintă în Balcanii de Vest , în condițiile în care compania se așteaptă să își revizuiască în creștere obiectivul pentru 2030 de peste 2,5 GW capacitate de producție de electricitate din surse regenerabile, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Vicepreședintele OMV Petrom, Narcis Popescu (responsabil de dezvoltarea afacerilor în divizia de gaze și energie electrică), a spus la Belgrade Energy Forum 2026 că Serbia este „principala țintă” pentru extinderea pe regenerabile în Balcanii de Vest, inclusiv prin cooperare cu afaceri locale. Informația a fost relatată de Balkan Green Energy News, potrivit Economedia. Ce înseamnă pentru planul de investiții al companiei OMV Petrom derulează un program de cheltuieli de 11 miliarde de euro pentru perioada 2022–2030, iar compania intenționează să aloce 25% din cheltuielile de capital (capex) către noile afaceri verzi, conform declarațiilor lui Popescu. În zona de electricitate regenerabilă, compania are: 100 MW în operare; peste 900 MW în construcție; un portofoliu total de peste 2,5 GW (solar și eolian, într-un raport de 3 la 2). Popescu a indicat că ținta de 2,5 GW pentru 2030 „este așteptat să fie revizuită în creștere” și a cerut eforturi comune pentru aprovizionarea cu energie în Europa de Sud-Est. Proiecte în derulare și parteneriate (context pentru extindere) Pe lângă direcția de extindere în Serbia, OMV Petrom are în lucru mai multe proiecte și parteneriate în regiune, potrivit aceleiași surse: joint venture fotovoltaic 50-50 cu Complexul Energetic Oltenia, cu o capacitate totală de 550 MW; panourile solare „urmau să ajungă” în portul Constanța, potrivit lui Popescu; parteneriat 50-50 cu Renovatio pentru 950 MW eolian și 180 MW fotovoltaic; parteneriat cu Enery Element în Bulgaria pentru proiectul solar Gabare de 400 MW; în România, un cluster fotovoltaic de 710 MW în Teleorman și construcția parcului solar Ișalnița de 89 MW. Pe mobilitate electrică, OMV Petrom are 1.350 de puncte de încărcare (inclusiv în parteneriate) și țintește peste 5.000 până în 2030. De ce contează: Serbia, testul de scalare regională pentru regenerabile Mesajul transmis la forumul de la Belgrad indică faptul că următoarea etapă a creșterii portofoliului de regenerabile ar putea veni din afara României, iar Serbia este piața pe care OMV Petrom vrea să o prioritizeze în Balcanii de Vest. În paralel, compania își păstrează mixul de tranziție energetică, cu gaze naturale ca pilon și investiții în tehnologii cu emisii reduse și zero (inclusiv captarea, utilizarea și stocarea carbonului – CCUS, hidrogen și biocombustibili), conform prezentării citate de Economedia. [...]
Un proiect fotovoltaic de 350,4 MW din Argeș are acces confirmat la rețeaua de transport , un avantaj tot mai rar pentru investițiile mari în regenerabile, potrivit Profit . Dezvoltarea, realizată de o companie olandeză, mizează pe racordare fără lucrări suplimentare de întărire a rețelei și pe posibilitatea adăugării unei componente de stocare în baterii, ceea ce poate crește atractivitatea pentru finanțare și contracte pe termen lung cu consumatori industriali. Proiectul este amplasat în comuna Rociu, județul Argeș, și este alcătuit din șapte centrale fotovoltaice independente, cu o capacitate instalată totală de 350,4 MW, interconectate prin infrastructură comună. Dezvoltarea folosește aproximativ 344 de hectare, teren securizat prin concesiuni pe 25 de ani. De ce contează: racordarea la 400 kV, fără întăriri de rețea Conform Avizului Tehnic de Racordare (ATR), proiectul poate fi conectat la Sistemul Energetic Național prin linia de transport de 400 kV Bradu–Brașov , unul dintre coridoarele energetice majore ale României. Publicația notează că soluția de racordare nu ar necesita lucrări suplimentare de întărire a rețelei — un element care, în contextul blocajelor și competiției pentru capacitate în rețelele de transport, poate face diferența între un proiect „pe hârtie” și unul bancabil (finanțabil). Componenta de stocare: până la 1.400 MWh, planificată Proiectul a fost conceput astfel încât să permită integrarea unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS), cu o capacitate de până la 1.400 MWh. Dezvoltatorul a securizat terenul necesar pentru această componentă, iar, dacă va fi implementată, stocarea ar urma să crească predictibilitatea livrărilor de energie, să ajute la echilibrarea sistemului și să faciliteze contracte pe termen lung de tip PPA (Power Purchase Agreement – acord bilateral de cumpărare a energiei) cu mari consumatori industriali. Stadiul proiectului și calendarul de autorizare Până în prezent, au fost finalizate certificatul de urbanism, studiile tehnice de racordare și aprobarea formală a soluției de conectare la rețea. ATR a fost emis la 19 decembrie 2025, iar finalizarea procesului de autorizare este estimată în cursul anului 2026, ceea ce ar deschide calea către statutul „Ready-to-Build” (pregătit pentru construcție). Cine dezvoltă investiția Proiectul este dezvoltat de GEM Europe B.V ., o platformă olandeză specializată în dezvoltarea de proiecte fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei în România și în Europa Centrală și de Est, care operează sub brandul Green Energy Movement. Compania a fost fondată în 2023, cu activități de pregătire a pieței începute din 2021, și afirmă că acoperă întregul lanț de dezvoltare, de la identificarea și securizarea terenurilor până la autorizare, proiectare, racordare și structurare investițională. [...]
Photon Energy încearcă să-și refacă lichiditatea prin vânzări de active în România , în timp ce lucrează la deblocarea unor centrale fotovoltaice afectate de întârzieri de licențiere, potrivit Economedia . Mișcarea vine pe fondul unei scăderi abrupte a veniturilor și a profitabilității la nivel de grup și al unei restructurări financiare care include inclusiv obligațiuni verzi cu plăți amânate. Photon Energy operează în România un portofoliu de centrale fotovoltaice de 53,5 MW, însă managementul a indicat în repetate rânduri piața locală drept una dintre principalele surse ale dificultăților operaționale, după ce aproximativ 24 MW au fost nefuncționali în ultimul an din motive de reglementare. Vânzări în lucru: proiecte „ready-to-build” și centrale operaționale Compania a confirmat semnarea, la începutul lunii aprilie, a unui memorandum de înțelegere cu un cumpărător pentru: un portofoliu de proiecte fotovoltaice din România aflate în stadiul „ready-to-build” (gata de construit); două centrale operaționale, cu o capacitate totală de 4,9 MW. Tranzacția este în derulare și ar urma să fie finalizată în trimestrul al treilea. În paralel, Photon Energy poartă discuții cu potențiali cumpărători pentru proiectul Ciupăceni și, posibil, pentru alte centrale operaționale, decizia urmând să depindă de cerere și de evaluările primite. Strategia este parte dintr-un program mai amplu de vânzare a activelor considerate non-strategice și de reducere a îndatorării. Deblocări parțiale la licențe, dar riscul de întârziere rămâne Pe partea operațională, compania spune că unele blocaje încep să se rezolve. Pe 17 februarie, centralele din Aiud și Teiuș (9,5 MW cumulat) au primit licențele necesare pentru vânzarea energiei și generează venituri comerciale de la acel moment. Pentru Ciupăceni, conducerea estima la momentul conferinței cu investitorii că licența ar putea fi emisă în aproximativ două săptămâni, după finalizarea procedurilor de testare și conformitate. În schimb, cea mai mare centrală din România, „Project 3”, era încă în testare și fără licență de exploatare comercială, compania indicând ca posibil termen trimestrul al treilea. Reprezentanții grupului au admis că problemele de reglementare din România „nu sunt încă rezolvate definitiv”. Context financiar: venituri în scădere și presiune pe obligațiuni La nivel consolidat, Photon Energy a raportat în primul trimestru din 2026 venituri de 17 milioane de euro și un EBITDA de 200.000 de euro, pe fondul mai multor factori, inclusiv scăderea producției, reducerea prețurilor la electricitate, prăbușirea activității de inginerie și costurile de restructurare. Presiunile de lichiditate au dus și la amânarea plății a două cupoane aferente obligațiunilor verzi emise pe piața germană, scadente în februarie și mai 2026, compania pregătind o restructurare a obligațiunilor și convocarea unei adunări a deținătorilor pentru renegocierea unor condiții financiare. Pentru România, combinația dintre vânzarea de active și obținerea licențelor rămâne, în următoarele trimestre, una dintre pârghiile prin care grupul încearcă să stabilizeze fluxurile de numerar și să reducă riscul operațional generat de întârzierile administrative. [...]
Germania plătește printre cele mai mari prețuri la electricitate din UE, deși produce masiv energie verde , iar diferența vine în principal din modul de formare a prețului pe piață, din limitele rețelei și din taxele de sistem, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . În același clasament, România apare la nivelul mediei UE. În 2025, Germania a produs mai multă energie electrică din surse solare și eoliene decât orice alt stat membru, iar 59% din electricitatea sa a provenit din surse curate, conform grupului de reflecție Ember , citat în material. Cu toate acestea, gospodăriile germane plătesc cu aproximativ o treime peste media UE, în condițiile în care prețul final rămâne influențat de centrale pe combustibili fosili, ale căror costuri sunt volatile. Unde se poziționează România în UE Pe baza datelor Eurostat pentru a doua jumătate a lui 2025, firma 1KOMMA5° estimează o medie a UE de 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), taxe și impozite incluse. Germania este la 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh), iar România este la 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), adică la nivelul mediei. Topul menționat în articol indică următoarele poziții (prețuri pentru gospodării, cu taxe): Irlanda: 0,40 euro/kWh (aprox. 2,00 lei/kWh) Germania: 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh) Belgia: 0,35 euro/kWh (aprox. 1,75 lei/kWh) … România: 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh) … Ungaria: 0,11 euro/kWh (aprox. 0,55 lei/kWh) Materialul mai arată și impactul la nivel de factură: pentru o gospodărie cu o singură persoană care consumă 1.500 kWh, prețurile din Germania ar însemna aproximativ 150 de euro pe an (aprox. 750 lei) peste media UE; pentru o familie cu 5.000 kWh, aproximativ 500 de euro (aprox. 2.500 lei) în plus. De ce rămâne scump curentul în Germania, în ciuda regenerabilelor Explicația centrală ține de „principiul ordinii de merit” (merit order) – mecanism prin care prețul energiei pe piață ajunge să fie dat de cea mai scumpă centrală încă necesară pentru acoperirea cererii. Cu alte cuvinte, dacă producția din surse regenerabile nu acoperă integral consumul, intră în mix surse mai scumpe, precum gazul sau cărbunele, iar acestea pot împinge prețul în sus. Articolul oferă și un reper de comparație: în Spania, dezvoltarea eolianului și solarului a redus influența producătorilor pe combustibili fosili asupra prețului electricității cu 75% din 2019, iar energia curată a ajuns la 75% din producția de electricitate anul trecut, față de 59% în Germania. Diferența este pusă și pe rolul altor surse curate, precum hidro și nuclear, care reduc dependența de combustibili fosili. Blocajele de rețea și „risipa” de energie curată cresc costurile Un alt factor major este lipsa de flexibilitate a sistemului energetic, care duce la situații în care producția regenerabilă nu poate fi preluată de rețea și este redusă intenționat (curtailment). Cofondatorul 1KOMMA5°, Jannik Schall, este citat astfel: „Germania nu are prea multă energie eoliană și solară ieftină, ci prea puțină flexibilitate în sistem.” În acest context, articolul descrie mecanisme precum oprirea producției în zone cu surplus și compensarea furnizorilor care nu pot livra în rețea, respectiv plăți de echilibrare pentru acoperirea deficitului în alte zone. În perioadele în care oferta depășește cererea, pot apărea inclusiv prețuri negative. Soluțiile discutate includ stocarea în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). Potrivit unui raport Solar Power Europe din 2026, citat în material, UE a ajuns la peste 77 GWh capacitate de stocare, după o creștere de zece ori din 2021, dar ar fi nevoie de extindere la 750 GWh în următorii cinci ani pentru țintele din 2030. Germania și Italia sunt menționate ca lideri la instalări noi în 2025. Taxele de rețea: diferența dintre un preț „competitiv” și unul de top în UE În final, analiza indică taxele și impozitele de rețea ca element cu impact direct în prețul plătit de gospodării. 1KOMMA5° estimează că, fără aceste taxe, gospodăriile din Germania ar plăti 0,26 euro/kWh (aprox. 1,30 lei/kWh), ceea ce ar coborî prețul sub nivelurile din Belgia, Luxemburg și Țările de Jos. Schall leagă reducerea taxelor de rețea de evitarea mai bună a măsurilor de redispecerizare (porniri/opririi pe termen scurt ale centralelor pentru echilibrarea rețelei) și de utilizarea unui control inteligent care să mute anticipat volume de energie între stocare și consumatori flexibili, cu efect de reducere a costurilor pe termen lung. [...]
China ridică miza în eolianul offshore printr-o stație de conversie care poate muta 2.000 MW spre țărm , un pas operațional care reduce pierderile la transport și face viabile parcurile eoliene amplasate la distanțe mari de coastă, potrivit Antena 3 . Structura, denumită „Hai Feng Zhi Xin” („Inima Vântului Marin”), a plecat din portul Nantong (provincia Jiangsu) pe o navă semi-submersibilă și se îndreaptă către un parc eolian din largul orașului Yangjiang, în provincia Guangdong. Construcția cântărește aproximativ 25.000 de tone și urmează să fie montată pe mare printr-o operațiune care necesită „o precizie de ordinul milimetrilor”. De ce contează: transportul energiei devine „veriga” care deblochează proiectele din larg Stația este descrisă ca fiind prima din lume capabilă să transporte 2.000 de megawați la o tensiune de 500 kilovolți. În practică, rolul ei este să colecteze energia produsă de 163 de turbine eoliene, să ridice tensiunea și să transforme curentul alternativ în curent continuu, pentru a permite transportul eficient prin cabluri submarine pe distanțe mari, cu pierderi minime. Proiectul marchează, potrivit materialului, intrarea Chinei în zona transmisiilor offshore cu curent continuu de ultra-înaltă tensiune (UHVDC) – o tehnologie folosită pentru a face fezabile parcurile eoliene amplasate departe de țărm, unde vântul este mai puternic și mai constant, dar infrastructura de evacuare a energiei devine mai complexă și mai scumpă. Dimensiuni și operare: o platformă aproape autonomă Instalația are 85,5 metri lungime, 82,5 metri lățime și 44 metri înălțime, o amprentă comparată cu un teren de fotbal și o înălțime echivalentă cu o clădire de 15 etaje. În interior sunt sisteme electrice, de ventilație și de protecție la incendiu, adaptate mediului marin (umiditate și salinitate ridicate). Stația ar urma să funcționeze aproape complet autonom, fără echipaj permanent, iar monitorizarea și mentenanța să fie realizate de la distanță, prin sisteme inteligente. Impact local și context: alimentarea Guangdong și ținta de 100 GW offshore După instalare, energia produsă va alimenta provincia Guangdong, prezentată drept una dintre cele mai industrializate și mari consumatoare de energie din China, cu efect de reducere a consumului de cărbune și a emisiilor de carbon. Lansarea se înscrie într-o strategie mai amplă de extindere a capacităților offshore: în ultimele luni, China a conectat la rețea o turbină eoliană offshore de 20 MW construită integral cu tehnologii interne și a instalat „cea mai mare platformă eoliană plutitoare din lume”, mai notează articolul. Planul energetic pentru 2026–2030 prevede atingerea unei capacități offshore de 100 GW până la finalul deceniului, cu o orientare către zone maritime tot mai îndepărtate. [...]
Un kit fotovoltaic de balcon cu baterie poate reduce factura cu doar 40–65 lei pe lună, dar instalarea rămâne blocată de birocrație , potrivit Mobilissimo , care a calculat economiile posibile pentru un pachet vândut de LIDL și a atras atenția asupra condițiilor legale din România. LIDL vinde în Germania o baterie pentru stocarea energiei solare, destinată utilizării la balcon, la prețul de 299 euro (aprox. 1.500 lei). Dispozitivul are o capacitate de 2,24 kWh, input de 1.000 W și output de 800 W, iar publicația notează că există și o versiune controlabilă din aplicație. Bateria are certificare IP65 (rezistență la praf și jeturi de apă) și un ecran LED. Cât produce, de fapt, un sistem de balcon și ce economie rezultă În România, LIDL ar vinde deja un kit de panouri fotovoltaice pentru balcon la 1.299 lei, care include două panouri de 185 W, un microinvertor cu monitorizare WiFi (dispozitiv care transformă curentul produs de panouri pentru a fi folosit în locuință), cabluri și sistem de prindere. Puterea totală este indicată ca fiind „aproximativ 400 W”. Pe baza unei puteri realiste de 370–400 W vârf, Mobilissimo estimează că un astfel de sistem poate produce, în medie, aproximativ 33–45 kWh pe lună, în funcție de anotimp, orientarea balconului și numărul de ore de soare. Din această producție ar rezulta: o economie de aproximativ 40–65 lei pe lună pentru clienții PPC , în funcție de tarif și consum; o economie mai redusă în cazul Digi Energy , fără a fi indicată o valoare exactă. Publicația menționează și repere de preț la PPC: 1,17 lei/kWh în oferta Simplu Online sau 1,42 lei/kWh în alte oferte. Costul total și rolul real al bateriei Calculul din articol pornește de la un buget total de 3.299 lei , rezultat din „aproximativ 2.000 lei” pentru baterie și 1.299 lei pentru panouri. Un punct important: panourile sunt cele care generează energia și economia , în timp ce bateria „nu produce energie suplimentară”, ci doar stochează energia produsă pentru utilizare ulterioară (de exemplu seara). Obstacolul major: regulile de instalare în România Dincolo de calcule, problema practică ține de reglementare și proceduri. Mobilissimo susține că sistemele fotovoltaice de balcon nu pot fi instalate fără formalități , fiind necesare: notificarea operatorului de distribuție; montajul cu persoane autorizate; informarea blocului și acordul asociației de proprietari . În acest context, chiar dacă economiile lunare sunt cuantificabile, implementarea poate depinde de aprobări și de capacitatea proprietarilor de a parcurge pașii ceruți. [...]
