Știri
Știri din categoria Energie verde

Mai multe state europene împing parcările spre panouri solare, iar miza economică este reducerea facturilor și noi venituri din energie, într-un model care începe să fie susținut prin obligații legale și termene de conformare, potrivit Antena 3. Estimările citate în material indică economii anuale de ordinul zecilor de mii de euro pentru o parcare tipică, ceea ce poate schimba calculele de investiții pentru operatori și companii.
Publicația arată că ideea „parcărilor solare” (acoperirea locurilor de parcare cu structuri pe care sunt montate panouri fotovoltaice) câștigă teren în Europa, pe fondul scăderii costurilor tehnologiei și al presiunii pentru decarbonizare. Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) este citată cu o medie în 2024 în care panourile solare ar fi fost cu 41% mai ieftine decât alternativele bazate pe combustibili fosili.
Un argument central este că parcările pot produce electricitate fără a ocupa teren suplimentar, ceea ce reduce una dintre frânele clasice ale proiectelor fotovoltaice montate la sol (dificultăți de planificare și utilizare a terenului). În plus, infrastructura poate fi combinată cu puncte de încărcare pentru vehicule electrice, ceea ce poate reduce costul și complexitatea instalării lor acolo unde există cerere.
În cazul Marii Britanii, materialul citează estimări inițiale ale guvernului potrivit cărora o parcare cu 80 de locuri ar putea economisi aproximativ 28.000 de lire sterline (aproximativ 32.000 de euro, adică aprox. 160.000 lei) pe an la facturile de electricitate, dacă instalează „garaje solare” și folosește întreaga energie produsă. Este menționată și posibilitatea ca operatorii să își recupereze o parte din investiție prin vânzarea energiei înapoi în rețea.
Franța este prezentată ca exemplu de reglementare cu termene și sancțiuni. În 2022, țara a adoptat o legislație care impune acoperirea cu panouri solare a tuturor parcărilor existente și noi cu spațiu pentru cel puțin 80 de vehicule. Termenele diferă în funcție de mărime:
Guvernul francez estimează că măsurile ar putea adăuga 11 gigawați la rețea, suficient pentru alimentarea a aproximativ 12 milioane de locuințe, iar operatorii care ignoră mandatul riscă amenzi de până la 40.000 de euro pe an (aprox. 200.000 lei). Totuși, materialul notează că anul trecut Franța a relaxat mandatul, permițând parcărilor exterioare de peste 1.500 mp să acopere cel puțin jumătate din suprafață fie cu panouri solare, fie cu copaci care oferă umbră, fie cu o combinație.
Reguli similare sunt menționate și în Slovenia (obligație pentru parcări reconstruite și noi de peste 1.000 mp), respectiv în mai multe regiuni din Germania, unde parcările noi au obligații privind energia solară în funcție de numărul de locuri.
Pentru Marea Britanie, materialul indică faptul că guvernul a lansat anul trecut o „cerere de dovezi” pentru a înțelege cum poate valorifica potențialul parcărilor. Este dat ca exemplu un proiect „Park and Ride” din Leeds, pentru care se estimează o producție anuală de 852.000 kWh și o compensare de 471 de tone de carbon pe an, echivalentul eliminării a 203 mașini de pe drumuri, conform cifrelor citate.
În același exemplu, este menționat că stocarea surplusului de energie produs în timpul zilei ar permite furnizarea de electricitate la un cost mai mic decât achiziția din rețea, iar amortizarea pentru punctele de încărcare a vehiculelor electrice ar fi estimată la sub 10 ani, pe baza unei medii de două încărcări pe zi în primul an.
Din informațiile prezentate, direcția este o combinație între stimulente economice (economii la facturi și venituri din vânzarea energiei) și presiune de reglementare, cu diferențe între țări privind obligativitatea și termenele. Materialul notează explicit că nu toate statele sunt de acord cu această strategie, ceea ce sugerează că ritmul de implementare va depinde de cadrul legal local și de capacitatea operatorilor de a finanța investițiile.
Recomandate
O turbină eoliană terestră ridicată la 300 m ar putea dubla producția anuală , prin creșterea factorului de capacitate la niveluri apropiate de cele offshore, potrivit PiataAuto . Proiectul, realizat în Germania de inginerii Gicon , mizează pe un turn metalic de tip „schelet” (similar celor pentru linii electrice aeriene), care permite montajul la înălțimi inaccesibile macaralelor clasice și, implicit, acces la vânturi mai puternice și mai constante. De ce contează: randament offshore, dar pe uscat În mod obișnuit, turbinele eoliene terestre au factori de capacitate semnificativ mai mici decât cele maritime, din cauza vânturilor mai slabe și mai variabile. Inginerii Gicon au plecat de la o observație simplă: la altitudini mai mari față de sol, viteza medie a vântului crește, ceea ce poate ridica substanțial producția de energie fără a schimba turbina în sine. În cazul de față, echipa estimează că ridicarea turbinei la 300 metri ar duce la o producție anuală de 18 GWh, față de 9,47 GWh pentru aceeași turbină montată la înălțime standard în condiții locale comparabile. În termeni operaționali, asta înseamnă dublarea energiei obținute folosind aceeași suprafață de teren și aceeași turbină, dar cu un turn mult mai înalt. Soluția tehnică: turn telescopic, ca să evite limita macaralelor O problemă majoră pentru un turn clasic de 300 metri este montajul: publicația notează că cele mai mari macarale ajung de regulă la 235–245 metri, iar o macara specială pe bază inelară poate atinge 274 metri, însă cu limitări de capacitate și costuri foarte mari de relocare și instalare. Gicon a rezolvat acest blocaj printr-un turn metalic telescopic, format din două segmente de aproximativ 160–170 metri. Turbina este montată inițial la sub 170 metri, după care segmentul interior este ridicat în interiorul celui exterior și fixat, rezultând un turn final de 300 metri. Cu palele turbinei, înălțimea totală a construcției ajunge la 365 metri, depășind înălțimea Turnului Eiffel (300 metri, conform comparației din material). Datele proiectului: turbină de serie, structură de oțel de 2.000 tone Pentru a izola efectul înălțimii, inginerii au ales intenționat o turbină de serie, astfel încât rezultatele să poată fi comparate cu turbine identice din aceeași regiune. Elementele-cheie menționate: Turbina : Vensys 126 (Germania), 3,8 MW , diametru rotor 126,2 metri . Parametri de funcționare : pornește la 3,0 m/s , viteză maximă a vântului 25 m/s . Generator : sincron cu magneți permanenți, fără cutie de viteze (sistem „direct drive”, adică antrenare directă). Turnul : bază cu latura de 48 metri , greutate totală 2.000 tone de oțel , alcătuit din 22.000 componente . Construcția a fost ridicată pe segmente cu o macara târâtoare Liebherr LR 11350 (1.350 tone), operată de Schmidbauer; la un moment dat, a fost ridicat un segment de 350 tone la aproape 100 metri, operatorii indicând că ar putea fi un record pentru combinația greutate–înălțime în cazul acestui model. Unde este instalată și ce urmează Noua turbină se află în parcul de testare Klettwitz din Germania. Estimarea de producție (18 GWh/an) nu este prezentată ca un simplu calcul teoretic: înainte de proiect, echipa a instalat un turn mai mic cu instrumente de măsurare a vântului la 300 metri și a colectat date timp de un an. Următorul pas este conectarea la rețea și contorizarea producției pe durata unui an, pentru a obține rezultate „de facto”. Abia după această etapă, Gicon intenționează să treacă la producția de serie a conceptului, ca o nouă categorie de turbine terestre montate la mare înălțime. [...]

Marea Britanie legalizează, de joi, panourile solare „plug-in” pentru balcoane, dar implementarea riscă să fie frânată de reguli de siguranță și de opoziția proprietarilor , într-un moment în care facturile la energie sunt din nou pe trend ascendent, potrivit Politico . Guvernul condus de Andy Burnham mizează pe această tehnologie — deja populară în Germania — ca soluție „mai simplă” pentru chiriași și pentru gospodăriile fără acces la acoperiș pentru panouri clasice. Secretarul pentru Energie, Miatta Fahnbulleh, a descris panourile ca pe o opțiune „simplă și accesibilă” pentru ca oamenii să-și reducă rapid factura, însă articolul arată că drumul de la legalizare la utilizare pe scară largă e plin de obstacole. Birocrația și veto-ul proprietarilor pot limita adopția Deși sunt prezentate ca soluție pentru locuințe închiriate, instalarea poate necesita acordul proprietarilor, al deținătorilor de drepturi asupra clădirii (freeholders) sau al autorităților locale. Unele organizații care administrează locuințe au început deja să blocheze sau să condiționeze instalarea: Sovereign Network Group (SNG) , care administrează 86.000 de locuințe în Londra și sudul Angliei, spune că are interdicție generală pentru panourile „plug-in/plug and play”, invocând riscuri de siguranță electrică. Notting Hill Genesis (peste 60.000 de proprietăți) afirmă că vrea să sprijine energia mai curată, dar enumeră o listă lungă de condiții: achiziție din surse „reputabile”, certificat de siguranță electrică, instalare sigură, fără risc suplimentar de incendiu, greutate adecvată pentru balcon și respectarea regulilor din zonele protejate. L&Q (peste 105.000 de proprietăți) spune că vede potențialul de reducere a facturilor, dar încă „analizează detaliile”, inclusiv utilizarea în siguranță. Disputa de fond: siguranța instalațiilor electrice Organizații și asociații de profil avertizează că panourile „plug-in” pot crea probleme în instalațiile existente. Luke Osborne, director tehnic la organizația caritabilă Electrical Safety First, spune că panourile trimit electricitatea „în sens invers” pe cablajul locuinței și că există îngrijorări privind posibile efecte asupra dispozitivelor mai vechi care protejează împotriva electrocutării. În paralel, Electrical Contractors Association a avertizat că, fără verificări atente realizate de electricieni calificați, sistemele ar putea supraîncărca circuitele , crescând riscul de incendiu și electrocutare. Guvernul susține însă că tehnologia a fost legalizată doar după „testare riguroasă, independentă” și că panourile sunt „sigure și compatibile” cu instalațiile din Marea Britanie. Ministrul Energiei Martin McCluskey a spus că autoritățile sunt încrezătoare că „argumentul de siguranță este robust” și că a trimis scrisori proprietarilor pentru a-i convinge să accepte soluția. Executivul a anunțat și o listă detaliată de verificări de siguranță ca parte a lansării. Economie pentru consumatori, dar cu recuperare lentă a investiției Departamentul pentru Energy Security and Net Zero estimează că un kit ar putea acoperi 20% din consumul mediu al unei gospodării. Miniștrii susțin că panourile ar putea reduce factura cu până la 110 lire/an (aprox. 650 lei/an), în contextul în care regulatorul a anunțat o nouă creștere a facturilor din octombrie, pe fondul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Problema este costul inițial. Politico notează că un retailer online din Marea Britanie avea listat un kit la 699 lire (aprox. 4.100 lei). Guvernul anticipează că, pe fondul concurenței, prețul unui panou s-ar putea stabiliza între 400 și 600 lire (aprox. 2.350–3.500 lei), însă, la economii de 110 lire/an, recuperarea banilor ar veni abia spre finalul deceniului. McCluskey a exclus, deocamdată, sprijin guvernamental pentru acoperirea costului inițial (spre deosebire de schemele existente pentru pompe de căldură și panouri solare pe acoperiș), dar a lăsat deschisă posibilitatea de a reveni asupra subiectului. De ce contează Miza politică și economică este reducerea presiunii pe bugetele gospodăriilor înainte de iarnă, însă adoptarea pe scară largă depinde de două variabile greu de controlat rapid: acceptul proprietarilor/administratorilor de clădiri și standardele de siguranță aplicate în practică . În același timp, Citizens Advice a raportat că peste 10 milioane de gospodării britanice sunt îngrijorate că nu își vor putea plăti facturile în lunile reci, ceea ce pune presiune pe guvern să livreze soluții care funcționează nu doar pe hârtie, ci și în teren. [...]

Noile reguli de urbanism din Marea Britanie limitează unde pot fi montate panourile solare „plug-in”, iar nerespectarea lor poate duce la amenzi și demontare , potrivit TechRadar . Deși aceste sisteme urmează să devină legale la cumpărare din 27 august, cadrul de „ permitted development ” (lucrări permise fără autorizație de construire) stabilește explicit situațiile în care instalarea nu este permisă fără aprobări. Regulile contează practic pentru proprietari și chiriași deoarece, dacă un montaj nu se încadrează la „permitted development”, instalarea poate fi făcută doar după obținerea autorizației de construire și plata taxei aferente. În caz contrar, autoritățile pot aplica sancțiuni și pot obliga proprietarul să demonteze echipamentul. Unde nu poți instala fără autorizație: trei situații concrete 1) Pe suprafețe din lemn (balcoane, fațade, garduri) În blocuri, sistemele solare plug-in nu se încadrează la „permitted development” dacă panourile sau orice altă parte a sistemului ar fi instalate pe un balcon din lemn, pe un perete din lemn sau pe orice parte a exteriorului clădirii placată cu lemn. La case, restricția se extinde la montajul pe porți, garduri, pereți sau alte suprafețe din lemn. Motivul indicat este reducerea riscului de incendiu. 2) Prea sus față de acoperiș Pentru acoperișuri înclinate, panourile și echipamentele nu trebuie să depășească cu mai mult de 20 cm planul pantei acoperișului (măsurat perpendicular pe aceasta). Pentru acoperișuri plate, punctul cel mai înalt al panourilor și echipamentelor nu trebuie să fie la mai mult de 60 cm peste cel mai înalt punct al acoperișului (fără a include coșul). Publicația notează că limitările țin și de efecte practice: schimbarea liniei acoperișului, umbre către vecini sau încărcări mai mari de vânt, care pot pune presiune suplimentară pe structură. 3) Dacă „ies” prea mult în afara peretelui, mai ales lângă „highway” Dacă echipamentul solar este montat pe peretele casei, nu ar trebui să depășească 40 cm în exterior (măsurat perpendicular pe perete). Regulile devin mai stricte dacă locuința este lângă un „highway” (în sens de planificare urbană: orice rută de trecere, inclusiv drumuri, trotuare, poteci, trasee pentru biciclete etc.): proeminența maximă permisă scade la 20 cm. În plus, dacă locuința se află într-o „ conservation area ” sau într-un sit de patrimoniu mondial, panourile pe pereți lângă astfel de rute nu sunt permise fără autorizație. Ce ar trebui să facă proprietarii înainte de montaj Dacă sistemul nu se încadrează în regulile de „permitted development”, rămâne posibilă instalarea, dar numai după solicitarea autorizației; un funcționar de urbanism va evalua la fața locului dacă proiectul poate merge mai departe. Separat de regulile de urbanism, TechRadar menționează și constrângeri operaționale frecvente: chiriașii au nevoie de acordul proprietarului, iar locatarii din apartamente pot avea nevoie și de aprobarea companiei de administrare a clădirii. Producătorul EcoFlow susține că instalarea trebuie să fie „în linie cu cerințele relevante” și recomandă verificarea ghidurilor oficiale și a cerințelor locale înainte de montaj. [...]

PPC Renewables a semnat un contract de 144,6 milioane de euro (aprox. 723 milioane lei) pentru conectarea la rețea a două parcuri fotovoltaice de 630 MW din județul Arad , un pas operațional esențial care mută proiectele din zona autorizațiilor în cea a infrastructurii critice de evacuare a energiei, potrivit Economica . Contractul, atribuit grupului grec GEK TERNA , vizează lucrările de conectare la rețea pentru două parcuri fotovoltaice pentru care PPC Renewables are deja toate autorizațiile. Informația este atribuită presei din Grecia, citată de Economica. Ce acoperă contractul și de ce contează Proiectul este descris ca „proiectul energetic EPC NADAB HV” și se referă la infrastructură de înaltă tensiune în vestul României, în zona Chișineu-Criș – Nădab (județul Arad). Contractul a fost semnat în luna august și este de tip EPC „la cheie” (Inginerie, Achiziții și Construcții), adică include întregul pachet de la proiectare până la punerea în funcțiune. Lucrările includ, conform aceleiași surse: proiectare și lucrări civile; achiziția și transportul echipamentelor; instalarea și punerea în funcțiune a două stații electrice principale 400/110 kV ; realizarea a două linii subterane de 400 kV ; extinderea stației exterioare de 400 kV a operatorului de transport. Miza economică și operațională este că, în proiectele mari de energie regenerabilă, infrastructura de evacuare și conectare la rețea este adesea elementul care condiționează calendarul de punere în funcțiune și capacitatea efectivă de a livra energie în sistem. Proiectele vizate: Nădab 1 și Nădab 2 Economica arată că este vorba despre două proiecte regenerabile cu capacitate totală de 630 MW , care au primit autorizație de înființare de la ANRE în urmă cu doi ani: Nădab 1 – 363 MW , dezvoltat în județul Arad de firma de proiect Solas Electricity , deținută de PPC Renewables SRL; Nădab 2 – 302 MW , prin firma de proiect Dara Solar Investment , controlată de PPC. Publicația notează că PPC Renewables SRL a fost preluată de greci de la PPC de la Enel Green Power, în contextul achiziției afacerilor Enel din România. Context: țintele PPC pe regenerabile și poziția din România Grupul PPC își extinde portofoliul de energie regenerabilă în mai multe piețe (Grecia, România, Italia și Bulgaria), cu capacități instalate în creștere de la 4,7 GW în prima jumătate a anului 2024 la 6,4 GW la final de septembrie 2025, potrivit datelor citate. Ținta grupului este să ajungă la 12,7 GW capacitate instalată din surse regenerabile până în 2028. În România, PPC Renewables are „peste 1,5 GW” capacitate instalată și este prezentată ca cel mai mare producător privat de energie regenerabilă din țară, continuând dezvoltarea prin proiecte de mari dimensiuni. Ca informație conexă, Economica trimite și la un material anterior despre un parc fotovoltaic de 275 MW al PPC în România, cu constructori greci, disponibil aici: Economica . [...]

Ministerul Energiei pune la bătaie 500 mil. euro (aprox. 2,62 mld. lei) pentru fotovoltaice cu stocare destinate autoconsumului în sectorul public , într-un apel finanțat integral din Fondul pentru modernizare , cu depunere „primul venit, primul evaluat”, potrivit Economedia . Miza economică este reducerea facturilor la energie ale instituțiilor și, implicit, a subvențiilor/compensațiilor plătite de stat pentru servicii publice. Apelul se derulează online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), iar cererile de finanțare pot fi depuse din 28 septembrie 2026, ora 10:00, până la 20 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Cum se face selecția și care sunt termenele Ministerul Energiei precizează că selecția proiectelor urmează principiul „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din ghid. Calendarul indicat în anunț: Evaluare proiecte: 23 noiembrie 2026 – 2 martie 2027 Contractare: pe măsura aprobării proiectelor, începând cu 8 februarie 2027 Finalizare și punere în funcțiune: până la 31 decembrie 2029 Cine poate cere finanțare Sunt eligibile, între altele, entități publice și organizații care prestează servicii publice, inclusiv: unități administrativ-teritoriale și subdiviziuni; structuri din apărare, ordine publică și siguranță națională, administrația penitenciară; spitale finanțate integral din fonduri publice; instituții publice (în sensul Legii nr. 500/2002); culte recunoscute oficial și unități de cult; universități de stat; institute naționale și alte entități de cercetare-dezvoltare de drept public; asociații de dezvoltare intercomunitară; centre sociale și centre de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice; Agenția Națională pentru Sport și instituții subordonate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român (inclusiv instituții subordonate); Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în anumite condiții legate de ajutorul de stat. Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția va fi folosită pentru reducerea costului energiei necesare serviciului public și că va duce la diminuarea subvenției/compensației plătite de stat. Ce se finanțează și în ce limite Activitățile eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru capacități de producție din energie solară, cu stocare integrată ; achiziția de pompe de căldură ; lucrări de construcții aferente proiectului; montaj și punere în funcțiune. Finanțarea poate ajunge la maximum 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane euro (aprox. 52,5 mil. lei) per beneficiar (pentru proiectul propriu și participarea în parteneriate). Plafoanele maxime ale ajutorului nerambursabil solicitat pe MW instalat sunt: 900.000 euro/MW (aprox. 4,72 mil. lei/MW), fără TVA, pentru proiecte fără pompe de căldură; 1.100.000 euro/MW (aprox. 5,77 mil. lei/MW), fără TVA, pentru proiecte care includ și pompe de căldură. [...]

Guvernul deschide o linie de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru panouri fotovoltaice cu baterii destinate autoconsumului în sectorul public , printr-un apel lansat de Ministerul Energiei , potrivit Newsweek . Miza economică este reducerea costurilor cu energia ale instituțiilor finanțate din bani publici și, implicit, presiune mai mică pe subvenții/compensații plătite de stat. Apelul se derulează online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Depunerea cererilor începe pe 28 septembrie 2026, ora 10:00, și se încheie pe 20 noiembrie 2026 sau mai devreme, dacă bugetul se epuizează, în ordinea depunerii. Cum se face selecția și care este calendarul Selecția proiectelor se face după principiul „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din ghid, conform Ministerului Energiei. Calendarul indicat: Evaluare proiecte: 23 noiembrie 2026 – 2 martie 2027 Contractare: pe măsura aprobării proiectelor, începând cu 8 februarie 2027 Finalizare și punere în funcțiune: până la 31 decembrie 2029 Cine poate cere finanțare Sunt eligibile, între altele, entități publice și organizații cu finanțare publică, inclusiv: unități administrativ-teritoriale (și subdiviziuni); structuri din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională; administrația penitenciară; spitale finanțate integral din fonduri publice; instituții publice (în sensul Legii nr. 500/2002); culte recunoscute oficial și unități de cult; universități de stat; institute naționale și alte entități publice de cercetare-dezvoltare; Asociații de Dezvoltare Intercomunitară; centre sociale și centre de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice; Agenția Națională pentru Sport (și instituții subordonate); Comitetul Olimpic și Sportiv Român (și instituții subordonate); Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în condițiile în care prestează o misiune de serviciu public, cu finanțare încadrată ca „ajutor existent” în sensul regulilor europene privind ajutorul de stat. Cât se finanțează și ce cheltuieli sunt eligibile Finanțarea este de maximum 100% din cheltuielile eligibile , cu un plafon de 10.000.000 euro (aprox. 50 milioane lei) per beneficiar . Apelul este finanțat integral din fonduri nerambursabile din Fondul pentru modernizare . Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția este folosită pentru reducerea costului energiei necesare serviciului public și că aceasta duce la diminuarea subvenției/compensației plătite de stat. Activități eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru capacități de producere a energiei din surse solare, cu stocare integrată ; achiziția de pompe de căldură ; lucrări de construcții aferente proiectului; montaj și punere în funcțiune. Plafoanele maxime ale ajutorului nerambursabil pe MW instalat sunt: 900.000 euro/MW (fără TVA) pentru proiecte fără pompe de căldură; 1.100.000 euro/MW (fără TVA) pentru proiecte cu pompe de căldură. De ce contează pentru bugetele publice Schema mută o parte din consumul instituțiilor publice către producție proprie (autoconsum) și stocare, ceea ce poate reduce volatilitatea costurilor cu energia și necesarul de subvenții, în măsura în care proiectele sunt implementate la timp și dimensionate corect. Pentru context suplimentar despre cadrul de reglementare și utilizare, publicația trimite și la materiale despre prevederi din noul Cod al urbanismului pentru proiecte fotovoltaice și despre panouri fotovoltaice la bloc și pașii pentru asociațiile de proprietari . [...]