Știri
Știri din categoria Energie verde
Photon Energy încearcă să-și refacă lichiditatea prin vânzări de active în România, în timp ce lucrează la deblocarea unor centrale fotovoltaice afectate de întârzieri de licențiere, potrivit Economedia. Mișcarea vine pe fondul unei scăderi abrupte a veniturilor și a profitabilității la nivel de grup și al unei restructurări financiare care include inclusiv obligațiuni verzi cu plăți amânate.
Photon Energy operează în România un portofoliu de centrale fotovoltaice de 53,5 MW, însă managementul a indicat în repetate rânduri piața locală drept una dintre principalele surse ale dificultăților operaționale, după ce aproximativ 24 MW au fost nefuncționali în ultimul an din motive de reglementare.
Compania a confirmat semnarea, la începutul lunii aprilie, a unui memorandum de înțelegere cu un cumpărător pentru:
Tranzacția este în derulare și ar urma să fie finalizată în trimestrul al treilea. În paralel, Photon Energy poartă discuții cu potențiali cumpărători pentru proiectul Ciupăceni și, posibil, pentru alte centrale operaționale, decizia urmând să depindă de cerere și de evaluările primite. Strategia este parte dintr-un program mai amplu de vânzare a activelor considerate non-strategice și de reducere a îndatorării.
Pe partea operațională, compania spune că unele blocaje încep să se rezolve. Pe 17 februarie, centralele din Aiud și Teiuș (9,5 MW cumulat) au primit licențele necesare pentru vânzarea energiei și generează venituri comerciale de la acel moment.
Pentru Ciupăceni, conducerea estima la momentul conferinței cu investitorii că licența ar putea fi emisă în aproximativ două săptămâni, după finalizarea procedurilor de testare și conformitate. În schimb, cea mai mare centrală din România, „Project 3”, era încă în testare și fără licență de exploatare comercială, compania indicând ca posibil termen trimestrul al treilea. Reprezentanții grupului au admis că problemele de reglementare din România „nu sunt încă rezolvate definitiv”.
La nivel consolidat, Photon Energy a raportat în primul trimestru din 2026 venituri de 17 milioane de euro și un EBITDA de 200.000 de euro, pe fondul mai multor factori, inclusiv scăderea producției, reducerea prețurilor la electricitate, prăbușirea activității de inginerie și costurile de restructurare.
Presiunile de lichiditate au dus și la amânarea plății a două cupoane aferente obligațiunilor verzi emise pe piața germană, scadente în februarie și mai 2026, compania pregătind o restructurare a obligațiunilor și convocarea unei adunări a deținătorilor pentru renegocierea unor condiții financiare.
Pentru România, combinația dintre vânzarea de active și obținerea licențelor rămâne, în următoarele trimestre, una dintre pârghiile prin care grupul încearcă să stabilizeze fluxurile de numerar și să reducă riscul operațional generat de întârzierile administrative.
Recomandate
Un kit fotovoltaic de balcon cu baterie poate reduce factura cu doar 40–65 lei pe lună, dar instalarea rămâne blocată de birocrație , potrivit Mobilissimo , care a calculat economiile posibile pentru un pachet vândut de LIDL și a atras atenția asupra condițiilor legale din România. LIDL vinde în Germania o baterie pentru stocarea energiei solare, destinată utilizării la balcon, la prețul de 299 euro (aprox. 1.500 lei). Dispozitivul are o capacitate de 2,24 kWh, input de 1.000 W și output de 800 W, iar publicația notează că există și o versiune controlabilă din aplicație. Bateria are certificare IP65 (rezistență la praf și jeturi de apă) și un ecran LED. Cât produce, de fapt, un sistem de balcon și ce economie rezultă În România, LIDL ar vinde deja un kit de panouri fotovoltaice pentru balcon la 1.299 lei, care include două panouri de 185 W, un microinvertor cu monitorizare WiFi (dispozitiv care transformă curentul produs de panouri pentru a fi folosit în locuință), cabluri și sistem de prindere. Puterea totală este indicată ca fiind „aproximativ 400 W”. Pe baza unei puteri realiste de 370–400 W vârf, Mobilissimo estimează că un astfel de sistem poate produce, în medie, aproximativ 33–45 kWh pe lună, în funcție de anotimp, orientarea balconului și numărul de ore de soare. Din această producție ar rezulta: o economie de aproximativ 40–65 lei pe lună pentru clienții PPC , în funcție de tarif și consum; o economie mai redusă în cazul Digi Energy , fără a fi indicată o valoare exactă. Publicația menționează și repere de preț la PPC: 1,17 lei/kWh în oferta Simplu Online sau 1,42 lei/kWh în alte oferte. Costul total și rolul real al bateriei Calculul din articol pornește de la un buget total de 3.299 lei , rezultat din „aproximativ 2.000 lei” pentru baterie și 1.299 lei pentru panouri. Un punct important: panourile sunt cele care generează energia și economia , în timp ce bateria „nu produce energie suplimentară”, ci doar stochează energia produsă pentru utilizare ulterioară (de exemplu seara). Obstacolul major: regulile de instalare în România Dincolo de calcule, problema practică ține de reglementare și proceduri. Mobilissimo susține că sistemele fotovoltaice de balcon nu pot fi instalate fără formalități , fiind necesare: notificarea operatorului de distribuție; montajul cu persoane autorizate; informarea blocului și acordul asociației de proprietari . În acest context, chiar dacă economiile lunare sunt cuantificabile, implementarea poate depinde de aprobări și de capacitatea proprietarilor de a parcurge pașii ceruți. [...]
Producția solară a depășit 2.500 MW la prânz, împingând sistemul spre export , într-un moment în care România funcționa fără ambele reactoare nucleare, potrivit Economica . La ora 13:12, parcurile fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de transport) au ajuns la 2.516 MW, peste 60% din consumul din rețele. Recordul este relevant operațional: la mijlocul zilei, fotovoltaicele au devenit „de departe” prima sursă de generare, iar echilibrul sistemului s-a făcut cu export, deși lipseau capacități importante din mix. Ce arată cifrele din sistem la momentul recordului La ora 13:12, producția totală instantanee era de circa 4.800 MW, în timp ce consumul din rețea era de circa 4.100 MW. Diferența a fost influențată și de autoconsumul prosumatorilor (consum acoperit local, care nu mai apare ca cerere în rețea), menționează publicația. În același interval: fotovoltaicele dispecerizabile au asigurat peste 50% din producția națională și peste 60% din consumul din rețele (fără a include prosumatorii); România exporta energie la o putere de 700 MW; aportul hidro era de doar 1.000 MW, vântul de 200 MW, iar producția din gaze și cărbune era descrisă ca relativ mică; ambele reactoare nucleare erau indisponibile. De ce contează pentru piață și operare Depășirea pragului de 2.500 MW din fotovoltaice dispecerizabile indică o schimbare de greutate în orele de prânz: sistemul poate ajunge rapid în situații de excedent, chiar și în condiții de producție redusă din alte surse, ceea ce împinge spre export și pune presiune pe flexibilitate (capacități care pot crește/scădea rapid) și pe managementul rețelei. Publicația notează că precedentul record fusese atins pe 5 mai, la 2.491 MW, iar pe măsură ce crește capacitatea instalată în fotovoltaic sunt posibile noi recorduri în acest an, până la venirea toamnei. Context: cât fotovoltaic este instalat Puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile este de 3.340 MW, conform ultimelor date ale ANRE , citate de Economica . Numărul prosumatorilor a depășit 320.000, iar capacitatea instalațiilor lor este de peste 3.700 MW, potrivit ultimelor date menționate în articol. [...]
Vârful de producție solară din Bulgaria arată cât de mult contează stocarea pentru a evita „exportul ieftin ziua și importul scump seara”. Pe 15 mai, într-o fereastră scurtă la prânz, producția fotovoltaică din Bulgaria a ajuns la un nivel care, teoretic, putea acoperi singură cererea instantanee de electricitate a țării, potrivit Economedia , care citează date ale operatorului bulgăresc de sistem și o relatare Novinite . În jurul prânzului, centralele solare livrau peste 3.700 MW, în timp ce consumul sistemului era de aproximativ 3.200 MW. Totuși, asta nu a însemnat că Bulgaria a fost alimentată exclusiv din solar: nuclearul, cărbunele și hidroenergia au continuat să funcționeze simultan. Exporturi mari, în paralel cu încărcarea bateriilor În aceeași perioadă, Bulgaria a rămas exportator net de energie electrică, trimițând în jur de 1.600 MW către țările vecine, inclusiv România. Un element-cheie a fost rolul stocării: o parte tot mai mare din surplusul solar este absorbită de baterii. La prânz, acestea se încărcau cu peste 1.400 MW, funcționând practic ca o „cerere flexibilă” în rețea. Fără această capacitate, ar fi fost necesară reducerea producției din regenerabile, fie din cauza consumului intern insuficient, fie din cauza limitărilor la export. Comparația cu România: stocare redusă, dezechilibru zi–seară Economedia notează că România are instalate în baterii aproximativ 500 MW, nivel considerat insuficient pentru a stoca o cantitate substanțială din producția fotovoltaică locală. În condițiile unor producții instantanee de peste 2.200 MW într-o zi senină, posibilitatea de a stoca doar 400 MW „nu înseamnă mare lucru”, ceea ce menține un model de piață cu exporturi mari de energie ieftină în timpul zilei și importuri mai scumpe seara, la vârful de consum. Ca ordin de mărime, în Sistemul Energetic Național (SEN) din România sunt aproape 5.000 MW instalați în fotovoltaic, inclusiv la prosumatori, însă Bulgaria – deși are o suprafață mai mică – are o capacitate totală instalată în fotovoltaic mai mare decât România. Sursa primară menționează și relatarea Novinite , care a publicat informația inițială. [...]
Germania plătește printre cele mai mari prețuri la electricitate din UE, deși produce masiv energie verde , iar diferența vine în principal din modul de formare a prețului pe piață, din limitele rețelei și din taxele de sistem, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . În același clasament, România apare la nivelul mediei UE. În 2025, Germania a produs mai multă energie electrică din surse solare și eoliene decât orice alt stat membru, iar 59% din electricitatea sa a provenit din surse curate, conform grupului de reflecție Ember , citat în material. Cu toate acestea, gospodăriile germane plătesc cu aproximativ o treime peste media UE, în condițiile în care prețul final rămâne influențat de centrale pe combustibili fosili, ale căror costuri sunt volatile. Unde se poziționează România în UE Pe baza datelor Eurostat pentru a doua jumătate a lui 2025, firma 1KOMMA5° estimează o medie a UE de 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), taxe și impozite incluse. Germania este la 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh), iar România este la 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), adică la nivelul mediei. Topul menționat în articol indică următoarele poziții (prețuri pentru gospodării, cu taxe): Irlanda: 0,40 euro/kWh (aprox. 2,00 lei/kWh) Germania: 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh) Belgia: 0,35 euro/kWh (aprox. 1,75 lei/kWh) … România: 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh) … Ungaria: 0,11 euro/kWh (aprox. 0,55 lei/kWh) Materialul mai arată și impactul la nivel de factură: pentru o gospodărie cu o singură persoană care consumă 1.500 kWh, prețurile din Germania ar însemna aproximativ 150 de euro pe an (aprox. 750 lei) peste media UE; pentru o familie cu 5.000 kWh, aproximativ 500 de euro (aprox. 2.500 lei) în plus. De ce rămâne scump curentul în Germania, în ciuda regenerabilelor Explicația centrală ține de „principiul ordinii de merit” (merit order) – mecanism prin care prețul energiei pe piață ajunge să fie dat de cea mai scumpă centrală încă necesară pentru acoperirea cererii. Cu alte cuvinte, dacă producția din surse regenerabile nu acoperă integral consumul, intră în mix surse mai scumpe, precum gazul sau cărbunele, iar acestea pot împinge prețul în sus. Articolul oferă și un reper de comparație: în Spania, dezvoltarea eolianului și solarului a redus influența producătorilor pe combustibili fosili asupra prețului electricității cu 75% din 2019, iar energia curată a ajuns la 75% din producția de electricitate anul trecut, față de 59% în Germania. Diferența este pusă și pe rolul altor surse curate, precum hidro și nuclear, care reduc dependența de combustibili fosili. Blocajele de rețea și „risipa” de energie curată cresc costurile Un alt factor major este lipsa de flexibilitate a sistemului energetic, care duce la situații în care producția regenerabilă nu poate fi preluată de rețea și este redusă intenționat (curtailment). Cofondatorul 1KOMMA5°, Jannik Schall, este citat astfel: „Germania nu are prea multă energie eoliană și solară ieftină, ci prea puțină flexibilitate în sistem.” În acest context, articolul descrie mecanisme precum oprirea producției în zone cu surplus și compensarea furnizorilor care nu pot livra în rețea, respectiv plăți de echilibrare pentru acoperirea deficitului în alte zone. În perioadele în care oferta depășește cererea, pot apărea inclusiv prețuri negative. Soluțiile discutate includ stocarea în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). Potrivit unui raport Solar Power Europe din 2026, citat în material, UE a ajuns la peste 77 GWh capacitate de stocare, după o creștere de zece ori din 2021, dar ar fi nevoie de extindere la 750 GWh în următorii cinci ani pentru țintele din 2030. Germania și Italia sunt menționate ca lideri la instalări noi în 2025. Taxele de rețea: diferența dintre un preț „competitiv” și unul de top în UE În final, analiza indică taxele și impozitele de rețea ca element cu impact direct în prețul plătit de gospodării. 1KOMMA5° estimează că, fără aceste taxe, gospodăriile din Germania ar plăti 0,26 euro/kWh (aprox. 1,30 lei/kWh), ceea ce ar coborî prețul sub nivelurile din Belgia, Luxemburg și Țările de Jos. Schall leagă reducerea taxelor de rețea de evitarea mai bună a măsurilor de redispecerizare (porniri/opririi pe termen scurt ale centralelor pentru echilibrarea rețelei) și de utilizarea unui control inteligent care să mute anticipat volume de energie între stocare și consumatori flexibili, cu efect de reducere a costurilor pe termen lung. [...]
China ridică miza în eolianul offshore printr-o stație de conversie care poate muta 2.000 MW spre țărm , un pas operațional care reduce pierderile la transport și face viabile parcurile eoliene amplasate la distanțe mari de coastă, potrivit Antena 3 . Structura, denumită „Hai Feng Zhi Xin” („Inima Vântului Marin”), a plecat din portul Nantong (provincia Jiangsu) pe o navă semi-submersibilă și se îndreaptă către un parc eolian din largul orașului Yangjiang, în provincia Guangdong. Construcția cântărește aproximativ 25.000 de tone și urmează să fie montată pe mare printr-o operațiune care necesită „o precizie de ordinul milimetrilor”. De ce contează: transportul energiei devine „veriga” care deblochează proiectele din larg Stația este descrisă ca fiind prima din lume capabilă să transporte 2.000 de megawați la o tensiune de 500 kilovolți. În practică, rolul ei este să colecteze energia produsă de 163 de turbine eoliene, să ridice tensiunea și să transforme curentul alternativ în curent continuu, pentru a permite transportul eficient prin cabluri submarine pe distanțe mari, cu pierderi minime. Proiectul marchează, potrivit materialului, intrarea Chinei în zona transmisiilor offshore cu curent continuu de ultra-înaltă tensiune (UHVDC) – o tehnologie folosită pentru a face fezabile parcurile eoliene amplasate departe de țărm, unde vântul este mai puternic și mai constant, dar infrastructura de evacuare a energiei devine mai complexă și mai scumpă. Dimensiuni și operare: o platformă aproape autonomă Instalația are 85,5 metri lungime, 82,5 metri lățime și 44 metri înălțime, o amprentă comparată cu un teren de fotbal și o înălțime echivalentă cu o clădire de 15 etaje. În interior sunt sisteme electrice, de ventilație și de protecție la incendiu, adaptate mediului marin (umiditate și salinitate ridicate). Stația ar urma să funcționeze aproape complet autonom, fără echipaj permanent, iar monitorizarea și mentenanța să fie realizate de la distanță, prin sisteme inteligente. Impact local și context: alimentarea Guangdong și ținta de 100 GW offshore După instalare, energia produsă va alimenta provincia Guangdong, prezentată drept una dintre cele mai industrializate și mari consumatoare de energie din China, cu efect de reducere a consumului de cărbune și a emisiilor de carbon. Lansarea se înscrie într-o strategie mai amplă de extindere a capacităților offshore: în ultimele luni, China a conectat la rețea o turbină eoliană offshore de 20 MW construită integral cu tehnologii interne și a instalat „cea mai mare platformă eoliană plutitoare din lume”, mai notează articolul. Planul energetic pentru 2026–2030 prevede atingerea unei capacități offshore de 100 GW până la finalul deceniului, cu o orientare către zone maritime tot mai îndepărtate. [...]
Lidl coboară pragul de acces la stocarea energiei pe balcon printr-o baterie de 2,24 kWh vândută în Germania la 299 euro (aprox. 1.490 lei), într-un moment în care soluțiile de rezervă pentru locuințe câștigă teren pe fondul volatilității prețurilor la energie, potrivit TechRadar . Bateria este gândită pentru sisteme solare de balcon și are o putere de intrare de 1.000 W și o putere de ieșire de 800 W. Există și o versiune mai scumpă, la 399 euro (aprox. 1.990 lei), care poate fi controlată din aplicația Lidl Home. Ce schimbă, concret, pentru utilizator: stocare mai ieftină, dar nu „la cheie” Din perspectiva costului, produsul țintește un segment sensibil: cei care vor să-și reducă factura folosind panouri solare de balcon și să mute consumul în orele fără soare (seara sau dimineața). Publicația notează însă că bateria „nu face mare lucru de una singură”, fiind o componentă dintr-un sistem mai larg. Pentru utilizare, sunt necesare: panouri solare (nu sunt incluse); un microinvertor , care gestionează fluxul de energie către și dinspre locuință; bateria, care stochează energia produsă ziua pentru consum ulterior și poate funcționa ca backup dacă alimentarea este întreruptă. Limitări și disponibilitate: deocamdată Germania, cu posibilă extindere în Europa Produsul este, în prezent, limitat la piața europeană, iar TechRadar menționează că ar putea ajunge mai larg (inclusiv în Marea Britanie) dacă se dovedește un succes. În același context, publicația leagă potențiala extindere de „criza energetică” și de „reglementări aflate în pregătire”, fără a detalia ce norme sunt vizate. Detalii tehnice și alternative menționate Bateria are dimensiunile 310 × 170 × 350 mm și cântărește aproximativ 19,8 kg, ceea ce o face potrivită pentru spații mici, precum balcoanele. În teorie, ar urma să aibă protecție IP65 (rezistență la praf și jeturi de apă), însă această specificație este atribuită modelului Marstek B2500-D pe care bateria Lidl ar fi bazată, nu confirmată explicit ca fiind identică. În zona de alternative, articolul indică: Marstek B2500-D , despre care se sugerează că ar fi baza produsului Lidl (variantă rebranduită); Anker Solarbank 4 Pro , prezentată ca având invertor integrat și o capacitate mai mare, dar fără detalii de preț în material. Pe Reddit, reacțiile citate sunt în general pozitive, cu accent pe raportul preț/capacitate, însă acestea rămân opinii ale utilizatorilor, nu evaluări tehnice. [...]
