Știri
Știri din categoria Diverse
Italia suspendă parțial regulile Schengen cu Spania, iar Franța și Germania își întăresc controalele la frontieră, pe fondul valului de migranți ajuns în enclava spaniolă Ceuta, potrivit Digi24. Măsurile indică o reacție de reglementare în lanț în interiorul UE, cu efect direct asupra circulației persoanelor și a verificărilor la granițe.
Potrivit autorităților spaniole, aproximativ 60.000 de migranți au intrat în Ceuta în ultimele zile, majoritatea din Maroc. Până vineri după-amiază, circa 48.300 reveniseră în Maroc. Autoritățile au recuperat și zeci de trupuri ale unor migranți care au murit încercând să ajungă înot în enclavă.
Ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a anunțat introducerea temporară de controale pentru persoanele care sosesc din Spania pe cale aeriană și navală, relatează Reuters și EFE, preluate de Agerpres. Măsura suspendă aplicarea regulilor Schengen pentru aceste legături și obligă călătorii să prezinte un document de identitate la intrarea în Italia.
Piantedosi a mai spus că a discutat cu omologul său francez, Laurent Nuñez, pentru coordonarea consolidării controalelor la frontiera terestră dintre Franța și Italia, cu scopul de a preveni „deplasările secundare” ale migranților dinspre Spania.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat activarea „Forței de intervenție rapidă la frontieră pentru controale aprofundate” la frontiera cu Spania, scrie AFP, preluată de News.ro.
„Încă de ieri seară am dat instrucțiuni pentru întărirea fără întârziere a controalelor la frontiera spaniolă”
Ulterior, la RTL, Nuñez a declarat că va continua consultările cu autoritățile spaniole și a precizat că verificările la frontieră există deja și au fost consolidate în ultimele luni.
Germania va continua verificările la frontierele interne și după expirarea termenului actual, a declarat ministrul de Interne Alexander Dobrindt, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
„Vom prelungi posibilitatea verificărilor interne după luna septembrie”
Oficialul a motivat decizia prin necesitatea combaterii migrației ilegale și a indicat că situația din Ceuta arată cât de rapid se poate deteriora contextul migrației.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat drept „inacceptabile” imaginile din Ceuta și a cerut returnarea migranților în Maroc, în conformitate cu normele UE. În același timp, Comisia a transmis că, în acest moment, criza este limitată la Ceuta și că nu au fost constatate deplasări secundare către alte state membre.
Recomandate
Blocarea exporturilor de ovine riscă să genereze pierderi și despăgubiri pe contracte neonorate , iar fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu susține că reluarea livrărilor către țări terțe ar putea fi decisă politic „de mâine”, în timp ce exporturile către UE rămân legate de decizia Comisiei Europene , potrivit Digi24 . În acest context, Barbu a afirmat că Uniunea Europeană „nu are atribuții” privind comerțul României cu state terțe și a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să își asume reluarea exportului de animale vii către aceste piețe. El a susținut că documentul Comisiei Europene din 17 iunie, invocat pentru interdicție, nu ar prevedea sancțiuni pentru continuarea exporturilor către țări terțe. Miza economică: contracte, despăgubiri și investiții în procesare Deputatul PSD spune că România are „numeroase protocoale tehnice” pentru exportul de animale vii cu țări terțe și că există contracte între fermieri, iar blocajul ar putea duce la costuri suplimentare: posibile despăgubiri pentru contracte neonorate, întrebând „cine va plăti” aceste sume; pierderi „foarte mari” pentru fermierii din sectorul ovin, fără ca în material să fie indicată o valoare exactă; efecte în lanț asupra capacităților de procesare care ar urma să fie finalizate peste doi ani, Barbu afirmând că în acestea „s-au investit două miliarde de euro”. Tot el a legat blocajul de export de evoluția anilor anteriori, susținând că în perioada 2023–2025 exportul de animale vii „a crescut foarte mult”, menționând „aproape 500 de milioane de euro”. Dispută de reglementare: cine poate negocia și ce urmează Barbu a reproșat premierului interimar că nu ar fi fost preocupat de continuarea exporturilor și a susținut că singurul care poate negocia la nivelul Comisiei Europene este premierul. În același timp, el a calificat drept „ilegală”, din perspectiva sa și a „analizei juridice” pe care spune că a făcut-o, decizia care a dus la interzicerea exporturilor de animale vii din România către UE și, în interpretarea sa, și către țări terțe. În paralel, fostul ministru a vorbit despre necesitatea învestirii unui guvern cu puteri depline, argumentând că noul executiv ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană ajutoare de stat și fonduri pentru fermieri. Declarația despre consumul de carne și argumentul invocat Întrebat dacă ar consuma carne de la o oaie despre care știe că este bolnavă și nevaccinată, Florin Barbu a răspuns afirmativ, motivând că animalele sunt testate înainte de sacrificare în abator. „Da. Nu afectează sănătatea.” „Pentru că e testată înainte să fie sacrificată în abator.” [...]
Parlamentul European cere Comisiei Europene să publice rezultatele anchetei despre TikTok și alegerile anulate din România , pentru ca aplicarea regulilor UE să nu rămână „o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles”, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: presiunea politică de la Strasbourg vizează transparența investigațiilor și modul în care este pus în practică DSA ( Actul pentru Servicii Digitale ), cadrul UE care obligă platformele mari să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele pentru procesele democratice. Declarațiile au fost făcute la Strasbourg de Nathalie Loiseau, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru „Scutul european pentru democrație” (EUDS), după votul din plen asupra raportului comisiei, document care include recomandări despre cum își poate proteja UE mai bine instituțiile democratice. Presiune pentru transparență în anchetele pe platforme Loiseau a cerut ca Executivul european să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, făcând referire la ancheta Comisiei Europene asupra TikTok, în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024. „Dacă Comisia are, şi are, un dialog cu platformele, trebuie să facă publice rezultatele investigaţiilor şi întrebărilor adresate acestora. Nu poate fi o discuţie între companii private şi tehnocraţi, birocraţi de la Bruxelles.” Eurodeputata a susținut că, dacă instituțiile europene cunosc schimbări de algoritm sau comportamente neadecvate care nu au fost diminuate de platforme, acestea ar trebui comunicate publicului și Parlamentului European. Ce spune raportul votat: România, menționată explicit Raportul adoptat marți de Parlamentul European menționează România la punctul 26 și invită Comisia Europeană să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a DSA, în contextul ingerințelor străine în alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentul indică riscuri legate de: exploatarea sistemelor de recomandare; utilizarea rețelelor de boți; obligația TikTok de a atenua „riscurile sistemice” la adresa proceselor democratice și de a asigura măsuri de descurajare în perioade electorale. Fără termen asumat, dar mesaj politic: DSA trebuie aplicat „deplin” Întrebați dacă se așteaptă la un răspuns prompt al Comisiei, Loiseau și raportorul Tomas Tobe au evitat să avanseze un termen, dar au vorbit despre frustrare și despre nevoia unei poziții ferme. Tobe a calificat cazul alegerilor din România drept „extrem de grav” și „un atac clar asupra alegerilor”, adăugând că Parlamentul European transmite mesajul că se așteaptă ca Executivul UE să apere și să asigure respectarea regulilor europene, inclusiv DSA. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a legat direct încrederea în spațiul digital de aplicarea regulilor și de reacția instituțiilor atunci când există ingerințe, subliniind că monitorizarea nu vizează doar România, ci și alte state, pe diverse platforme. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar pentru finalizarea anchetei Comisiei Europene privind TikTok. În schimb, votul din Parlamentul European și solicitarea de publicare a rezultatelor cresc presiunea politică pentru o comunicare mai transparentă și pentru aplicarea vizibilă a obligațiilor impuse platformelor de DSA în perioade electorale. [...]
Invitarea AUR la consultările de la Cotroceni expune lipsa unei majorități și riscul unui premier „impus” fără acord politic , potrivit declarațiilor lui Petrișor Peiu , lider AUR, într-o intervenție la Digi24 . Peiu susține că președintele „nu are astăzi o majoritate” și că aceste consultări ar fi folosite pentru a justifica pașii următori în desemnarea premierului, în absența unei susțineri declarate în Parlament. În lectura AUR, consultările sunt „un semn de normalitate” tocmai pentru că ar fi fost dificil de justificat excluderea unui partid de la o rundă formală. Peiu afirmă însă că miza reală este că președintele nu vede o majoritate conturată „în jurul unui nume de premier”, ceea ce poate prelungi blocajul politic. Ce poziție spune AUR că va duce la Cotroceni Peiu afirmă că AUR nu va merge cu o propunere de premier, dar lasă deschisă posibilitatea unei nominalizări dacă președintele ar cere explicit acest lucru. „Îi vom spune excluziunile, nu-i vom spune ceea ce putem să facem și va rezulta din aceste negații, va rezulta ceea ce putem să facem.” Tot el spune că mesajul către președinte va fi centrat pe „ieșirea din criză pe cel mai scurt drum și mai puțin dureros”, fără a detalia în materialul citat ce măsuri concrete ar include această abordare. Linia roșie: majorități „la bucată” și un premier desemnat înaintea negocierilor Un punct central al intervenției este respingerea scenariului în care un partid ar încerca să-și construiască majoritatea prin atragerea de parlamentari „la bucată” din alte formațiuni. Peiu califică această practică drept „semn de anormalitate” și susține că astfel de majorități ar fi conjuncturale și instabile, nelegate de un program de guvernare sau de o înțelegere politică durabilă. În același registru, el face distincția între două abordări: partidele negociază înainte, agrează un nume de premier și principii de guvernare, apoi merg la președinte cu o majoritate transparentă; un partid obține mai întâi nominalizarea, apoi încearcă să impună „un fapt deja împlinit” celorlalți, ceea ce, în opinia sa, poate bloca orice înțelegere. Relația PSD–Nicușor Dan, în interpretarea AUR Peiu mai afirmă că PSD ar avea „o relație privilegiată” cu președintele Nicușor Dan, motivând că „până acum au cam vorbit aceeași limbă”. În același timp, el condiționează o eventuală colaborare PSD–AUR de existența unor discuții prealabile consultărilor, nu de o desemnare urmată de negocieri sub presiune. Materialul Digi24 menționează și reacții recente din PSD (Benea și Neacșu) privind ideea unei colaborări PSD–AUR; Peiu spune că a urmărit mesajele social-democraților și critică explicit varianta în care mandatul ar fi cerut pentru un nume (în discuție apare Sorin Grindeanu ), urmând ca majoritatea să fie „rezolvată” ulterior. În lipsa unor detalii suplimentare în textul disponibil despre calendarul exact și rezultatul consultărilor, rămâne de urmărit dacă partidele vor veni cu o majoritate declarată și un nume agreat sau dacă desemnarea va fi făcută în condiții de susținere incertă, cu risc de prelungire a impasului politic. [...]
Volodimir Zelenski spune că alegerile nu pot fi organizate cât timp războiul continuă , invocând blocaje legale și logistice, dar mai ales riscuri de securitate, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor interne despre oportunitatea unui scrutin în Ucraina în timpul ostilităților. Într-un interviu pentru CBS, Zelenski afirmă că ar fi „gata să organizeze alegeri chiar mâine”, însă consideră imposibilă desfășurarea lor în condiții de război, din cauza constrângerilor din Constituție și legislația electorală, dar și a situației de securitate. El leagă direct fezabilitatea alegerilor de funcționarea normală a societății, inclusiv de posibilitatea copiilor de a merge la școală. Problemele invocate: diaspora, teritoriile ocupate și controlul votului Președintele ucrainean indică dificultăți majore legate de votul în străinătate și în teritoriile ocupate temporar. Zelenski spune că aproximativ 9 milioane de ucraineni se află în afara țării și amintește că, în mod obișnuit, circa 500.000 de cetățeni votează în străinătate. În ceea ce privește zonele ocupate, el ridică problema controlului procesului electoral în prezența trupelor ruse, punând sub semnul întrebării cine ar putea garanta corectitudinea votului. Legătura cu încetarea focului și disputa politică internă Zelenski reamintește că Ucraina a propus în repetate rânduri un regim de încetare a focului care ar putea fi folosit pentru pregătirea alegerilor și ca pas spre dezescaladare, însă susține că Rusia respinge aceste propuneri. În același context, el critică ideea promovării alegerilor de către unele voci din eșaloanele înalte, menționând că a considerat o astfel de poziție o greșeală și sugerând că miza ar fi politică, nu una legată de prioritățile populației în război. „Consider că este o greșeală. În timpul războiului, pacea este obiectivul numărul unu, politica nu este nici măcar numărul doi.” Potrivit Digi24, informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda , care citează interviul acordat CBS. [...]
PNL exclude refacerea coaliției cu PSD și își menține propunerea de premier , ceea ce prelungește incertitudinea negocierilor pentru formarea unui guvern și blochează, deocamdată, o formulă „fără linii roșii” sugerată din zona social-democrată, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă comună la Strasbourg, mai mulți europarlamentari PNL au respins ideea lansată de europarlamentarul PSD Victor Negrescu , care a spus că o guvernare alături de PNL și USR ar fi „în continuare posibilă” dacă aceste partide ar renunța la unele „linii roșii”. Liberalii spun că nu văd o colaborare cu PSD și că vor merge mai departe la Cotroceni cu propunerea Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Poziția PNL: „Nu vom vota niciun guvern din care să facă parte PSD” Europarlamentarul Daniel Buda a afirmat că PNL are o decizie în forurile de conducere: nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier, fără „nicio altă decizie” în acest moment. Tot el a respins scenariul unui premier independent susținut de PNL, dar cu miniștri PSD sau „cu conexiuni la PSD”. Mesajul politic: PSD, descris drept „agresor”, iar PNL–USR–UDMR drept „victimă” Gheorghe Falcă a argumentat că, în logica sa, „agresorul” ar trebui să își schimbe poziția, nu „victima”, referindu-se la partidele aflate la guvernare (PNL, USR și UDMR). În aceeași intervenție, Falcă a susținut că PSD ar fi contribuit la demiterea unui „guvern legitim” printr-o alianță cu AUR și că, de patru luni, nu s-ar fi reușit formarea unui nou guvern, deși „majoritatea” care a dat jos guvernul ar trebui să își asume această responsabilitate. Replica cea mai dură: comparația cu războiul din Ucraina Siegfried Mureșan a respins „politicos” invitația unor colegi PSD de a reveni într-o alianță, folosind o comparație cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei: „Refuzăm politicos această invitaţie, este ca şi cum, după ce a invadat ilegal şi ilegitim Ucraina, Vladimir Putin l-ar invita pe preşedintele Zelenski să i se alăture pentru a fi agresat în continuare.” Mureșan a concluzionat că PNL „lucrează la propriul viitor”, iar participarea într-o coaliție de guvernare alături de PSD „nu este parte a planurilor” nici acum, nici pe viitor. La rândul său, Victor Negrescu a reiterat că o guvernare PSD–PNL–USR ar fi posibilă dacă se renunță la „liniile roșii”, însă, întrebat dacă PSD ar renunța la propriile condiții și ar susține un premier propus de liberali, „a evitat un răspuns tranșant”, mai notează publicația. [...]
PNL își consolidează grupul parlamentar prin noi transferuri din zona SOS România , după ce deputata Andreea-Petronela Cîmpianu a notificat oficial Camera Deputaților că trece la liberali, potrivit Digi24 . Cîmpianu, aleasă în Circumscripția electorală nr. 43 (pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării), a transmis o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, în care precizează că, începând cu 14 septembrie, își va continua activitatea ca deputat al grupului parlamentar PNL. Informația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Deputata anunțase la finalul lunii iunie demisia din partidul S.O.S România, iar trecerea la PNL vine pe fondul mai multor mutări similare menționate de aceeași sursă. Context: transferuri repetate către PNL Înaintea acestei mutări, au mai trecut la PNL, conform Digi24: senatorii Dorin Petrea și Ștefan Borțun , care au activat la grupurile SOS și PACE; Adrian Peiu , fost senator ales pe listele SOS România. La nivel intern, Ilie Bolojan a decis numiri în organizațiile locale: Dorin Petrea a fost pus la șefia Organizației Municipale PNL Brăila, iar Adrian Peiu a fost desemnat lider interimar al filialei PNL Ialomița. [...]
