Știri
Știri din categoria Energie verde
Jeff Bezos direcționează 34 milioane de dolari spre fibre textile alternative, mizând pe o reducere a dependenței industriei modei de petrol și de bumbacul intensiv în apă, potrivit Focus. Finanțarea vine prin Bezos Earth Fund și vizează cercetare pentru materiale care să poată înlocui, pe termen lung, poliesterul, vâscoza și bumbacul, cu opțiuni biodegradabile și cu consum mai mic de resurse fosile.
Investiția este de 34 milioane dolari (aprox. 156 milioane lei) și merge către proiecte care dezvoltă fibre din bacterii, deșeuri agricole și alte surse biologice. Ținta este obținerea unor materiale care să necesite mai puțin petrol, să fie biodegradabile și să reducă presiunea asupra resurselor, într-o industrie care folosește masiv materii prime legate de combustibili fosili și plastic.
Publicația notează că primele materiale ar putea ajunge „gata de piață” în trei până la cinci ani, însă drumul către producția de masă rămâne dificil. Miza economică este tocmai aici: multe soluții „sustenabile” eșuează când trebuie să livreze simultan durabilitate, confort, preț competitiv și volume constante pentru branduri mari.
În text sunt menționate câteva obstacole recurente pentru materialele noi:
Sunt sprijinite echipe de la Columbia University, University of California (Berkeley), Clemson University și Cotton Foundation. Un exemplu evidențiat este cel de la Columbia, unde cercetătorii lucrează la fibre obținute cu ajutorul bacteriilor care „consumă” resturi agricole, transformând deșeuri în materie primă pentru îmbrăcăminte.
Contextul tehnic invocat de Focus: poliesterul este derivat din petrol, vâscoza poate implica procese energofage și cu utilizare intensă de substanțe chimice, iar din materialele sintetice se pot desprinde microplastice care ajung în ape și în lanțurile trofice.
Inițiativa are și o componentă politică și reputațională: Bezos finanțează inovații climatice, însă rămâne fondatorul Amazon, companie criticată periodic pentru amprenta de mediu asociată logisticii, ambalajelor și livrărilor rapide. Amazon indică, potrivit textului, scăderea emisiilor per livrare și obiectivul de a deveni neutră climatic până în 2040, în timp ce criticii susțin că modelul de business ar trebui pus mai direct sub semnul întrebării.
Informațiile despre investiție sunt atribuite de Focus publicației Infobae, iar articolul subliniază că succesul va depinde de trecerea de la rezultate de laborator la lanțuri industriale capabile să livreze la cost și volum pentru piața de masă.
Recomandate
Ministerul Energiei pune la bătaie 500 mil. euro (aprox. 2,62 mld. lei) pentru fotovoltaice cu stocare destinate autoconsumului în sectorul public , într-un apel finanțat integral din Fondul pentru modernizare , cu depunere „primul venit, primul evaluat”, potrivit Economedia . Miza economică este reducerea facturilor la energie ale instituțiilor și, implicit, a subvențiilor/compensațiilor plătite de stat pentru servicii publice. Apelul se derulează online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), iar cererile de finanțare pot fi depuse din 28 septembrie 2026, ora 10:00, până la 20 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Cum se face selecția și care sunt termenele Ministerul Energiei precizează că selecția proiectelor urmează principiul „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din ghid. Calendarul indicat în anunț: Evaluare proiecte: 23 noiembrie 2026 – 2 martie 2027 Contractare: pe măsura aprobării proiectelor, începând cu 8 februarie 2027 Finalizare și punere în funcțiune: până la 31 decembrie 2029 Cine poate cere finanțare Sunt eligibile, între altele, entități publice și organizații care prestează servicii publice, inclusiv: unități administrativ-teritoriale și subdiviziuni; structuri din apărare, ordine publică și siguranță națională, administrația penitenciară; spitale finanțate integral din fonduri publice; instituții publice (în sensul Legii nr. 500/2002); culte recunoscute oficial și unități de cult; universități de stat; institute naționale și alte entități de cercetare-dezvoltare de drept public; asociații de dezvoltare intercomunitară; centre sociale și centre de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice; Agenția Națională pentru Sport și instituții subordonate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român (inclusiv instituții subordonate); Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în anumite condiții legate de ajutorul de stat. Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția va fi folosită pentru reducerea costului energiei necesare serviciului public și că va duce la diminuarea subvenției/compensației plătite de stat. Ce se finanțează și în ce limite Activitățile eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru capacități de producție din energie solară, cu stocare integrată ; achiziția de pompe de căldură ; lucrări de construcții aferente proiectului; montaj și punere în funcțiune. Finanțarea poate ajunge la maximum 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane euro (aprox. 52,5 mil. lei) per beneficiar (pentru proiectul propriu și participarea în parteneriate). Plafoanele maxime ale ajutorului nerambursabil solicitat pe MW instalat sunt: 900.000 euro/MW (aprox. 4,72 mil. lei/MW), fără TVA, pentru proiecte fără pompe de căldură; 1.100.000 euro/MW (aprox. 5,77 mil. lei/MW), fără TVA, pentru proiecte care includ și pompe de căldură. [...]
Guvernul deschide o linie de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru panouri fotovoltaice cu baterii destinate autoconsumului în sectorul public , printr-un apel lansat de Ministerul Energiei , potrivit Newsweek . Miza economică este reducerea costurilor cu energia ale instituțiilor finanțate din bani publici și, implicit, presiune mai mică pe subvenții/compensații plătite de stat. Apelul se derulează online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Depunerea cererilor începe pe 28 septembrie 2026, ora 10:00, și se încheie pe 20 noiembrie 2026 sau mai devreme, dacă bugetul se epuizează, în ordinea depunerii. Cum se face selecția și care este calendarul Selecția proiectelor se face după principiul „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din ghid, conform Ministerului Energiei. Calendarul indicat: Evaluare proiecte: 23 noiembrie 2026 – 2 martie 2027 Contractare: pe măsura aprobării proiectelor, începând cu 8 februarie 2027 Finalizare și punere în funcțiune: până la 31 decembrie 2029 Cine poate cere finanțare Sunt eligibile, între altele, entități publice și organizații cu finanțare publică, inclusiv: unități administrativ-teritoriale (și subdiviziuni); structuri din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională; administrația penitenciară; spitale finanțate integral din fonduri publice; instituții publice (în sensul Legii nr. 500/2002); culte recunoscute oficial și unități de cult; universități de stat; institute naționale și alte entități publice de cercetare-dezvoltare; Asociații de Dezvoltare Intercomunitară; centre sociale și centre de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice; Agenția Națională pentru Sport (și instituții subordonate); Comitetul Olimpic și Sportiv Român (și instituții subordonate); Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în condițiile în care prestează o misiune de serviciu public, cu finanțare încadrată ca „ajutor existent” în sensul regulilor europene privind ajutorul de stat. Cât se finanțează și ce cheltuieli sunt eligibile Finanțarea este de maximum 100% din cheltuielile eligibile , cu un plafon de 10.000.000 euro (aprox. 50 milioane lei) per beneficiar . Apelul este finanțat integral din fonduri nerambursabile din Fondul pentru modernizare . Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția este folosită pentru reducerea costului energiei necesare serviciului public și că aceasta duce la diminuarea subvenției/compensației plătite de stat. Activități eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru capacități de producere a energiei din surse solare, cu stocare integrată ; achiziția de pompe de căldură ; lucrări de construcții aferente proiectului; montaj și punere în funcțiune. Plafoanele maxime ale ajutorului nerambursabil pe MW instalat sunt: 900.000 euro/MW (fără TVA) pentru proiecte fără pompe de căldură; 1.100.000 euro/MW (fără TVA) pentru proiecte cu pompe de căldură. De ce contează pentru bugetele publice Schema mută o parte din consumul instituțiilor publice către producție proprie (autoconsum) și stocare, ceea ce poate reduce volatilitatea costurilor cu energia și necesarul de subvenții, în măsura în care proiectele sunt implementate la timp și dimensionate corect. Pentru context suplimentar despre cadrul de reglementare și utilizare, publicația trimite și la materiale despre prevederi din noul Cod al urbanismului pentru proiecte fotovoltaice și despre panouri fotovoltaice la bloc și pașii pentru asociațiile de proprietari . [...]
Dacia își construiește o centrală fotovoltaică de 8,5 MW la Mioveni, pentru a reduce expunerea la prețurile ridicate ale energiei , într-un moment în care conducerea companiei avertizează că energia scumpă erodează competitivitatea uzinei, potrivit Economedia . Proiectul, denumit „Centrală electrică fotovoltaică Dacia”, este prezentat ca o investiție strategică menită să crească independența energetică a uzinei și să reducă impactul asupra mediului, prin integrarea energiei regenerabile în procesele industriale. Finanțare europeană și calendar de implementare Investiția beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare , în cadrul unui program pentru dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum. Contractul de finanțare a fost semnat la 19 august 2026 cu Ministerul Energiei. Valoarea totală a proiectului este de 58,3 milioane lei (cu TVA), din care aproape 10 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă, iar restul este contribuția companiei. Punerea în funcțiune este planificată până la finalul lui 2026, cu posibilitatea prelungirii implementării până la 31.12.2028, conform prevederilor contractuale. Ce acoperă centrala din consumul uzinei Centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 8,5 MW și ar urma să producă, în medie, aproximativ 9.094 MWh anual, echivalentul a circa 8% din necesarul uzinei de la Mioveni. Pe durata estimată de funcționare de 20 de ani, producția totală ar putea depăși 181.800 MWh, energie utilizată pentru consum propriu în activitățile industriale. Compania leagă proiectul de strategia „futuREady” a Renault Group, care vizează creșterea eficienței operaționale și reducerea amprentei de carbon. Context: energia, un dezavantaj de competitivitate pentru Mioveni Decizia vine la câteva zile după ce Mihai Bordeanu, șeful Automobile Dacia, a atras atenția asupra efectelor energiei scumpe asupra producției și competitivității. Potrivit acestuia, Dacia plătește în România aproximativ 180 euro/MWh (aprox. 900 lei/MWh), în timp ce în Spania costul ar fi de circa 70–80 euro/MWh (aprox. 350–400 lei/MWh). În același context, Bordeanu a cerut Guvernului măsuri pentru îmbunătățirea competitivității și a avertizat că producția uzinei de la Mioveni va scădea cu două cifre în 2026. Totodată, circa 1.700 de angajați au plecat din companie începând de la jumătatea anului trecut, dintre care peste 700 cu contracte pe perioadă nedeterminată, prin programe de plecări voluntare. Renault Group planifica încă din 2022 instalarea de panouri fotovoltaice pe platforma de la Mioveni și la Centrul Tehnic Titu , într-o direcție care capătă acum o formă concretă prin proiectul de la uzină. [...]
Guvernul deschide o linie de finanțare de 650 milioane euro (aprox. 3,25 mld. lei) pentru ca instituțiile publice să-și producă și să-și stocheze energia , prin două programe din Fondul pentru Modernizare , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a semnat ordinele de lansare, potrivit Antena 3 . Miza economică este reducerea facturilor la energie pentru primării, spitale, școli și alte instituții, dar și scăderea presiunii pe rețea în vârfurile de consum. Cum sunt împărțiți banii și ce se finanțează Pachetul total este structurat în două programe: 500 milioane euro (aprox. 2,5 mld. lei) pentru instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare . Proiectele pot include și pompe de căldură , iar energia produsă va fi folosită pentru consumul propriu. Bateriile sunt obligatorii și trebuie dimensionate pentru 2–4 ore de funcționare . 150 milioane euro (aprox. 750 mil. lei) pentru instituțiile care au deja instalații de producere a energiei din surse regenerabile , astfel încât să poată monta baterii „în spatele contorului” (adică pe partea de consum intern a instituției), pentru a stoca energia produsă și a o utiliza ulterior tot pentru consum propriu. Cine poate aplica și cât poate primi Eligibile sunt, conform anunțului, primăriile și consiliile județene, spitalele publice, universitățile de stat, centrele sociale și alte instituții publice . Finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile , cu un plafon de 10 milioane euro (aprox. 50 mil. lei) per beneficiar . Calendar: depunere prin AFIR și termen final 2029 Înscrierile se deschid vineri, 11 septembrie . Cererile se depun prin AFIR până la 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Evaluarea proiectelor este programată între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027 , iar investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2029 . De ce contează pentru costurile publice și rețea Bolojan a indicat două efecte urmărite: reducerea facturilor la energie pentru instituțiile publice și folosirea mai eficientă a energiei regenerabile , inclusiv prin stocare, ceea ce ar urma să diminueze presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat. „Prin aceste investiții, instituțiile publice își vor putea reduce facturile la energie și vor putea folosi mai eficient energia produsă din surse regenerabile, reducând în același timp presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat.” [...]
Două comune din Sălaj pregătesc investiții de circa 19 milioane de euro în sisteme centralizate pe biomasă , cu miză directă pe costuri și eficiență energetică la nivel local, potrivit Economedia . Proiectele sunt finanțate prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027 , iar informațiile au fost transmise de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest , într-o postare pe Facebook. Investițiile vizează dezvoltarea unor sisteme centralizate de producere a energiei termice și electrice pe bază de biomasă (lemn), pentru locuințe și clădiri publice. În esență, modelul propus mută încălzirea de la sobe și cazane individuale către o infrastructură comună de producție și distribuție, cu efecte așteptate asupra consumului de resursă și a emisiilor. Cine sunt beneficiarii și ce acoperă proiectele În comuna Rus, noul sistem centralizat proiectat ar urma să deservească aproape jumătate din populația comunei. Beneficiarii includ locuințe individuale, două blocuri, precum și clădiri publice precum școala, dispensarul și primăria. În comuna Sărmășag, sistemul ar urma să deservească 256 de „gospodării echivalente”, inclusiv apartamente din 15 blocuri, dar și școala, grădinița și alte clădiri ale comunității. De ce contează economic: eficiență mai mare din aceeași resursă ADR Nord-Vest susține că noul model de utilizare a biomasei ar putea conduce la: o reducere cu aproximativ 38% a consumului de biomasă; o diminuare a emisiilor de CO2 cu peste 94%. Instituția argumentează că diferența nu este resursa (lemnul), ci modul de utilizare: în locul arderii separate în numeroase sobe și cazane, biomasa ar urma să fie folosită într-un sistem comun de producere a energiei, cu distribuție centralizată a căldurii și furnizare de apă caldă menajeră prin aceeași infrastructură. Ce urmează: intrarea în etapele de implementare Reprezentanții ADR Nord-Vest au făcut vizite în cele două comune pentru a analiza amplasamentele și pentru a discuta cu administrațiile locale pașii următori. Proiectele urmează să intre în etapele de implementare care preced realizarea efectivă a infrastructurii de producere și distribuție a energiei termice, iar ADR Nord-Vest avertizează că între semnarea contractelor și livrarea efectivă a căldurii și apei calde pot trece „câțiva ani de muncă”. [...]
Guvernul a deblocat pașii administrativi pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore , prin două hotărâri adoptate în ședință extraordinară pe 31 august, care fac posibilă lansarea procedurilor competitive și stabilesc regulile de recepție a lucrărilor, potrivit Mediafax . Noile reguli vizează atât concesionarea perimetrelor din sectorul românesc al Mării Negre, cât și recepția lucrărilor aferente viitoarelor centrale eoliene offshore, inclusiv componentele realizate pe uscat până la punctul de racordare la rețeaua de transport a energiei electrice. Ce schimbă prima hotărâre: cadrul pentru concesionare și taxe Una dintre hotărârile aprobate stabilește normele specifice pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore și cuantumul redevențelor și taxelor aplicabile. Actul normativ reglementează, între altele: organizarea procedurilor competitive; documentația de atribuire; condițiile de participare; modul de evaluare a ofertelor; atribuirea concesiunilor; garanțiile și obligațiile titularilor concesiunilor. Guvernul arată că aprobarea acestor norme permite lansarea procedurilor competitive pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore aprobate în baza Legii nr. 121/2024, etapă pe care o consideră esențială pentru pregătirea primelor proiecte de energie eoliană offshore din România. A doua hotărâre: recepția lucrărilor, inclusiv pe uscat A doua hotărâre stabilește procedura de recepție a lucrărilor pentru centralele electrice eoliene offshore. Regulile se aplică atât lucrărilor executate în perimetrul offshore, cât și celor realizate pe uscat, până la punctul de racordare la rețeaua de transport. Procedura definește modul de organizare a activităților de recepție, responsabilitățile instituțiilor implicate și etapele necesare pentru verificarea lucrărilor. Executivul precizează că nu este vorba despre o politică publică nouă, ci despre un set de reguli necesare pentru aplicarea cadrului juridic deja creat. Legătura cu PNRR și miza de reglementare Ambele hotărâri sunt prezentate de Guvern ca parte a demersurilor pentru îndeplinirea Jalonului 116 din Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu obiectivul de a accelera tranziția către surse regenerabile și de a consolida securitatea energetică, inclusiv regional. În termeni practici, adoptarea celor două acte normative mută proiectele eoliene offshore din zona de „cadru legal” către etapa în care pot fi pregătite efectiv concesiunile și proiectele pentru valorificarea potențialului eolian din Marea Neagră . [...]
