Știri
Știri din categoria Energie verde
Germania plătește printre cele mai mari prețuri la electricitate din UE, deși produce masiv energie verde, iar diferența vine în principal din modul de formare a prețului pe piață, din limitele rețelei și din taxele de sistem, potrivit unei analize prezentate de Digi24. În același clasament, România apare la nivelul mediei UE.
În 2025, Germania a produs mai multă energie electrică din surse solare și eoliene decât orice alt stat membru, iar 59% din electricitatea sa a provenit din surse curate, conform grupului de reflecție Ember, citat în material. Cu toate acestea, gospodăriile germane plătesc cu aproximativ o treime peste media UE, în condițiile în care prețul final rămâne influențat de centrale pe combustibili fosili, ale căror costuri sunt volatile.
Pe baza datelor Eurostat pentru a doua jumătate a lui 2025, firma 1KOMMA5° estimează o medie a UE de 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), taxe și impozite incluse. Germania este la 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh), iar România este la 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), adică la nivelul mediei.
Topul menționat în articol indică următoarele poziții (prețuri pentru gospodării, cu taxe):
Materialul mai arată și impactul la nivel de factură: pentru o gospodărie cu o singură persoană care consumă 1.500 kWh, prețurile din Germania ar însemna aproximativ 150 de euro pe an (aprox. 750 lei) peste media UE; pentru o familie cu 5.000 kWh, aproximativ 500 de euro (aprox. 2.500 lei) în plus.
Explicația centrală ține de „principiul ordinii de merit” (merit order) – mecanism prin care prețul energiei pe piață ajunge să fie dat de cea mai scumpă centrală încă necesară pentru acoperirea cererii. Cu alte cuvinte, dacă producția din surse regenerabile nu acoperă integral consumul, intră în mix surse mai scumpe, precum gazul sau cărbunele, iar acestea pot împinge prețul în sus.
Articolul oferă și un reper de comparație: în Spania, dezvoltarea eolianului și solarului a redus influența producătorilor pe combustibili fosili asupra prețului electricității cu 75% din 2019, iar energia curată a ajuns la 75% din producția de electricitate anul trecut, față de 59% în Germania. Diferența este pusă și pe rolul altor surse curate, precum hidro și nuclear, care reduc dependența de combustibili fosili.
Un alt factor major este lipsa de flexibilitate a sistemului energetic, care duce la situații în care producția regenerabilă nu poate fi preluată de rețea și este redusă intenționat (curtailment). Cofondatorul 1KOMMA5°, Jannik Schall, este citat astfel:
„Germania nu are prea multă energie eoliană și solară ieftină, ci prea puțină flexibilitate în sistem.”
În acest context, articolul descrie mecanisme precum oprirea producției în zone cu surplus și compensarea furnizorilor care nu pot livra în rețea, respectiv plăți de echilibrare pentru acoperirea deficitului în alte zone. În perioadele în care oferta depășește cererea, pot apărea inclusiv prețuri negative.
Soluțiile discutate includ stocarea în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). Potrivit unui raport Solar Power Europe din 2026, citat în material, UE a ajuns la peste 77 GWh capacitate de stocare, după o creștere de zece ori din 2021, dar ar fi nevoie de extindere la 750 GWh în următorii cinci ani pentru țintele din 2030. Germania și Italia sunt menționate ca lideri la instalări noi în 2025.
În final, analiza indică taxele și impozitele de rețea ca element cu impact direct în prețul plătit de gospodării. 1KOMMA5° estimează că, fără aceste taxe, gospodăriile din Germania ar plăti 0,26 euro/kWh (aprox. 1,30 lei/kWh), ceea ce ar coborî prețul sub nivelurile din Belgia, Luxemburg și Țările de Jos.
Schall leagă reducerea taxelor de rețea de evitarea mai bună a măsurilor de redispecerizare (porniri/opririi pe termen scurt ale centralelor pentru echilibrarea rețelei) și de utilizarea unui control inteligent care să mute anticipat volume de energie între stocare și consumatori flexibili, cu efect de reducere a costurilor pe termen lung.
Recomandate
China ridică miza în eolianul offshore printr-o stație de conversie care poate muta 2.000 MW spre țărm , un pas operațional care reduce pierderile la transport și face viabile parcurile eoliene amplasate la distanțe mari de coastă, potrivit Antena 3 . Structura, denumită „Hai Feng Zhi Xin” („Inima Vântului Marin”), a plecat din portul Nantong (provincia Jiangsu) pe o navă semi-submersibilă și se îndreaptă către un parc eolian din largul orașului Yangjiang, în provincia Guangdong. Construcția cântărește aproximativ 25.000 de tone și urmează să fie montată pe mare printr-o operațiune care necesită „o precizie de ordinul milimetrilor”. De ce contează: transportul energiei devine „veriga” care deblochează proiectele din larg Stația este descrisă ca fiind prima din lume capabilă să transporte 2.000 de megawați la o tensiune de 500 kilovolți. În practică, rolul ei este să colecteze energia produsă de 163 de turbine eoliene, să ridice tensiunea și să transforme curentul alternativ în curent continuu, pentru a permite transportul eficient prin cabluri submarine pe distanțe mari, cu pierderi minime. Proiectul marchează, potrivit materialului, intrarea Chinei în zona transmisiilor offshore cu curent continuu de ultra-înaltă tensiune (UHVDC) – o tehnologie folosită pentru a face fezabile parcurile eoliene amplasate departe de țărm, unde vântul este mai puternic și mai constant, dar infrastructura de evacuare a energiei devine mai complexă și mai scumpă. Dimensiuni și operare: o platformă aproape autonomă Instalația are 85,5 metri lungime, 82,5 metri lățime și 44 metri înălțime, o amprentă comparată cu un teren de fotbal și o înălțime echivalentă cu o clădire de 15 etaje. În interior sunt sisteme electrice, de ventilație și de protecție la incendiu, adaptate mediului marin (umiditate și salinitate ridicate). Stația ar urma să funcționeze aproape complet autonom, fără echipaj permanent, iar monitorizarea și mentenanța să fie realizate de la distanță, prin sisteme inteligente. Impact local și context: alimentarea Guangdong și ținta de 100 GW offshore După instalare, energia produsă va alimenta provincia Guangdong, prezentată drept una dintre cele mai industrializate și mari consumatoare de energie din China, cu efect de reducere a consumului de cărbune și a emisiilor de carbon. Lansarea se înscrie într-o strategie mai amplă de extindere a capacităților offshore: în ultimele luni, China a conectat la rețea o turbină eoliană offshore de 20 MW construită integral cu tehnologii interne și a instalat „cea mai mare platformă eoliană plutitoare din lume”, mai notează articolul. Planul energetic pentru 2026–2030 prevede atingerea unei capacități offshore de 100 GW până la finalul deceniului, cu o orientare către zone maritime tot mai îndepărtate. [...]
Un kit fotovoltaic de balcon cu baterie poate reduce factura cu doar 40–65 lei pe lună, dar instalarea rămâne blocată de birocrație , potrivit Mobilissimo , care a calculat economiile posibile pentru un pachet vândut de LIDL și a atras atenția asupra condițiilor legale din România. LIDL vinde în Germania o baterie pentru stocarea energiei solare, destinată utilizării la balcon, la prețul de 299 euro (aprox. 1.500 lei). Dispozitivul are o capacitate de 2,24 kWh, input de 1.000 W și output de 800 W, iar publicația notează că există și o versiune controlabilă din aplicație. Bateria are certificare IP65 (rezistență la praf și jeturi de apă) și un ecran LED. Cât produce, de fapt, un sistem de balcon și ce economie rezultă În România, LIDL ar vinde deja un kit de panouri fotovoltaice pentru balcon la 1.299 lei, care include două panouri de 185 W, un microinvertor cu monitorizare WiFi (dispozitiv care transformă curentul produs de panouri pentru a fi folosit în locuință), cabluri și sistem de prindere. Puterea totală este indicată ca fiind „aproximativ 400 W”. Pe baza unei puteri realiste de 370–400 W vârf, Mobilissimo estimează că un astfel de sistem poate produce, în medie, aproximativ 33–45 kWh pe lună, în funcție de anotimp, orientarea balconului și numărul de ore de soare. Din această producție ar rezulta: o economie de aproximativ 40–65 lei pe lună pentru clienții PPC , în funcție de tarif și consum; o economie mai redusă în cazul Digi Energy , fără a fi indicată o valoare exactă. Publicația menționează și repere de preț la PPC: 1,17 lei/kWh în oferta Simplu Online sau 1,42 lei/kWh în alte oferte. Costul total și rolul real al bateriei Calculul din articol pornește de la un buget total de 3.299 lei , rezultat din „aproximativ 2.000 lei” pentru baterie și 1.299 lei pentru panouri. Un punct important: panourile sunt cele care generează energia și economia , în timp ce bateria „nu produce energie suplimentară”, ci doar stochează energia produsă pentru utilizare ulterioară (de exemplu seara). Obstacolul major: regulile de instalare în România Dincolo de calcule, problema practică ține de reglementare și proceduri. Mobilissimo susține că sistemele fotovoltaice de balcon nu pot fi instalate fără formalități , fiind necesare: notificarea operatorului de distribuție; montajul cu persoane autorizate; informarea blocului și acordul asociației de proprietari . În acest context, chiar dacă economiile lunare sunt cuantificabile, implementarea poate depinde de aprobări și de capacitatea proprietarilor de a parcurge pașii ceruți. [...]
Lidl coboară pragul de acces la stocarea energiei pe balcon printr-o baterie de 2,24 kWh vândută în Germania la 299 euro (aprox. 1.490 lei), într-un moment în care soluțiile de rezervă pentru locuințe câștigă teren pe fondul volatilității prețurilor la energie, potrivit TechRadar . Bateria este gândită pentru sisteme solare de balcon și are o putere de intrare de 1.000 W și o putere de ieșire de 800 W. Există și o versiune mai scumpă, la 399 euro (aprox. 1.990 lei), care poate fi controlată din aplicația Lidl Home. Ce schimbă, concret, pentru utilizator: stocare mai ieftină, dar nu „la cheie” Din perspectiva costului, produsul țintește un segment sensibil: cei care vor să-și reducă factura folosind panouri solare de balcon și să mute consumul în orele fără soare (seara sau dimineața). Publicația notează însă că bateria „nu face mare lucru de una singură”, fiind o componentă dintr-un sistem mai larg. Pentru utilizare, sunt necesare: panouri solare (nu sunt incluse); un microinvertor , care gestionează fluxul de energie către și dinspre locuință; bateria, care stochează energia produsă ziua pentru consum ulterior și poate funcționa ca backup dacă alimentarea este întreruptă. Limitări și disponibilitate: deocamdată Germania, cu posibilă extindere în Europa Produsul este, în prezent, limitat la piața europeană, iar TechRadar menționează că ar putea ajunge mai larg (inclusiv în Marea Britanie) dacă se dovedește un succes. În același context, publicația leagă potențiala extindere de „criza energetică” și de „reglementări aflate în pregătire”, fără a detalia ce norme sunt vizate. Detalii tehnice și alternative menționate Bateria are dimensiunile 310 × 170 × 350 mm și cântărește aproximativ 19,8 kg, ceea ce o face potrivită pentru spații mici, precum balcoanele. În teorie, ar urma să aibă protecție IP65 (rezistență la praf și jeturi de apă), însă această specificație este atribuită modelului Marstek B2500-D pe care bateria Lidl ar fi bazată, nu confirmată explicit ca fiind identică. În zona de alternative, articolul indică: Marstek B2500-D , despre care se sugerează că ar fi baza produsului Lidl (variantă rebranduită); Anker Solarbank 4 Pro , prezentată ca având invertor integrat și o capacitate mai mare, dar fără detalii de preț în material. Pe Reddit, reacțiile citate sunt în general pozitive, cu accent pe raportul preț/capacitate, însă acestea rămân opinii ale utilizatorilor, nu evaluări tehnice. [...]
Producția solară a depășit 2.500 MW la prânz, împingând sistemul spre export , într-un moment în care România funcționa fără ambele reactoare nucleare, potrivit Economica . La ora 13:12, parcurile fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de transport) au ajuns la 2.516 MW, peste 60% din consumul din rețele. Recordul este relevant operațional: la mijlocul zilei, fotovoltaicele au devenit „de departe” prima sursă de generare, iar echilibrul sistemului s-a făcut cu export, deși lipseau capacități importante din mix. Ce arată cifrele din sistem la momentul recordului La ora 13:12, producția totală instantanee era de circa 4.800 MW, în timp ce consumul din rețea era de circa 4.100 MW. Diferența a fost influențată și de autoconsumul prosumatorilor (consum acoperit local, care nu mai apare ca cerere în rețea), menționează publicația. În același interval: fotovoltaicele dispecerizabile au asigurat peste 50% din producția națională și peste 60% din consumul din rețele (fără a include prosumatorii); România exporta energie la o putere de 700 MW; aportul hidro era de doar 1.000 MW, vântul de 200 MW, iar producția din gaze și cărbune era descrisă ca relativ mică; ambele reactoare nucleare erau indisponibile. De ce contează pentru piață și operare Depășirea pragului de 2.500 MW din fotovoltaice dispecerizabile indică o schimbare de greutate în orele de prânz: sistemul poate ajunge rapid în situații de excedent, chiar și în condiții de producție redusă din alte surse, ceea ce împinge spre export și pune presiune pe flexibilitate (capacități care pot crește/scădea rapid) și pe managementul rețelei. Publicația notează că precedentul record fusese atins pe 5 mai, la 2.491 MW, iar pe măsură ce crește capacitatea instalată în fotovoltaic sunt posibile noi recorduri în acest an, până la venirea toamnei. Context: cât fotovoltaic este instalat Puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile este de 3.340 MW, conform ultimelor date ale ANRE , citate de Economica . Numărul prosumatorilor a depășit 320.000, iar capacitatea instalațiilor lor este de peste 3.700 MW, potrivit ultimelor date menționate în articol. [...]
INVL Renewable Energy Fund I refinanțează un parc solar de 60 MW din România printr-o emisiune de obligațiuni de 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei), cu randament de 8-9% , într-un moment în care proiectul este deja conectat la rețea și vinde energie în teste operaționale, potrivit Profit . Parcul este construit pe un teren de 67 de hectare și se află în etapa de testare necesară pentru obținerea autorizațiilor, în timp ce „procedurile de licențiere pentru producerea de energie electrică sunt în curs de finalizare” pentru ca instalația să înceapă să funcționeze oficial. Cum arată finanțarea: obligațiuni pentru investitori din Statele Baltice Oferta de obligațiuni se derulează în perioada 27 mai – 17 iunie și se adresează investitorilor privați și instituționali din Statele Baltice. Suma minimă a investiției este de 1.000 de euro (aprox. 5.000 lei). Obligațiunile sunt emise prin REFI Blue, companie a fondului INVL Renewable Energy Fund I. Randamentul este între 8% și 9%, iar rata dobânzii urmează să fie stabilită prin licitație. Dobânda va fi plătită lunar, iar scadența este în decembrie 2028. Managerul și distribuitorul principal al emisiunii este banca lituaniană Artea. Context: proiectul a fost construit cu finanțare BERD și Eiffel Pentru construcția parcului, INVL Renewable Energy a împrumutat în 2024 suma de 24,4 milioane euro (aprox. 122 milioane lei) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Eiffel Investment Group , conform datelor citate de publicație. În acest context, emisiunea de obligațiuni anunțată acum are rol de refinanțare, adică înlocuirea sau restructurarea finanțării existente printr-o nouă sursă de capital, în condiții stabilite prin oferta către investitori. De ce contează: România rămâne o piață-țintă pentru fond Managing Partner-ul fondului, Liudas Liutkevičius, indică drept argument pentru investițiile în România dimensiunea pieței și nivelul prețurilor: „Piața românească, unde consumul de energie electrică este de 4-5 ori mai mare decât în Lituania, iar prețurile sunt printre cele mai mari din UE, confirmă cererea puternică pentru acest tip de proiect energetic.” Lansat în 2021, INVL Renewable Energy Fund I este administrat de Invalda INVL Asset Management și este axat pe investiții în regenerabile în România și Polonia. În România, fondul a achiziționat până acum 8 proiecte de parcuri solare, cu o capacitate combinată de 356 MW, iar investițiile în proiectele locale sunt estimate la peste 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei), cu punerea în funcțiune a parcurilor până la finalul lui 2028. Fondul a atras 57,9 milioane euro (aprox. 290 milioane lei) în capital propriu. Separat, la finalul anului trecut, fondul a obținut o finanțare de 72 milioane euro (aprox. 360 milioane lei) de la BERD și Raiffeisen Bank Internațional pentru construcția unui parc fotovoltaic de 174,5 MW în județul Olt, proiect cumpărat în 2022. În Polonia, INVL a semnat în martie un acord de vânzare pentru un portofoliu de 33,3 MW, structurată ca vânzare la termen, iar după semnare a vândut 14 MW din proiecte deja operaționale. [...]
Jeff Bezos direcționează 34 milioane de dolari către cercetare pentru fibre textile alternative , într-o mișcare care vizează reducerea dependenței industriei modei de petrol, cărbune și plastic, dar care ridică și problema cât de repede pot astfel de materiale să ajungă la producția de masă, potrivit Focus . Finanțarea vine prin Bezos Earth Fund și, conform publicației, se bazează pe informații atribuite Infobae. Suma este de 34 milioane dolari (aprox. 156 milioane lei) și merge către proiecte care dezvoltă fibre noi din bacterii, deșeuri agricole și alte surse biologice, cu obiectivul de a înlocui în timp poliesterul, vâscoza și bumbacul cu consum mare de apă. Ce urmărește finanțarea și de ce contează economic Ținta declarată este obținerea unor materiale care: folosesc mai puțin petrol; sunt biodegradabile; pot reduce impactul asociat fibrelor sintetice, inclusiv eliberarea de microplastice în ape și în lanțurile alimentare. În termeni de piață, miza este schimbarea bazei de materii prime pentru îmbrăcăminte într-un sector descris ca fiind puternic dependent de resurse fosile. Focus notează că poliesterul este derivat din petrol, iar vâscoza poate implica procese cu consum ridicat de energie și substanțe chimice. Cine primește banii și ce tehnologii sunt vizate Proiectele sprijinite includ echipe de la: Columbia University, University of California, Berkeley, Clemson University, Cotton Foundation. Un exemplu evidențiat este cel de la Columbia, unde cercetătorii lucrează la fibre obținute cu ajutorul bacteriilor care „se hrănesc” cu resturi din agricultură, astfel încât deșeurile ar putea deveni materie primă pentru haine. Obstacolul major: drumul de la laborator la producția de masă Deși primele materiale ar putea deveni „gata de piață” în trei până la cinci ani, potrivit fondului, Focus subliniază că tranziția către producția la scară mare rămâne dificilă. Motivele invocate: fibrele sustenabile sunt adesea scumpe; sunt greu de scalat (adică de produs în volume mari, constant); marile branduri au nevoie de cantități și calitate stabile; consumatorii tind să aleagă produse mai ieftine. În plus, reprezentanți ai industriei avertizează că firmele tinere din zona materialelor au frecvent idei bune, dar le lipsesc capitalul, conexiunile industriale și capacitățile de producție. Context: Bezos finanțează clima, dar rămâne vulnerabil la criticile despre Amazon Inițiativa are și o dimensiune de imagine publică: Bezos investește în inovații climatice, însă este în continuare asociat cu Amazon, companie criticată pentru amprenta de mediu a logisticii, ambalajelor și livrărilor rapide. Amazon invocă, conform Focus, scăderea emisiilor per livrare și obiectivul de neutralitate climatică până în 2040, în timp ce criticii susțin că modelul de business ar trebui pus mai ferm sub semnul întrebării. [...]
