Știri
Știri din categoria Energie verde
Un kit fotovoltaic de balcon cu baterie poate reduce factura cu doar 40–65 lei pe lună, dar instalarea rămâne blocată de birocrație, potrivit Mobilissimo, care a calculat economiile posibile pentru un pachet vândut de LIDL și a atras atenția asupra condițiilor legale din România.
LIDL vinde în Germania o baterie pentru stocarea energiei solare, destinată utilizării la balcon, la prețul de 299 euro (aprox. 1.500 lei). Dispozitivul are o capacitate de 2,24 kWh, input de 1.000 W și output de 800 W, iar publicația notează că există și o versiune controlabilă din aplicație. Bateria are certificare IP65 (rezistență la praf și jeturi de apă) și un ecran LED.
În România, LIDL ar vinde deja un kit de panouri fotovoltaice pentru balcon la 1.299 lei, care include două panouri de 185 W, un microinvertor cu monitorizare WiFi (dispozitiv care transformă curentul produs de panouri pentru a fi folosit în locuință), cabluri și sistem de prindere. Puterea totală este indicată ca fiind „aproximativ 400 W”.
Pe baza unei puteri realiste de 370–400 W vârf, Mobilissimo estimează că un astfel de sistem poate produce, în medie, aproximativ 33–45 kWh pe lună, în funcție de anotimp, orientarea balconului și numărul de ore de soare.
Din această producție ar rezulta:
Publicația menționează și repere de preț la PPC: 1,17 lei/kWh în oferta Simplu Online sau 1,42 lei/kWh în alte oferte.
Calculul din articol pornește de la un buget total de 3.299 lei, rezultat din „aproximativ 2.000 lei” pentru baterie și 1.299 lei pentru panouri.
Un punct important: panourile sunt cele care generează energia și economia, în timp ce bateria „nu produce energie suplimentară”, ci doar stochează energia produsă pentru utilizare ulterioară (de exemplu seara).
Dincolo de calcule, problema practică ține de reglementare și proceduri. Mobilissimo susține că sistemele fotovoltaice de balcon nu pot fi instalate fără formalități, fiind necesare:
În acest context, chiar dacă economiile lunare sunt cuantificabile, implementarea poate depinde de aprobări și de capacitatea proprietarilor de a parcurge pașii ceruți.
Recomandate
Lidl coboară pragul de acces la stocarea energiei pe balcon printr-o baterie de 2,24 kWh vândută în Germania la 299 euro (aprox. 1.490 lei), într-un moment în care soluțiile de rezervă pentru locuințe câștigă teren pe fondul volatilității prețurilor la energie, potrivit TechRadar . Bateria este gândită pentru sisteme solare de balcon și are o putere de intrare de 1.000 W și o putere de ieșire de 800 W. Există și o versiune mai scumpă, la 399 euro (aprox. 1.990 lei), care poate fi controlată din aplicația Lidl Home. Ce schimbă, concret, pentru utilizator: stocare mai ieftină, dar nu „la cheie” Din perspectiva costului, produsul țintește un segment sensibil: cei care vor să-și reducă factura folosind panouri solare de balcon și să mute consumul în orele fără soare (seara sau dimineața). Publicația notează însă că bateria „nu face mare lucru de una singură”, fiind o componentă dintr-un sistem mai larg. Pentru utilizare, sunt necesare: panouri solare (nu sunt incluse); un microinvertor , care gestionează fluxul de energie către și dinspre locuință; bateria, care stochează energia produsă ziua pentru consum ulterior și poate funcționa ca backup dacă alimentarea este întreruptă. Limitări și disponibilitate: deocamdată Germania, cu posibilă extindere în Europa Produsul este, în prezent, limitat la piața europeană, iar TechRadar menționează că ar putea ajunge mai larg (inclusiv în Marea Britanie) dacă se dovedește un succes. În același context, publicația leagă potențiala extindere de „criza energetică” și de „reglementări aflate în pregătire”, fără a detalia ce norme sunt vizate. Detalii tehnice și alternative menționate Bateria are dimensiunile 310 × 170 × 350 mm și cântărește aproximativ 19,8 kg, ceea ce o face potrivită pentru spații mici, precum balcoanele. În teorie, ar urma să aibă protecție IP65 (rezistență la praf și jeturi de apă), însă această specificație este atribuită modelului Marstek B2500-D pe care bateria Lidl ar fi bazată, nu confirmată explicit ca fiind identică. În zona de alternative, articolul indică: Marstek B2500-D , despre care se sugerează că ar fi baza produsului Lidl (variantă rebranduită); Anker Solarbank 4 Pro , prezentată ca având invertor integrat și o capacitate mai mare, dar fără detalii de preț în material. Pe Reddit, reacțiile citate sunt în general pozitive, cu accent pe raportul preț/capacitate, însă acestea rămân opinii ale utilizatorilor, nu evaluări tehnice. [...]
Producția solară a depășit 2.500 MW la prânz, împingând sistemul spre export , într-un moment în care România funcționa fără ambele reactoare nucleare, potrivit Economica . La ora 13:12, parcurile fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de transport) au ajuns la 2.516 MW, peste 60% din consumul din rețele. Recordul este relevant operațional: la mijlocul zilei, fotovoltaicele au devenit „de departe” prima sursă de generare, iar echilibrul sistemului s-a făcut cu export, deși lipseau capacități importante din mix. Ce arată cifrele din sistem la momentul recordului La ora 13:12, producția totală instantanee era de circa 4.800 MW, în timp ce consumul din rețea era de circa 4.100 MW. Diferența a fost influențată și de autoconsumul prosumatorilor (consum acoperit local, care nu mai apare ca cerere în rețea), menționează publicația. În același interval: fotovoltaicele dispecerizabile au asigurat peste 50% din producția națională și peste 60% din consumul din rețele (fără a include prosumatorii); România exporta energie la o putere de 700 MW; aportul hidro era de doar 1.000 MW, vântul de 200 MW, iar producția din gaze și cărbune era descrisă ca relativ mică; ambele reactoare nucleare erau indisponibile. De ce contează pentru piață și operare Depășirea pragului de 2.500 MW din fotovoltaice dispecerizabile indică o schimbare de greutate în orele de prânz: sistemul poate ajunge rapid în situații de excedent, chiar și în condiții de producție redusă din alte surse, ceea ce împinge spre export și pune presiune pe flexibilitate (capacități care pot crește/scădea rapid) și pe managementul rețelei. Publicația notează că precedentul record fusese atins pe 5 mai, la 2.491 MW, iar pe măsură ce crește capacitatea instalată în fotovoltaic sunt posibile noi recorduri în acest an, până la venirea toamnei. Context: cât fotovoltaic este instalat Puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile este de 3.340 MW, conform ultimelor date ale ANRE , citate de Economica . Numărul prosumatorilor a depășit 320.000, iar capacitatea instalațiilor lor este de peste 3.700 MW, potrivit ultimelor date menționate în articol. [...]
Vârful de producție solară din Bulgaria arată cât de mult contează stocarea pentru a evita „exportul ieftin ziua și importul scump seara”. Pe 15 mai, într-o fereastră scurtă la prânz, producția fotovoltaică din Bulgaria a ajuns la un nivel care, teoretic, putea acoperi singură cererea instantanee de electricitate a țării, potrivit Economedia , care citează date ale operatorului bulgăresc de sistem și o relatare Novinite . În jurul prânzului, centralele solare livrau peste 3.700 MW, în timp ce consumul sistemului era de aproximativ 3.200 MW. Totuși, asta nu a însemnat că Bulgaria a fost alimentată exclusiv din solar: nuclearul, cărbunele și hidroenergia au continuat să funcționeze simultan. Exporturi mari, în paralel cu încărcarea bateriilor În aceeași perioadă, Bulgaria a rămas exportator net de energie electrică, trimițând în jur de 1.600 MW către țările vecine, inclusiv România. Un element-cheie a fost rolul stocării: o parte tot mai mare din surplusul solar este absorbită de baterii. La prânz, acestea se încărcau cu peste 1.400 MW, funcționând practic ca o „cerere flexibilă” în rețea. Fără această capacitate, ar fi fost necesară reducerea producției din regenerabile, fie din cauza consumului intern insuficient, fie din cauza limitărilor la export. Comparația cu România: stocare redusă, dezechilibru zi–seară Economedia notează că România are instalate în baterii aproximativ 500 MW, nivel considerat insuficient pentru a stoca o cantitate substanțială din producția fotovoltaică locală. În condițiile unor producții instantanee de peste 2.200 MW într-o zi senină, posibilitatea de a stoca doar 400 MW „nu înseamnă mare lucru”, ceea ce menține un model de piață cu exporturi mari de energie ieftină în timpul zilei și importuri mai scumpe seara, la vârful de consum. Ca ordin de mărime, în Sistemul Energetic Național (SEN) din România sunt aproape 5.000 MW instalați în fotovoltaic, inclusiv la prosumatori, însă Bulgaria – deși are o suprafață mai mică – are o capacitate totală instalată în fotovoltaic mai mare decât România. Sursa primară menționează și relatarea Novinite , care a publicat informația inițială. [...]
INVL Renewable Energy Fund I refinanțează un parc solar de 60 MW din România printr-o emisiune de obligațiuni de 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei), cu randament de 8-9% , într-un moment în care proiectul este deja conectat la rețea și vinde energie în teste operaționale, potrivit Profit . Parcul este construit pe un teren de 67 de hectare și se află în etapa de testare necesară pentru obținerea autorizațiilor, în timp ce „procedurile de licențiere pentru producerea de energie electrică sunt în curs de finalizare” pentru ca instalația să înceapă să funcționeze oficial. Cum arată finanțarea: obligațiuni pentru investitori din Statele Baltice Oferta de obligațiuni se derulează în perioada 27 mai – 17 iunie și se adresează investitorilor privați și instituționali din Statele Baltice. Suma minimă a investiției este de 1.000 de euro (aprox. 5.000 lei). Obligațiunile sunt emise prin REFI Blue, companie a fondului INVL Renewable Energy Fund I. Randamentul este între 8% și 9%, iar rata dobânzii urmează să fie stabilită prin licitație. Dobânda va fi plătită lunar, iar scadența este în decembrie 2028. Managerul și distribuitorul principal al emisiunii este banca lituaniană Artea. Context: proiectul a fost construit cu finanțare BERD și Eiffel Pentru construcția parcului, INVL Renewable Energy a împrumutat în 2024 suma de 24,4 milioane euro (aprox. 122 milioane lei) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Eiffel Investment Group , conform datelor citate de publicație. În acest context, emisiunea de obligațiuni anunțată acum are rol de refinanțare, adică înlocuirea sau restructurarea finanțării existente printr-o nouă sursă de capital, în condiții stabilite prin oferta către investitori. De ce contează: România rămâne o piață-țintă pentru fond Managing Partner-ul fondului, Liudas Liutkevičius, indică drept argument pentru investițiile în România dimensiunea pieței și nivelul prețurilor: „Piața românească, unde consumul de energie electrică este de 4-5 ori mai mare decât în Lituania, iar prețurile sunt printre cele mai mari din UE, confirmă cererea puternică pentru acest tip de proiect energetic.” Lansat în 2021, INVL Renewable Energy Fund I este administrat de Invalda INVL Asset Management și este axat pe investiții în regenerabile în România și Polonia. În România, fondul a achiziționat până acum 8 proiecte de parcuri solare, cu o capacitate combinată de 356 MW, iar investițiile în proiectele locale sunt estimate la peste 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei), cu punerea în funcțiune a parcurilor până la finalul lui 2028. Fondul a atras 57,9 milioane euro (aprox. 290 milioane lei) în capital propriu. Separat, la finalul anului trecut, fondul a obținut o finanțare de 72 milioane euro (aprox. 360 milioane lei) de la BERD și Raiffeisen Bank Internațional pentru construcția unui parc fotovoltaic de 174,5 MW în județul Olt, proiect cumpărat în 2022. În Polonia, INVL a semnat în martie un acord de vânzare pentru un portofoliu de 33,3 MW, structurată ca vânzare la termen, iar după semnare a vândut 14 MW din proiecte deja operaționale. [...]
Jeff Bezos direcționează 34 milioane de dolari către cercetare pentru fibre textile alternative , într-o mișcare care vizează reducerea dependenței industriei modei de petrol, cărbune și plastic, dar care ridică și problema cât de repede pot astfel de materiale să ajungă la producția de masă, potrivit Focus . Finanțarea vine prin Bezos Earth Fund și, conform publicației, se bazează pe informații atribuite Infobae. Suma este de 34 milioane dolari (aprox. 156 milioane lei) și merge către proiecte care dezvoltă fibre noi din bacterii, deșeuri agricole și alte surse biologice, cu obiectivul de a înlocui în timp poliesterul, vâscoza și bumbacul cu consum mare de apă. Ce urmărește finanțarea și de ce contează economic Ținta declarată este obținerea unor materiale care: folosesc mai puțin petrol; sunt biodegradabile; pot reduce impactul asociat fibrelor sintetice, inclusiv eliberarea de microplastice în ape și în lanțurile alimentare. În termeni de piață, miza este schimbarea bazei de materii prime pentru îmbrăcăminte într-un sector descris ca fiind puternic dependent de resurse fosile. Focus notează că poliesterul este derivat din petrol, iar vâscoza poate implica procese cu consum ridicat de energie și substanțe chimice. Cine primește banii și ce tehnologii sunt vizate Proiectele sprijinite includ echipe de la: Columbia University, University of California, Berkeley, Clemson University, Cotton Foundation. Un exemplu evidențiat este cel de la Columbia, unde cercetătorii lucrează la fibre obținute cu ajutorul bacteriilor care „se hrănesc” cu resturi din agricultură, astfel încât deșeurile ar putea deveni materie primă pentru haine. Obstacolul major: drumul de la laborator la producția de masă Deși primele materiale ar putea deveni „gata de piață” în trei până la cinci ani, potrivit fondului, Focus subliniază că tranziția către producția la scară mare rămâne dificilă. Motivele invocate: fibrele sustenabile sunt adesea scumpe; sunt greu de scalat (adică de produs în volume mari, constant); marile branduri au nevoie de cantități și calitate stabile; consumatorii tind să aleagă produse mai ieftine. În plus, reprezentanți ai industriei avertizează că firmele tinere din zona materialelor au frecvent idei bune, dar le lipsesc capitalul, conexiunile industriale și capacitățile de producție. Context: Bezos finanțează clima, dar rămâne vulnerabil la criticile despre Amazon Inițiativa are și o dimensiune de imagine publică: Bezos investește în inovații climatice, însă este în continuare asociat cu Amazon, companie criticată pentru amprenta de mediu a logisticii, ambalajelor și livrărilor rapide. Amazon invocă, conform Focus, scăderea emisiilor per livrare și obiectivul de neutralitate climatică până în 2040, în timp ce criticii susțin că modelul de business ar trebui pus mai ferm sub semnul întrebării. [...]
Blocajele din avizare și lipsa investițiilor în rețele țin România cu prețuri mari la energie , iar accelerarea simultană a noilor capacități de producție și a infrastructurii de transport și distribuție ar trebui să devină o prioritate economică, potrivit Ziarul Financiar , care citează declarațiile Lăcrămioarei Diaconu-Pințea , country manager OX2 România. Datele Transelectrica pentru primul trimestru arată o evoluție modestă a puterii instalate: au dispărut 285 MW din producția pe cărbune, în timp ce în parcurile solare s-au instalat 245 MW. La prosumatori au fost montați 162 MW (în scădere ca ritm față de anii anteriori), iar la stocare s-au finalizat doar 105 MW. Per total, capacitatea a înregistrat un mic minus în perioada analizată, în pofida „efervescenței” din regenerabile. De ce contează: fără rețele, noile parcuri nu se văd în preț În analiza citată, lipsa investițiilor în capacități noi de producție și în infrastructură este indicată drept motiv principal pentru care România are cele mai mari prețuri spot la energie. Mesajul central este că efectul economic – scăderea prețurilor – apare atunci când producția nouă și dezvoltarea rețelelor avansează în același ritm. „Cu prețurile la electricitate în România plătim prețul absenței investițiilor de-a lungul anilor în noi capacități de generare, în infrastructură. (…) Este absolut necesar să susținem prin toate axele producția de energie. Hai să eliminăm blocajele și să fluidizăm tot, tot procesul de avizare astfel încât să ajungem la capacități puse în funcțiune cât mai repede. Trebuie să fluidizăm apoi partea de investiții în infrastructură, absolut necesare și ele. Cele două, producția și infrastructura, trebuie să meargă împreună.“ OX2: portofoliu de 1,5 GW și proiecte eoliene în construcție OX2 are în România un portofoliu de proiecte de 1,5 GW. Modelul de business vizează livrarea de proiecte „complete”, inclusiv structura de finanțare și etapa de punere în funcțiune, astfel încât cumpărătorii preiau „afaceri la cheie”. Compania își adaptează modelul și spre păstrarea unui procent din capacitatea dezvoltată. La nivel operațional, OX2 are două proiecte în construcție, de 99 MW și 96 MW, despre care managerul companiei spune că reprezintă aproximativ 30% din „șantierul eolian” aflat în construcție în România în acest moment. De asemenea, două proiecte ar urma să ajungă în acest an în faza de începere a construcției, totalizând 377 MW eolian; proiectele avansate sunt, deocamdată, eoliene, dar portofoliul include și fotovoltaic și stocare, inclusiv proiecte independente sau „colocate” (dezvoltate în același amplasament). „Inflația de avize” și aglomerarea artificială a rețelei Un punct sensibil rămâne aglomerarea rețelei de proiecte care obțin avize, dar nu sunt duse la capăt, ceea ce „aglomerează artificial” rețeaua: pentru fiecare proiect trebuie gândită o soluție de conectare, chiar dacă investiția nu se materializează. Un exemplu invocat este un proiect din Botoșani pentru care compania nu a mai obținut parametri de conectare satisfăcători, ajungând la un termen de conectare în 2033 pentru un proiect cu ATR (aviz tehnic de racordare) în 2025 – adică o așteptare de opt ani. În acest context, este menționată nevoia de diferențiere între dezvoltatorii care pot finanța și construi proiectele și cei care doar inițiază demersuri, iar introducerea garanțiilor bancare este văzută ca „o veste bună”, cu avertismentul că implementarea rapidă a unor condiții dure poate produce temporar blocaje dacă pașii nu sunt corelați. În final, discuția este plasată și în context european: rețele vechi și interconectare slabă, care limitează accesul consumatorilor la energie verde mai ieftină și integrarea acesteia în sistem, ceea ce pune sub semnul întrebării atingerea unor ținte pentru 2030, potrivit aceleiași surse. [...]
