Știri
Știri din categoria Energie verde
Microsoft a atins obiectivul de a utiliza 100% energie regenerabilă pentru consumul anual global de energie electrică al companiei, conform unui anunț recent al companiei. Această realizare marchează un pas important în angajamentul Microsoft de a deveni o companie cu emisii negative de carbon până în 2030, informează The Official Microsoft Blog. Progresul înregistrat contribuie la investiții în sistemele energetice din regiunile unde Microsoft operează, extinde oferta de energie curată și promovează inovația în domeniul energiei.
De la primul acord de achiziție de energie (PPA) din 2013, Microsoft a dezvoltat unul dintre cele mai mari portofolii de energie curată din lume. Compania a contractat 40 de gigawați (GW) de energie regenerabilă în 26 de țări, din care 19 GW sunt deja operaționali. Aceste contracte au redus emisiile de dioxid de carbon raportate de Microsoft cu aproximativ 25 de milioane de tone și au mobilizat miliarde de dolari în investiții private.
„Parteneriatele, comunitățile și inovația sunt ingrediente esențiale care ajută la accelerarea tehnologiilor și infrastructurii de primă clasă la scară”, a declarat Microsoft în comunicatul său.
Microsoft a dezvoltat practici comerciale și tehnice care promovează modele de achiziție scalabile și repetabile. Colaborând cu peste 200 de corporații globale și numeroase utilități și dezvoltatori, compania a contribuit la reducerea costurilor de tranzacție și la extinderea accesului dezvoltatorilor la finanțare.
Compania a semnat acorduri inovatoare, cum ar fi un PPA de 25 MW în Japonia, care a deschis calea pentru achiziții corporative de peste 2 GW de energie regenerabilă în țară. În India, Microsoft a achiziționat un offtake hibrid solar/eolian de 437 MW, sprijinind accesul la energie și electrificarea rurală.
Investițiile Microsoft în energie regenerabilă au mobilizat miliarde de dolari și au creat mii de locuri de muncă în comunitățile unde operează. Proiecte precum PPA-ul de 500 MW cu Sol Systems și PPA-ul de 250 MW cu Volt Energy Utility au oferit formare locală și locuri de muncă, precum și granturi pentru organizații nonprofit comunitare.
Pe măsură ce cererea globală de energie electrică continuă să crească, Microsoft își propune să adauge soluții de electricitate fără carbon în portofoliul său de resurse regenerabile. Compania colaborează cu parteneri pentru a dezvolta noi tehnologii energetice, inclusiv energie nucleară și captarea carbonului, și continuă să investească în infrastructura energetică de ultimă generație.
Angajamentul Microsoft de a deveni o companie cu emisii negative de carbon până în 2030 rămâne un apel la acțiune pentru companie, clienții săi și sectorul tehnologic mai larg, pentru a investi într-un sistem energetic accesibil, fiabil și durabil.
Recomandate
Finanțarea proiectelor de energie verde devine mai greu de structurat pe fondul volatilității pieței și al cerinței de predictibilitate din partea băncilor și investitorilor, iar proiectele mici și medii sunt printre cele mai expuse, potrivit Ziarul Financiar , care îl citează pe Andrei Gavriliță, CEO și fondator al Vector Capital . Vector Capital, firmă de consultanță financiară activă în România din 2025, spune că își concentrează activitatea pe facilitarea accesului la capital și pe optimizarea finanțărilor corporate, având un portofoliu diversificat, cu o pondere în creștere a proiectelor din energie, în special producție și stocare. Gavriliță indică stocarea ca „noua vedetă” a pieței, dar atrage atenția că acest segment cere competențe diferite, mai ales în operare, pentru ca proiectul să poată susține un model financiar atractiv pentru investitori. De ce se blochează mai ușor finanțările: variabilele se schimbă rapid Problema centrală, în viziunea lui Gavriliță, este că finanțatorii preferă predictibilitatea, în timp ce dezvoltatorii de proiecte traversează o perioadă în care „variabilele domină net certitudinile”. În practică, dinamica ridicată a pieței complică atât evaluarea riscului, cât și negocierea condițiilor de finanțare. Printre variabilele care se mișcă rapid și obligă băncile și investitorii să se adapteze „din mers” sunt: prețul energiei; estimarea costurilor de echilibrare; costul echipamentelor; cadrul de reglementare. La acestea se adaugă, potrivit lui, decalaje între așteptările unor investitori și cerințele finanțatorilor, inclusiv în privința aportului de capital, a experienței relevante și a demonstrării viabilității financiare. PPA-urile pe termen lung, condiție frecventă și greu de îndeplinit Un punct sensibil pentru bancabilitatea proiectelor este condiționarea finanțării de existența unor contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – contract bilateral de vânzare-cumpărare a energiei) pe termen lung. Gavriliță spune că astfel de contracte sunt dificil de obținut în contextul actual, mai ales pentru proiectele mici și medii, ceea ce poate întârzia sau chiar bloca accesul la creditare. În acest cadru, el indică drept provocări recurente pentru cei care caută finanțare: predictibilitatea veniturilor, accesul la finanțare în condiții competitive și termenele extinse de livrare pentru anumite echipamente. Contextul geopolitic apasă pe costuri și pe deciziile de investiții Gavriliță leagă dificultatea structurării finanțărilor și de un context extern „distorsionat semnificativ” de conflictele din Orientul Mijlociu, după șocul anterior al invaziei Rusiei în Ucraina . El susține că escaladarea conflictului din regiunea Golfului poate împinge în sus prețurile la petrol și gaze, cu efecte inclusiv asupra Europei și României, iar scumpirea energiei se transmite în economie prin presiune pe costuri și prin afectarea competitivității companiilor. În același timp, el vede și o fereastră de oportunitate: România ar putea deveni un hub energetic regional prin dezvoltarea infrastructurii și valorificarea resurselor disponibile, iar investițiile în capacități de producție ar ajuta la consolidarea independenței energetice. Ce face Vector Capital și unde spune că intervine Vector Capital afirmă că oferă servicii integrate pe întregul proces de obținere a finanțării: de la analiza nevoilor, definirea strategiei și pregătirea documentației (planuri de afaceri, modele financiare), până la identificarea surselor de finanțare, structurarea tranzacțiilor și negocierea condițiilor. Compania mai asistă clienți în tranzacții de tip M&A (fuziuni și achiziții) și în atragerea de capital pentru dezvoltarea proiectelor. În energie, Gavriliță spune că interesul a crescut pentru proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare, dar și pentru finanțarea contractelor companiilor EPC (inginerie, achiziții și construcție). Rolul consultanței, în această logică, este să „transforme proiectele în unele bancabile” și să alinieze așteptările investitorilor cu criteriile băncilor, inclusiv prin recomandarea de parteneri specializați (avocați, contractori EPC, administratori de active), atunci când este necesar. Pe termen lung, compania își propune consolidarea poziției în structurarea finanțărilor complexe, cu un accent tot mai mare pe sectorul energetic, pe care îl consideră unul dintre cele mai dinamice, inclusiv dincolo de regenerabile – cu potențial și în infrastructură, capacități pe gaz și energie nucleară. [...]
Moldova a atins o capacitate instalată de peste 1 GW de energie regenerabilă, cu o creștere semnificativă în ultimul an , informează PiataAuto.md . Această realizare marchează o etapă importantă pentru sectorul energetic al țării, având în vedere că, în 2025, capacitatea totală instalată era de aproximativ 580 MW. În contextul crizei energetice din 2025 și al implementării primelor licitații mari cu contracte de achiziție la preț garantat, Moldova a reușit să crească rapid capacitatea sa de energie regenerabilă. La sfârșitul anului 2025, capacitatea instalată ajunsese la 981 MW, iar în primele trei luni ale anului 2026, s-au adăugat încă 42,44 MW, depășind astfel pragul de 1 GW. Dominanța fotovoltaicelor și alte surse regenerabile Panourile fotovoltaice reprezintă cea mai mare parte a capacității de energie regenerabilă din Moldova, însumând 747 MW, adică 73% din total. Turbinele eoliene contribuie cu 252,52 MW, reprezentând 25% din capacitate. Alte surse, precum hidrocentralele și producția de biogaz, au o contribuție mai mică. Într-o zi însorită, cum a fost sâmbăta menționată în raport, panourile fotovoltaice au generat 124,1 MW, aproape jumătate din consumul intern al țării la acea oră. Turbinele eoliene și hidrocentralele au adăugat 32,6 MW și, respectiv, 23,2 MW, iar biogazul a contribuit cu 1,6 MW. Astfel, energia regenerabilă a acoperit 70,7% din consumul total de 256,7 MW la ora 12:00. Impactul asupra pieței energetice și exporturile Datorită supraproducției de energie regenerabilă, Moldova a exportat aproximativ 130 MW către Ucraina. De asemenea, România a contribuit cu 405 MW, care au fost, de asemenea, exportați către Ucraina, totalizând peste 500 MW de exporturi. Un aspect important al pieței energetice din Moldova este că o mare parte a capacității regenerabile, 570,5 MW, provine din investiții private fără prețuri minime garantate, ceea ce demonstrează viabilitatea economică a sectorului. Viitorul energiei regenerabile în Moldova În ultimul an, Moldova a început să activeze și primele centrale de stocare a energiei pe bază de baterii, un pas esențial pentru integrarea și mai multor capacități regenerabile în sistemul energetic. Aceste soluții vor permite utilizarea energiei regenerabile stocate în perioadele de supraproducție, contribuind la stabilitatea rețelei în orele de consum maxim. Această evoluție semnificativă subliniază angajamentul Moldovei de a-și dezvolta sectorul de energie regenerabilă și de a contribui la tranziția energetică globală. [...]
Auchan Renewable Energy a extins rețeaua la 40 de locații pentru care furnizează energie, iar aproximativ 60% din cantitatea livrată provine din surse regenerabile, potrivit Profit.ro . Extinderea vizează alimentarea cu energie a unui număr mai mare de puncte de consum din rețeaua companiei, în contextul în care ponderea energiei din surse regenerabile în mixul furnizat ajunge la circa 60%, conform informațiilor publicate de sursa citată. Din perspectiva pieței de energie, evoluția este relevantă deoarece indică o creștere a utilizării energiei regenerabile în consumul unui jucător mare din retail, cu potențial de impact asupra costurilor, a amprentei de carbon și a modului în care sunt gestionate contractele de furnizare. Profit.ro nu detaliază în fragmentul disponibil tipurile de surse regenerabile utilizate sau calendarul exact al extinderii, însă mesajul central este creșterea numărului de locații acoperite și nivelul de integrare a energiei verzi în energia furnizată. În perioada următoare, miza va fi menținerea sau creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul livrat, pe măsură ce rețeaua de locații alimentate se extinde, în funcție de capacitățile de producție și de achiziție disponibile. [...]
Hidroelectrica a lansat procedura de achiziție pentru echipamentele CHE Nehoiașu II , un contract estimat la circa 49,5 milioane euro (fără TVA), potrivit Economica.net . Contractul va fi atribuit „la cheie” și include proiectare, fabricare, livrare, montaj, testare, punere în funcțiune și instruirea personalului de exploatare. Durata estimată de implementare este de 44 de luni, iar proiectul se derulează în cadrul Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, amplasată în județele Buzău, Vrancea și Covasna. Procedura de atribuire are ca criteriu „cel mai bun raport calitate-preț”, evaluarea urmând să ia în calcul parametrii tehnici garantați, performanța echipamentelor și garanțiile, alături de componenta financiară. „Lansarea acestei proceduri reprezintă un moment important în strategia noastră de dezvoltare și în efortul de valorificare a potențialului hidroenergetic al României. Proiectul CHE Nehoiașu II, parte a Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, va contribui la creșterea capacității de producție din surse regenerabile, la îmbunătățirea flexibilității Sistemului Energetic Național și la consolidarea rolului Hidroelectrica ca principal producător de energie verde din România. Continuăm să investim în proiecte strategice, în dezvoltarea, diversificarea și hibridizarea portofoliului astfel încât să asigurăm tranziția către un sistem energetic sustenabil”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Investiția vizează instalarea hidroagregatului complet (turbina, generatorul, sistemele de automatizare și protecții), echipamentele hidromecanice auxiliare, precum și extinderea stației electrice de 110 kV, integrarea sistemelor SCADA (sistem de monitorizare și control la distanță) și a infrastructurii de securitate și comunicații. Compania indică drept efecte așteptate creșterea flexibilității sistemului energetic, îmbunătățirea capacității de reglaj și valorificarea suplimentară a potențialului hidroenergetic al râului Buzău. CHE Nehoiașu II este prezentată ca un proiect mai vechi, parte a extinderii Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, care include amenajarea râului Buzău și a râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică. Noua centrală ar urma să fie echipată cu un hidroagregat tip Francis de 55 MW și, după finalizare, ar urma să producă circa 150 GWh anual; valoarea relativ redusă a contractului este explicată prin faptul că o mare parte din lucrări sunt deja realizate, Hidroelectrica indicând în date din 2024 un stadiu de execuție de aproximativ 85%. [...]
Frații Pavăl investesc 27 milioane euro în energie regenerabilă și pregătesc extinderea proiectelor fotovoltaice. Potrivit Profit.ro , grupul Pavăl Holding, care controlează retailerul Dedeman, tratează producția de energie verde ca pe o nouă direcție strategică de dezvoltare și analizează extinderea investițiilor în acest domeniu. Proiectele sunt realizate în principal prin compania Grunman Energy , parte a holdingului. În ultimii ani, grupul a instalat centrale fotovoltaice pe acoperișurile magazinelor și depozitelor logistice Dedeman, în colaborare cu compania Simtel Team. În prezent, rețeaua Dedeman include 60 de centrale fotovoltaice instalate pe 54 de magazine și 6 depozite logistice , cu o capacitate totală de aproximativ 40 MWp . Un proiect similar a fost implementat și pe clădirea de birouri The Office din Cluj-Napoca , aflată în portofoliul grupului. Un alt proiect important este dezvoltarea unei centrale fotovoltaice la depozitul logistic Dedeman din Pantelimon , investiție estimată la aproximativ 2 milioane de euro. Reprezentanții Pavăl Holding spun că proiectele sunt implementate etapizat, în funcție de caracteristicile tehnice ale fiecărei locații. Pe termen mediu, compania Grunman Energy își propune să depășească 400 MW capacitate instalată , iar planurile includ nu doar energie solară, ci și dezvoltarea unor parcuri eoliene și microhidrocentrale . Investițiile în energie fac parte dintr-o strategie mai amplă de diversificare a capitalului generat de Dedeman . Frații Adrian și Dragoș Pavăl au direcționat deja aproximativ un miliard de euro către sectorul imobiliar , prin achiziția unor mari proiecte de birouri din București și Cluj-Napoca, precum The Bridge, The Office, U Center sau Dacia One. Astfel, Pavăl Holding a devenit al doilea cel mai mare proprietar de spații de birouri din România, cu circa 350.000 de metri pătrați închiriabili . În paralel, grupul a investit în numeroase domenii, de la energie și industrie până la agricultură, sănătate, tehnologie și fonduri de investiții, continuând să reinvestească profiturile obținute din activitatea Dedeman. [...]
Uniunea Europeană pregătește lansarea unui fond major pentru infrastructura energetică verde , destinat să sprijine investițiile uriașe necesare tranziției către un sistem bazat pe energie curată. Potrivit Bursa , care citează informații transmise de Agerpres, noul mecanism financiar ar urma să susțină proiecte de infrastructură energetică în următorii ani, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili. Planul este inclus într-un proiect al Strategiei de investiții în energie curată , document pe care Comisia Europeană urmează să îl adopte în cursul acestei săptămâni. Estimările oficiale arată că tranziția energetică a blocului comunitar va necesita investiții de aproximativ 695 de miliarde de euro pe an în următorul deceniu , iar noul fond ar trebui să contribuie la mobilizarea unei părți importante din aceste resurse. Rolul Băncii Europene de Investiții Un rol central în acest mecanism îl va avea Banca Europeană de Investiții (BEI) , care ar urma să ofere finanțarea inițială pentru viitorul „Fond de investiții strategice în infrastructură”. Acesta va avea ca obiectiv principal sprijinirea operatorilor de rețele electrice pentru a-și consolida capacitatea financiară și pentru a realiza investițiile necesare modernizării sistemului energetic. În proiectul de strategie se subliniază că rețelele electrice reprezintă „coloana vertebrală” a sistemului energetic european , iar extinderea și modernizarea lor sunt esențiale pentru integrarea surselor regenerabile de energie și pentru creșterea securității energetice a Uniunii. De ce este nevoie de investiții uriașe Transformarea sistemului energetic european presupune investiții masive în mai multe domenii: extinderea și digitalizarea rețelelor electrice dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă infrastructură pentru stocarea energiei sisteme de transport și distribuție adaptate noilor surse de energie Autorii proiectului consideră că sprijinul public este necesar pentru a distribui costurile tranziției pe termen lung și pentru a evita creșteri bruște ale prețurilor la energie. Context geopolitic tensionat Inițiativa apare într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul din Iran au readus în prim-plan vulnerabilitatea Europei față de fluctuațiile piețelor de energie. Creșterea recentă a prețurilor petrolului și gazelor a demonstrat încă o dată dependența continentului de importurile de combustibili fosili. Prin noul fond, Uniunea Europeană încearcă să accelereze investițiile în infrastructura necesară pentru energia regenerabilă și să își consolideze autonomia energetică pe termen lung. Deocamdată, autoritățile europene nu au anunțat dimensiunea exactă a fondului și nici valoarea contribuției inițiale a Băncii Europene de Investiții, însă proiectul ar urma să mobilizeze investiții de ordinul miilor de miliarde de euro în următorii 15 ani . [...]
