Tag: microsoft
Știri despre „microsoft”
Microsoft testează o bară de meniu similară Linux în PowerToys pentru Windows 11 - Funcție opțională și personalizabilă în faza de prototip
Microsoft testează o bară de meniu „tip Linux” pentru Windows 11 , ca opțiune de personalizare avansată a interfeței, potrivit Windows Central . Ideea este explorată de echipa PowerToys și ar adăuga pe desktop un „dock” (o bară fixabilă) care poate afișa rapid informații de sistem, comenzi pentru muzică și alte elemente utile. Microsoft descrie conceptul ca un dock opțional integrat în funcția Command Palette din PowerToys. În configurația implicită, bara ar rula pe marginea de sus a ecranului, într-un format familiar utilizatorilor de macOS sau distribuții Linux, cu informații „dintr-o privire” precum utilizarea memoriei RAM, temperaturile procesorului, scurtături către aplicații și alte extensii. Accentul cade pe flexibilitate: bara poate fi ancorată nu doar sus, ci și pe stânga, dreapta sau jos, iar extensiile existente din PowerToys ar putea fi „fixate” fără modificări de cod. De asemenea, utilizatorii ar putea ajusta aspectul vizual (fundal, stilizare și comportamentul temei), iar conținutul ar fi organizat în trei zone distincte ale barei: început, centru și final. Funcția este, deocamdată, într-un stadiu incipient de „dovadă de concept” și nu este confirmată pentru lansare. Compania colectează feedback pe GitHub , iar dacă interesul este suficient, ar putea deveni o funcție oficială în săptămânile sau lunile următoare; până atunci, ea nu este disponibilă în versiunea principală PowerToys, însă dezvoltatorii pot compila o ramură dedicată în care este testată. [...]
Windows 11 atinge un miliard de utilizatori în 1.576 de zile - mai rapid decât Windows 10 la același prag
Windows 11 a ajuns la un miliard de utilizatori la nivel global , iar momentul a fost evidențiat de Microsoft odată cu publicarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea din 2025 (încheiat la 31 decembrie), potrivit TechPowerUp . Pentru Microsoft, pragul este relevant nu doar ca indicator de adopție, ci și ca semnal privind capacitatea segmentului Windows de a susține veniturile din licențe și ecosistemul de PC-uri într-un context de tranziție după încetarea suportului pentru Windows 10. În cadrul conferinței cu investitorii, compania a subliniat că Windows 11 a atins pragul de un miliard de utilizatori în 1.576 de zile, mai rapid decât Windows 10, care a avut nevoie de 1.706 zile. CEO-ul Microsoft, Satya Nadella , a încadrat evoluția drept un reper pentru platformă și ritmul de extindere față de generația anterioară. „Acesta este un reper important pentru sistemul de operare Windows, care acum se extinde mai rapid decât în zilele Windows 10”, a declarat Satya Nadella. Din perspectiva performanței financiare, mesajul cheie este că Windows rămâne pe creștere, dar sub așteptările interne ale companiei. Conform datelor trimestriale menționate de Microsoft, segmentul Windows a raportat o creștere de 5% față de aceeași perioadă a anului precedent, însă avansul a fost descris ca fiind doar ușor peste nivelul anterior și mai mic decât anticipa compania, în condițiile în care se aștepta la un impuls mai puternic din partea producătorilor de PC-uri (OEM) și a ciclului de înlocuire la consumatori. Elementele care explică de ce Microsoft lega această tranziție de rezultate includ, potrivit sursei, mai multe canale de cerere și monetizare: migrarea utilizatorilor și a companiilor de la Windows 10, după încetarea suportului; vânzările de licențe Windows 11 către producătorii de PC-uri (OEM), care preinstalează sistemul pe dispozitive; un val de upgrade-uri la PC-uri noi cu Windows 11, așteptat mai ales pe segmentul de consum. Windows 11 este pe piață din 5 octombrie 2021 și, deși a fost criticat pentru probleme apărute la actualizări (erori și blocări), Microsoft indică prin aceste repere că produsul a câștigat tracțiune și că intenționează să îl mențină ca versiune de durată, ceea ce ar putea împinge în timp apariția unei generații noi (de tip „Windows 12”). Pentru investitori, combinația dintre adopția accelerată și creșterea de 5% a segmentului Windows sugerează o bază solidă, dar și faptul că așteptările privind un salt mai pronunțat al veniturilor din Windows 11 nu s-au materializat încă la nivelul anticipat de companie. [...]
Nvidia, Amazon și Microsoft discută o investiție uriașă în OpenAI – până la 60 de miliarde de dolari în joc
Nvidia, Microsoft și Amazon ar putea investi până la 60 de miliarde de dolari în OpenAI – o mutare menită să susțină expansiunea rapidă a companiei în contextul costurilor tot mai mari informează finance.yahoo.com citând o anchetă realizată de publicația The Information . Potrivit sursei, cele trei giganți tehnologici poartă negocieri separate pentru a injecta capital semnificativ în OpenAI, iar ofertele formale de investiție ar putea fi finalizate în curând. În detaliu: Nvidia , deja partener al OpenAI și furnizor al plăcilor grafice pe care sunt antrenate modelele sale de inteligență artificială, ar putea contribui cu până la 30 de miliarde de dolari . Amazon , care ar deveni un nou investitor, se află în discuții pentru o sumă semnificativ mai mare de 10 miliarde , posibil depășind 20 de miliarde de dolari . Microsoft , cel mai important investitor actual în OpenAI, ar putea adăuga sub 10 miliarde de dolari la finanțarea deja angajată. Această inițiativă vine într-un moment în care OpenAI se confruntă cu presiuni financiare crescute , cauzate de costurile uriașe necesare dezvoltării și rulării modelelor AI la scară largă. De asemenea, creșterea concurenței din partea Google accentuează nevoia companiei de resurse semnificative pentru a-și menține avansul tehnologic. The Information notează că investiția Amazon ar putea depinde și de un potențial acord comercial extins, care ar include: extinderea contractului actual de închiriere a infrastructurii cloud OpenAI pe platforma Amazon Web Services (AWS); precum și posibilitatea ca Amazon să vândă serviciile OpenAI, cum ar fi abonamentele la ChatGPT pentru companii. Niciuna dintre companii nu a confirmat oficial negocierile , iar Yahoo Finance precizează că nu a putut verifica independent informațiile publicate de The Information . Amazon și Microsoft au refuzat să comenteze, iar Nvidia și OpenAI nu au răspuns solicitărilor venite din afara programului de lucru. Pe fondul acestor posibile investiții, săptămâna aceasta au apărut și informații privind interesul SoftBank de a contribui cu până la 30 de miliarde de dolari suplimentari la finanțarea OpenAI. În concluzie, dacă acordurile se vor concretiza, acestea ar putea reprezenta cea mai mare rundă de investiții din istoria industriei tehnologice , marcând o etapă esențială în consolidarea poziției OpenAI în fruntea cursei globale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. [...]
Microsoft lansează Maia 200, cipul AI care promite eficiență superioară și costuri mai mici pentru OpenAI
Microsoft a anunțat oficial lansarea cipului Maia 200 , o unitate de procesare AI de ultimă generație proiectată pentru sarcini masive de inferență , relatează Windows Central . Cipul este dezvoltat pe tehnologia de 3 nm de la TSMC și este destinat în special pentru a reduce costurile operaționale ale modelelor de limbaj de mari dimensiuni (LLM), precum GPT-5.2, prin scăderea semnificativă a costului per-token. Microsoft susține că Maia 200 este cel mai performant cip dezvoltat vreodată intern de un hyperscaler și depășește performanțele competitorilor direcți: are de trei ori mai multă performanță FP4 decât Trainium 3 de la Amazon și performanțe FP8 superioare TPU-urilor de generația a șaptea de la Google. Compania afirmă că noul cip oferă un randament cu 30% mai mare per dolar față de hardware-ul de ultimă generație utilizat anterior în infrastructura proprie. Maia 200 – un pas spre independența Microsoft în AI? Această lansare vine pe fondul speculațiilor privind o distanțare tot mai clară a Microsoft față de OpenAI, în direcția dezvoltării propriei autonomii tehnologice. De altfel, CEO-ul Microsoft AI, Mustafa Suleyman, a sugerat anterior că viitorul AI va aparține doar marilor jucători care își pot permite dezvoltarea hardware-ului și modelelor proprii, pe fondul costurilor operaționale uriașe. În același timp, lansarea Maia 200 ar putea ajuta direct OpenAI , care se estimează că va înregistra pierderi de până la 14 miliarde de dolari în 2026. Modelul de cost actual al funcționării ChatGPT și al altor aplicații LLM se bazează pe un consum energetic ridicat și resurse de calcul costisitoare – în special în faza de inferență, atunci când AI generează răspunsuri în timp real. Maia 200 este construit tocmai pentru a eficientiza această parte, iar Microsoft susține că cipul va fi integrat în Microsoft Foundry și Copilot, dar și în fluxurile operaționale ale OpenAI. Costuri în scădere pentru inferență Pentru companii precum OpenAI, care oferă acces masiv la servicii de tip chatbot și generatoare de conținut, inferența devine o cheltuială permanentă majoră. Microsoft afirmă că Maia 200 a fost optimizat special pentru acest proces și poate aduce economii semnificative prin reducerea costului per-token. Cu alte cuvinte, AI-ul nu doar că va funcționa mai rapid, dar și mai ieftin. „Maia 200 face parte din infrastructura noastră AI eterogenă și va deservi mai multe modele, inclusiv GPT-5.2, oferind un avantaj clar de cost pentru Foundry și Microsoft 365 Copilot”, a transmis Microsoft, conform Windows Central. Un răspuns strategic la explozia costurilor AI Lansarea Maia 200 vine într-un moment critic pentru industrie. Pe măsură ce modelele devin tot mai complexe și mai costisitoare de operat, presiunea pe rentabilitate este uriașă. OpenAI, de exemplu, se află în centrul unui „foc financiar” care ar putea atinge 14 miliarde de dolari în pierderi doar în acest an, potrivit sursei citate. Este de așteptat ca și alți jucători din industrie să urmeze exemplul Microsoft , accelerând dezvoltarea de cipuri personalizate, pentru a reduce dependența de furnizori precum Nvidia și pentru a controla mai bine costurile și performanța. Dacă promisiunile privind Maia 200 se confirmă, Microsoft nu doar că va consolida poziția sa în infrastructura AI globală, ci ar putea redefini complet calculul economic din spatele modelelor AI – ceea ce ar putea însemna diferența între profit și pierdere pentru companii ca OpenAI . [...]
Claude Code atinge 1 miliard de dolari venituri anuale recurente Explozia unui instrument AI de programare zdruncină întreaga industrie software
Claude Code, instrumentul de programare dezvoltat de Anthropic, a ajuns la un ritm anualizat de venituri recurente de 1 miliard de dolari în doar șase luni de la lansare , potrivit Reuters . Lansat în mai 2025, Claude Code s-a impus ca un instrument viral și performant, capabil să genereze software pe baza comenzilor în limbaj natural, cu o viteză și eficiență nemaiîntâlnite. Integrarea sa nativă cu terminalul și adoptarea în masă au dus la o explozie a instalărilor în Visual Studio Code – de la 17,7 milioane la 29 de milioane zilnic în doar câteva săptămâni din ianuarie 2026, depășind astfel extensia Codex de la OpenAI, potrivit datelor din marketplace-ul oficial . Succesul Claude Code este dublat de expansiunea financiară a companiei-mamă. Conform CNBC , Anthropic a semnat un acord preliminar pentru o nouă rundă de finanțare în valoare de 10 miliarde de dolari, la o evaluare colosală de 350 de miliarde – aproape dublul celei din septembrie 2025 (183 miliarde). Investiția este condusă de fondul suveran GIC din Singapore și Coatue Management. Adopție accelerată în companii mari Claude Code a pătruns deja în profunzimea sectorului enterprise. Conform aicerts.ai , Microsoft desfășoară teste interne extinse, în mod discret, în echipe precum Windows, Surface, Teams și Microsoft 365 – deși compania promovează în paralel propriul produs, GitHub Copilot. În același timp, Accenture a anunțat că va instrui 30.000 de angajați pentru a utiliza Claude Code în dezvoltare software și prototipare. Impactul tehnic al instrumentului a fost semnalat într-un moment viral la început de ianuarie, când Jaana Dogan , inginer principal la Google, a scris pe X că Claude Code a reprodus în doar o oră ceea ce echipa sa dezvoltase într-un an: un sistem distribuit de orchestrare a agenților. Reacția a strâns peste 7 milioane de vizualizări, provocând un val de comentarii și dezbateri despre viitorul dezvoltării software. Reacția pieței și prăbușirea acțiunilor SaaS Entuziasmul pentru Claude Code a venit în paralel cu o lovitură dură pentru companiile software tradiționale. Conform The Daily Upside , un coș de acțiuni SaaS urmărit de Morgan Stanley a scăzut cu 15% de la 1 ianuarie – cel mai slab început de an din 2022 încoace. Adobe, Salesforce și Intuit se numără printre companiile ale căror acțiuni au fost afectate puternic. Analiștii avertizează că Claude Code poate replica multe funcționalități pentru care clienții plătesc în prezent licențe costisitoare. „Mulți investitori nu mai văd niciun motiv să dețină acțiuni software, indiferent cât de ieftine ar fi acestea”, a declarat Jordan Klein, analist la Mizuho Securities, într-o notă internă citată de The Daily Upside . Claude scrie... Claude Pe 12 ianuarie, Anthropic a lansat Cowork , un nou agent AI destinat neprogramatorilor, care poate automatiza sarcini simple de birou și gestiona fișiere. Boris Cherny, șeful diviziei Claude Code, a dezvăluit că aproximativ 80% din codul Cowork a fost generat cu Claude Code, în doar zece zile. Instrumentul este construit special pentru angajații non-tehnici, oferind o punte între AI și munca de birou clasică. Perspective financiare Anthropic estimează venituri între 20 și 26 miliarde de dolari în 2026, în creștere de la 9 miliarde la finalul anului trecut, conform Uncover Alpha . Compania anticipează atingerea pragului de rentabilitate în 2028 – cu doi ani mai devreme decât OpenAI. [...]
Microsoft oferă FBI acces la cheile de criptare BitLocker - accesul este permis prin ordine legale valide
Microsoft confirmă că poate furniza FBI cheile BitLocker potrivit Windows Central , dacă există un ordin legal valid. În practică, asta înseamnă că autoritățile pot obține cheia de criptare necesară pentru a decripta și accesa datele de pe un PC cu Windows, atunci când cheia a fost salvată în cloud-ul Microsoft. Publicația a relatat despre un caz din Guam , la începutul lui 2025, în care Microsoft ar fi furnizat FBI chei BitLocker pentru a accesa un dispozitiv. Ancheta viza presupuse dovezi legate de administrarea programului de asistență pentru șomaj din perioada Covid și o posibilă schemă de deturnare de fonduri, conform relatării. Din perspectiva confidențialității utilizatorilor Windows, miza este setarea implicită: „Windows PCs by default will backup their encryption keys to the cloud, and Microsoft isn't afraid to share those with the FBI if requested.” Dacă această copie de siguranță ajunge în contul Microsoft fără ca utilizatorul să realizeze, cheia devine un punct unic de acces: cine o obține poate ocoli protecția oferită de criptarea discului și poate citi conținutul stocat local. „Microsoft a confirmat, într-o declarație pentru Forbes , că va oferi FBI acces la cheile de criptare BitLocker atunci când există un ordin legal valid care solicită acest lucru.” Windows Central mai susține că Microsoft primește „în jur de 20” de solicitări pe an de la FBI pentru astfel de chei, însă „majoritatea” nu pot fi onorate deoarece cheia nu a fost încărcată în cloud. Tot aici apare și critica principală pentru confidențialitate: publicația afirmă că cheile care ajung pe serverele Microsoft ar fi disponibile „într-o stare necriptată” în cloud, ceea ce ar permite companiei să le vadă și, la nevoie, să le predea în baza unui ordin legal. Pentru utilizatori, consecința imediată este că protecția BitLocker nu mai depinde doar de parola sau de controlul fizic al dispozitivului, ci și de modul în care este administrată cheia în ecosistemul cloud. Windows Central indică faptul că utilizatorii pot verifica pe site-ul contului Microsoft ce PC-uri au chei BitLocker stocate pe serverele companiei și le pot șterge de acolo, dacă sunt prezente — o măsură relevantă pentru cei care vor să reducă expunerea datelor în cazul unor solicitări legale către furnizor. [...]
Claude Code de la Anthropic devine viral: Microsoft îl adoptă intern, iar viitorul programării umane e pus sub semnul întrebării
Claude Code, asistentul AI dezvoltat de Anthropic, a devenit noul fenomen viral din lumea tehnologiei, după ce Microsoft a început să-l utilizeze intern în paralel cu propriul GitHub Copilot. Potrivit Fortune , instrumentul a fost folosit pentru a construi o aplicație completă, Cowork, în doar o săptămână și jumătate, folosind metoda vibe coding – o abordare în care utilizatorii descriu ce își doresc, iar AI-ul generează automat codul necesar. Modelul Claude Opus 4.5 , care alimentează Claude Code, a impresionat industria prin capacitatea de a dezvolta proiecte software complexe, aproape complet autonom. Impactul a fost resimțit inclusiv la cel mai înalt nivel: la Forumul Economic Mondial de la Davos, CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a declarat că „Anthropic a făcut un salt uriaș în codare și raționament” și a recomandat tuturor companiilor de software să adopte tehnologia. Microsoft a dat deja curs acestui sfat : conform The Verge , mii de angajați din diviziile CoreAI și Experiences + Devices (Windows, Office, Teams, Edge) folosesc Claude Code pentru prototipare rapidă, alături de Copilot. Mai mult, chiar și angajați non-tehnici, precum designeri sau manageri de proiect, sunt încurajați să experimenteze cu noul asistent AI. Un moment viral care a amplificat notorietatea Claude Code a venit din partea unei ingineri de la Google, Jaana Dogan, care a dezvăluit că AI-ul a prototipat în doar o oră un sistem de orchestrare distribuită , proiect la care echipa sa lucrase timp de un an. Deși prototipul nu era pregătit pentru producție, demonstrația a confirmat potențialul tehnologic al Claude Code. În doar șase luni de la lansare , Claude Code a generat venituri anuale de un miliard de dolari, fiind adoptat de companii majore precum Netflix, Spotify, Uber, Salesforce, Accenture și Snowflake. În urma succesului, Anthropic a lansat Cowork , o variantă destinată publicului larg, capabilă să gestioneze fișiere și sarcini automatizate. Lansarea a avut loc pe 12 ianuarie. Dezbaterea privind viitorul meseriei de programator s-a intensificat după declarațiile CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, la Davos: „S-ar putea ca în 6 până la 12 luni, modelul să facă tot ce fac programatorii de la un capăt la altul” . Acesta a adăugat că unii ingineri din propria companie nu mai scriu cod deloc, ci doar îl corectează pe cel generat de AI. Între timp, Anthropic se află în negocieri pentru o nouă rundă de finanțare de 10 miliarde de dolari, care ar ridica evaluarea companiei la 350 de miliarde, susținută de fonduri precum Coatue și GIC, conform CNBC . Întrebarea care planează acum este dacă Claude Code democratizează dezvoltarea software sau dacă marchează începutul sfârșitului pentru meseria tradițională de programator. Categoriile de impact ale Claude Code includ: Dezvoltarea software accelerată cu AI Democratizarea accesului la programare Utilizare extinsă în companii non-tech Provocări etice și economice pentru locurile de muncă Tabel comparativ între Claude Code și GitHub Copilot: Funcționalitate Claude Code GitHub Copilot Limbaj natural în input Da Limitat Capacitate end-to-end Avansată Medie Proiecte complexe autonome Da Parțial Interfață non-tehnică Cowork disponibil Nu Suport pentru prototipare Da, inclusiv non-tech Limitat la dezvoltatori PE SCURT: Claude Code pare să fie într-un moment definitoriu pentru viitorul dezvoltării software. Fie că va rămâne un instrument complementar sau va deveni standardul dominant în industrie, tranziția este deja în curs – și se produce mai repede decât anticipa majoritatea experților. [...]
Satya Nadella avertizează la Davos despre riscul unei bule AI - testul e cererea, nu investițiile
Satya Nadella avertizează că AI poate deveni o bulă dacă e alimentată doar de investiții , într-o discuție la Forumul Economic Mondial de la Davos cu Larry Fink, directorul general al BlackRock. Mesajul lui Nadella către marile companii este că testul real al sustenabilității nu este entuziasmul din jurul tehnologiei, ci cererea și schimbarea efectivă a modului de lucru. Șeful Microsoft, care a accelerat investițiile și integrarea inteligenței artificiale prin parteneriatul cu OpenAI și prin dezvoltările interne (inclusiv instrumentul Copilot), a abordat direct o temă care a alimentat îngrijorări pe Wall Street în a doua parte a lui 2025: riscul ca piața AI să semene cu o bulă. „Semnul” unei bule: discuția rămâne la furnizori, nu la utilizatori În conversația de la Davos, Nadella a spus că un indiciu al unei bule ar fi ca avansul AI să fie împins doar de investiții și de oferta de tehnologie, nu de adopția reală în economie. El a argumentat că, dacă atenția publică rămâne concentrată exclusiv pe companiile de tehnologie și pe partea de „ofertă”, atunci semnalul este problematic. „Un semn revelator că ne aflăm într-o bulă este faptul că majoritatea exemplelor pozitive vin aproape exclusiv din sectorul tehnologic. Dacă doar companiile care dezvoltă sau vând inteligență artificială par să beneficieze de pe urma ei, iar restul economiei nu vede rezultate clare, atunci e posibil ca hype-ul din jurul AI-ului să nu reflecte încă o valoare reală pe scară largă. În cele din urmă, cheia este prețul kW/token — acolo se vede dacă tehnologia e sustenabilă sau doar o promisiune scumpă. ” În aceeași logică, Nadella a sugerat că discuția despre AI trebuie mutată de la performanța tehnologiei la modul în care companiile o folosesc pentru a-și reorganiza munca și a obține rezultate măsurabile. Miza pentru companii: reproiectarea muncii de birou în jurul AI Nadella a susținut că soluția pentru a evita o adopție superficială este schimbarea fluxurilor de lucru astfel încât să se potrivească „designului structural” al AI. Cu alte cuvinte, nu este suficientă introducerea unor instrumente noi peste procese vechi, ci e nevoie de reproiectarea proceselor. El a formulat această idee ca pe o responsabilitate de management: liderii trebuie să schimbe munca (fluxul de lucru) odată cu tehnologia, nu doar să adauge tehnologia în organizație. În viziunea sa, acesta este punctul în care se vede diferența dintre investiție și productivitate. „Dureri de creștere” și diferențe între companiile mari și cele agile Nadella a comparat momentul actual cu anii 1980 , când informatizarea a schimbat birourile și a creat o nouă categorie de angajați, „munca de cunoaștere” (activități bazate pe informație și analiză, susținute de software). El a spus că un fenomen similar ar urma să se repete în contextul AI. În același timp, a descris AI ca pe o „inversare completă” a felului în care circulă informația într-o companie: în locul proceselor lente, ierarhice, AI ar „aplatiza” fluxul informațional, ceea ce obligă la regândirea structurii organizaționale. Această tranziție, a avertizat el, poate fi mai dificilă pentru companiile foarte mari, unde schimbarea fluxurilor de lucru se lovește de departamente, specializări și practici consolidate. Ce arată datele PwC: adopție largă, beneficii limitate Potrivit Fortune , datele din cea de-a 29-a ediție a sondajului PwC Global CEO Survey arată un contrast clar între interesul crescut pentru inteligența artificială și rezultatele concrete obținute de companii. Doar 10%–12% dintre acestea spun că au observat un impact real asupra veniturilor sau costurilor, în timp ce 56% recunosc că nu au obținut nimic din folosirea tehnologiei. Tot ei notează și o constatare anterioară, din august 2025, potrivit căreia 95% dintre proiectele-pilot de inteligență artificială generativă eșuau. În acest context, Mohamed Kande , președintele global al PwC , a spus la Davos că o parte dintre directori sunt prudenți și au încredere limitată în această etapă a ciclului de adopție, iar diferența o face execuția: companiile care văd beneficii „pun bazele” corect. Presiunea competitivă: firmele mici pot scala mai repede cu AI În discuția cu Fink , Nadella a avertizat că organizațiile mari se confruntă cu o provocare de ritm: dacă viteza schimbării interne nu ține pasul cu ceea ce permite tehnologia, pot fi depășite de jucători mai mici care reușesc să atingă rapid scară folosind aceste instrumente. Totuși, el a recunoscut că marile organizații au încă avantaje importante, precum relațiile, datele și know-how-ul. Condiția, în interpretarea sa, este ca aceste resurse să fie folosite pentru a schimba stilul de management și modul de lucru; altfel, pot deveni un obstacol în loc de un atu. [...]
Microsoft lansează un instrument de migrare Slack către Teams - Limitări importante la debut
Microsoft lansează un instrument de migrare de la Slack la Teams, însă cu limitări semnificative , informează XDA Developers . Acest nou instrument este destinat managerilor care doresc să transfere conținutul canalelor din Slack în Microsoft Teams. Lansarea este programată să înceapă la sfârșitul lunii ianuarie, cu finalizarea preconizată înainte de începutul lunii februarie. Instrumentul permite migrarea canalelor publice și private din Slack către canale echivalente în Teams . Totuși, un aspect important care lipsește la lansare este posibilitatea de a migra mesajele directe (DMs) și chaturile de grup, ceea ce reprezintă o omisiune majoră. Deocamdată, nu este clar dacă Microsoft va adăuga suport pentru aceste funcționalități în viitor. Microsoft își propune să simplifice tranziția pentru organizațiile care doresc să treacă de la Slack la Teams, reducând complexitatea și îmbunătățind continuitatea colaborării. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj în Microsoft 365 Message Center, subliniind intenția companiei de a facilita acest proces pentru utilizatori. Cu toate acestea, lipsa suportului pentru migrarea mesajelor directe poate constitui un obstacol semnificativ pentru unele organizații care depind de aceste funcționalități pentru comunicarea internă. Rămâne de văzut cum va evolua acest instrument și dacă Microsoft va adresa aceste limitări în actualizările viitoare. [...]
Wikipedia anunță parteneriate AI cu Meta și Microsoft - acces API plătit pentru a reduce costurile serverelor
Wikimedia a anunțat parteneriate cu companii de AI precum Meta și Microsoft potrivit Engadget , în contextul aniversării a 25 de ani de la lansarea Wikipedia . Acordurile vizează, în esență, mutarea accesului intens al chatboturilor la conținutul Wikipedia din zona „gratuită” către o infrastructură de tip enterprise, cu acces mai eficient și, implicit, cu contribuții financiare care să susțină funcționarea platformei. Wikimedia susține că parteneriatele sale includ companii cu miză puternică pe inteligența artificială – precum Amazon, Meta, Perplexity și Microsoft – iar o parte dintre aceste relații ar fi fost închegate „în ultimul an”. The Verge remarcă însă o problemă de cronologie : fundația îi prezintă pe Amazon, Google și Meta drept parteneri deja „existenți”, deși anunțul public pare să fie făcut abia acum, ceea ce lasă loc de interpretări asupra momentului exact în care acordurile au fost stabilite. Miza financiară este diminuarea presiunii pe costurile operaționale – în special cele de servere – provocate de accesarea masivă a conținutului Wikipedia de către sisteme de tip LLM și de către serviciile de rezumare automată. Wikimedia a avertizat anul trecut că scăderea traficului, pe fondul răspunsurilor livrate direct de AI, poate deveni o problemă „existențială” pentru organizația non-profit, în timp ce folosirea conținutului ca date de antrenare și intensificarea „scraping”-ului (colectarea automată de date) împing în sus costurile de infrastructură. Prin aceste acorduri, companiile primesc acces la API-uri cu debit mare – interfețe care permit preluarea rapidă și standardizată a datelor – o opțiune mai eficientă decât vizitarea repetată, neoptimizată, a paginilor publice. Pentru Wikimedia, asta înseamnă un control mai bun asupra fluxurilor de acces, o încărcare mai predictibilă și, esențial, transferarea unei părți din costurile generate de utilizarea „industrială” a conținutului către contracte comerciale, reducând cheltuielile recurente cu serverele raportat la volumul de cereri. Președintele Wikimedia Enterprise, Lane Becker, a declarat pentru Reuters că a fost nevoie de timp pentru a defini setul potrivit de funcționalități care să convingă companiile să migreze de la accesul gratuit la unul comercial și că partenerii din Big Tech „văd nevoia” de a contribui la susținerea muncii Wikipedia. În baza acestor înțelegeri, accesul prin API-uri acoperă nu doar Wikipedia , ci și alte proiecte Wikimedia – precum Wikivoyage, Wikibooks și Wikiquote – ceea ce lărgește baza de utilizare plătită și poate întări sustenabilitatea financiară a întregului ecosistem pe termen lung. [...]
Musk cere despăgubiri de până la 134 miliarde de dolari de la OpenAI și Microsoft - companiile contestă temeiul juridic și metodologia de calcul
Elon Musk cere până la 134 miliarde de dolari de la OpenAI și Microsoft , potrivit Reuters , invocând „câștiguri obținute pe nedrept” pe care companiile le-ar fi realizat datorită sprijinului său timpuriu la înființarea OpenAI. Solicitarea apare într-un document depus vineri la o instanță federală, înaintea procesului programat să înceapă în aprilie. În calculul său, Musk susține că OpenAI ar fi obținut între 65,5 miliarde și 109,4 miliarde de dolari ca urmare a contribuțiilor sale din perioada 2015–2018, iar Microsoft între 13,3 miliarde și 25,1 miliarde de dolari. Musk afirmă că a contribuit cu aproximativ 38 milioane de dolari, adică circa 60% din finanțarea inițială, și că a ajutat și prin recrutare, conectarea fondatorilor la contacte relevante și prin credibilitatea adusă proiectului. Argumentul central al lui Musk este că, asemenea unui investitor timpuriu într-un start-up, ar fi îndreptățit la câștiguri mult peste investiția inițială. În plus față de despăgubiri, el ar putea cere daune punitive și alte sancțiuni, inclusiv o posibilă ordonanță judecătorească (injunction), dacă juriul constată răspunderea uneia dintre companii, fără ca documentul să detalieze forma exactă a unei astfel de măsuri. OpenAI și Microsoft își construiesc apărarea pe două direcții: contestarea temeiului acuzațiilor și atacarea metodologiei de evaluare a prejudiciului. În cursul săptămânii, OpenAI a calificat acțiunea drept „nefondată” și parte a unei campanii de „hărțuire” din partea lui Musk, iar un avocat al Microsoft a spus că nu există dovezi că firma ar fi „ajutat și încurajat” (aided and abetted) OpenAI. Separat, cele două companii au depus vineri o cerere prin care solicită judecătorului să limiteze ce poate prezenta în fața juriului expertul lui Musk. În esență, companiile cer excluderea sau restrângerea analizei expertului financiar invocat de Musk, economistul C. Paul Wazzan, pe motiv că ar fi: „inventată”, „neverificabilă” și „fără precedent”; susceptibilă să inducă în eroare juriul printr-o abordare considerată nesigură; orientată spre un transfer „implauzibil” de miliarde de dolari de la o organizație non-profit către un fost donator devenit competitor. Dincolo de miza financiară, disputa are un impact direct asupra imaginii publice a ambelor tabere. Pentru OpenAI, acuzația că ar fi încălcat misiunea fondatoare printr-o restructurare către o entitate cu scop lucrativ alimentează o dezbatere sensibilă despre guvernanță și responsabilitate în inteligența artificială. Pentru Microsoft, riscul reputațional derivă din asocierea cu presupuse încălcări și din acuzația de complicitate, chiar dacă firma spune că nu există probe în acest sens. Procesul urmează să fie judecat cu juriu, după ce un judecător din Oakland, California, a decis luna aceasta că speța merge în această direcție, iar începerea este așteptată în aprilie. OpenAI și Microsoft nu au răspuns solicitărilor Reuters privind suma cerută, în afara orelor de program. [...]
Microsoft cere tarife care să acopere integral consumul de electricitate al centrelor AI; fără subvenționare din facturile populației
Microsoft spune că va plăti integral costurile cu electricitatea pentru centrele AI potrivit Ars Technica , compania anunțând că va cere utilităților și autorităților de reglementare tarife suficient de mari încât să acopere complet consumul și investițiile de infrastructură necesare centrelor sale de date. Brad Smith , președintele Microsoft, recunoaște că în ultimele luni tarifele rezidențiale au crescut în zeci de state americane, pe fondul inflației, al problemelor din lanțurile de aprovizionare și al modernizărilor rețelei, și susține că noile investiții sunt binevenite în comunități doar dacă nu duc la facturi mai mari sau la presiuni asupra resurselor de apă. Microsoft afirmă că nu este de acord ca publicul să suporte costurile suplimentare de electricitate generate de extinderea centrelor AI , argumentând că, în condițiile în care companiile de tehnologie sunt foarte profitabile, o astfel de abordare ar fi „nedreaptă” și „nerealistă politic”. În Wisconsin, compania spune că sprijină o structură de tarifare care ar taxa „clienții foarte mari”, inclusiv centrele de date, pentru costul energiei necesare deservirii lor. Pe partea de apă folosită la răcire, Microsoft își propune o îmbunătățire de 40% a intensității utilizării apei până în 2030 și anunță un nou design de centru de date cu sistem închis, care recirculă constant lichidul de răcire și reduce semnificativ consumul de apă. În această configurație, deja implementată în Wisconsin și Georgia, compania spune că nu mai este nevoie de apă potabilă pentru răcire. În același timp, Smith afirmă că Microsoft nu va cere autorităților locale reduceri de taxe pe proprietate și că își va plăti integral obligațiile, obiectivul fiind ca aceste angajamente să fie puse în practică în prima jumătate a lui 2026. [...]