Știri
Știri din categoria Energie verde
O turbină eoliană terestră ridicată la 300 m ar putea dubla producția anuală, prin creșterea factorului de capacitate la niveluri apropiate de cele offshore, potrivit PiataAuto. Proiectul, realizat în Germania de inginerii Gicon, mizează pe un turn metalic de tip „schelet” (similar celor pentru linii electrice aeriene), care permite montajul la înălțimi inaccesibile macaralelor clasice și, implicit, acces la vânturi mai puternice și mai constante.
În mod obișnuit, turbinele eoliene terestre au factori de capacitate semnificativ mai mici decât cele maritime, din cauza vânturilor mai slabe și mai variabile. Inginerii Gicon au plecat de la o observație simplă: la altitudini mai mari față de sol, viteza medie a vântului crește, ceea ce poate ridica substanțial producția de energie fără a schimba turbina în sine.
În cazul de față, echipa estimează că ridicarea turbinei la 300 metri ar duce la o producție anuală de 18 GWh, față de 9,47 GWh pentru aceeași turbină montată la înălțime standard în condiții locale comparabile. În termeni operaționali, asta înseamnă dublarea energiei obținute folosind aceeași suprafață de teren și aceeași turbină, dar cu un turn mult mai înalt.
O problemă majoră pentru un turn clasic de 300 metri este montajul: publicația notează că cele mai mari macarale ajung de regulă la 235–245 metri, iar o macara specială pe bază inelară poate atinge 274 metri, însă cu limitări de capacitate și costuri foarte mari de relocare și instalare.
Gicon a rezolvat acest blocaj printr-un turn metalic telescopic, format din două segmente de aproximativ 160–170 metri. Turbina este montată inițial la sub 170 metri, după care segmentul interior este ridicat în interiorul celui exterior și fixat, rezultând un turn final de 300 metri.
Cu palele turbinei, înălțimea totală a construcției ajunge la 365 metri, depășind înălțimea Turnului Eiffel (300 metri, conform comparației din material).
Pentru a izola efectul înălțimii, inginerii au ales intenționat o turbină de serie, astfel încât rezultatele să poată fi comparate cu turbine identice din aceeași regiune.
Elementele-cheie menționate:
Construcția a fost ridicată pe segmente cu o macara târâtoare Liebherr LR 11350 (1.350 tone), operată de Schmidbauer; la un moment dat, a fost ridicat un segment de 350 tone la aproape 100 metri, operatorii indicând că ar putea fi un record pentru combinația greutate–înălțime în cazul acestui model.
Noua turbină se află în parcul de testare Klettwitz din Germania. Estimarea de producție (18 GWh/an) nu este prezentată ca un simplu calcul teoretic: înainte de proiect, echipa a instalat un turn mai mic cu instrumente de măsurare a vântului la 300 metri și a colectat date timp de un an.
Următorul pas este conectarea la rețea și contorizarea producției pe durata unui an, pentru a obține rezultate „de facto”. Abia după această etapă, Gicon intenționează să treacă la producția de serie a conceptului, ca o nouă categorie de turbine terestre montate la mare înălțime.
Recomandate
Mai multe state europene împing parcările spre panouri solare, iar miza economică este reducerea facturilor și noi venituri din energie , într-un model care începe să fie susținut prin obligații legale și termene de conformare, potrivit Antena 3 . Estimările citate în material indică economii anuale de ordinul zecilor de mii de euro pentru o parcare tipică, ceea ce poate schimba calculele de investiții pentru operatori și companii. Publicația arată că ideea „parcărilor solare” (acoperirea locurilor de parcare cu structuri pe care sunt montate panouri fotovoltaice) câștigă teren în Europa, pe fondul scăderii costurilor tehnologiei și al presiunii pentru decarbonizare. Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) este citată cu o medie în 2024 în care panourile solare ar fi fost cu 41% mai ieftine decât alternativele bazate pe combustibili fosili. De ce contează pentru companii și operatori: economii și monetizarea energiei Un argument central este că parcările pot produce electricitate fără a ocupa teren suplimentar, ceea ce reduce una dintre frânele clasice ale proiectelor fotovoltaice montate la sol (dificultăți de planificare și utilizare a terenului). În plus, infrastructura poate fi combinată cu puncte de încărcare pentru vehicule electrice, ceea ce poate reduce costul și complexitatea instalării lor acolo unde există cerere. În cazul Marii Britanii, materialul citează estimări inițiale ale guvernului potrivit cărora o parcare cu 80 de locuri ar putea economisi aproximativ 28.000 de lire sterline (aproximativ 32.000 de euro, adică aprox. 160.000 lei) pe an la facturile de electricitate, dacă instalează „garaje solare” și folosește întreaga energie produsă. Este menționată și posibilitatea ca operatorii să își recupereze o parte din investiție prin vânzarea energiei înapoi în rețea. Reglementarea începe să împingă piața: Franța , Slovenia, Germania Franța este prezentată ca exemplu de reglementare cu termene și sancțiuni. În 2022, țara a adoptat o legislație care impune acoperirea cu panouri solare a tuturor parcărilor existente și noi cu spațiu pentru cel puțin 80 de vehicule. Termenele diferă în funcție de mărime: parcări cu 80–400 de locuri: termen de cinci ani, până în 2027; parcări cu peste 400 de locuri: termen de trei ani, până în 2025; pentru amplasamentele mai mari, cel puțin jumătate din suprafață trebuie acoperită cu panouri. Guvernul francez estimează că măsurile ar putea adăuga 11 gigawați la rețea, suficient pentru alimentarea a aproximativ 12 milioane de locuințe, iar operatorii care ignoră mandatul riscă amenzi de până la 40.000 de euro pe an (aprox. 200.000 lei). Totuși, materialul notează că anul trecut Franța a relaxat mandatul, permițând parcărilor exterioare de peste 1.500 mp să acopere cel puțin jumătate din suprafață fie cu panouri solare, fie cu copaci care oferă umbră, fie cu o combinație. Reguli similare sunt menționate și în Slovenia (obligație pentru parcări reconstruite și noi de peste 1.000 mp), respectiv în mai multe regiuni din Germania, unde parcările noi au obligații privind energia solară în funcție de numărul de locuri. Marea Britanie: încă în faza de calibrare a politicii, cu studii de caz Pentru Marea Britanie, materialul indică faptul că guvernul a lansat anul trecut o „ cerere de dovezi ” pentru a înțelege cum poate valorifica potențialul parcărilor. Este dat ca exemplu un proiect „Park and Ride” din Leeds, pentru care se estimează o producție anuală de 852.000 kWh și o compensare de 471 de tone de carbon pe an, echivalentul eliminării a 203 mașini de pe drumuri, conform cifrelor citate. În același exemplu, este menționat că stocarea surplusului de energie produs în timpul zilei ar permite furnizarea de electricitate la un cost mai mic decât achiziția din rețea, iar amortizarea pentru punctele de încărcare a vehiculelor electrice ar fi estimată la sub 10 ani, pe baza unei medii de două încărcări pe zi în primul an. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția este o combinație între stimulente economice (economii la facturi și venituri din vânzarea energiei) și presiune de reglementare, cu diferențe între țări privind obligativitatea și termenele. Materialul notează explicit că nu toate statele sunt de acord cu această strategie, ceea ce sugerează că ritmul de implementare va depinde de cadrul legal local și de capacitatea operatorilor de a finanța investițiile. [...]
Marea Britanie legalizează, de joi, panourile solare „plug-in” pentru balcoane, dar implementarea riscă să fie frânată de reguli de siguranță și de opoziția proprietarilor , într-un moment în care facturile la energie sunt din nou pe trend ascendent, potrivit Politico . Guvernul condus de Andy Burnham mizează pe această tehnologie — deja populară în Germania — ca soluție „mai simplă” pentru chiriași și pentru gospodăriile fără acces la acoperiș pentru panouri clasice. Secretarul pentru Energie, Miatta Fahnbulleh, a descris panourile ca pe o opțiune „simplă și accesibilă” pentru ca oamenii să-și reducă rapid factura, însă articolul arată că drumul de la legalizare la utilizare pe scară largă e plin de obstacole. Birocrația și veto-ul proprietarilor pot limita adopția Deși sunt prezentate ca soluție pentru locuințe închiriate, instalarea poate necesita acordul proprietarilor, al deținătorilor de drepturi asupra clădirii (freeholders) sau al autorităților locale. Unele organizații care administrează locuințe au început deja să blocheze sau să condiționeze instalarea: Sovereign Network Group (SNG) , care administrează 86.000 de locuințe în Londra și sudul Angliei, spune că are interdicție generală pentru panourile „plug-in/plug and play”, invocând riscuri de siguranță electrică. Notting Hill Genesis (peste 60.000 de proprietăți) afirmă că vrea să sprijine energia mai curată, dar enumeră o listă lungă de condiții: achiziție din surse „reputabile”, certificat de siguranță electrică, instalare sigură, fără risc suplimentar de incendiu, greutate adecvată pentru balcon și respectarea regulilor din zonele protejate. L&Q (peste 105.000 de proprietăți) spune că vede potențialul de reducere a facturilor, dar încă „analizează detaliile”, inclusiv utilizarea în siguranță. Disputa de fond: siguranța instalațiilor electrice Organizații și asociații de profil avertizează că panourile „plug-in” pot crea probleme în instalațiile existente. Luke Osborne, director tehnic la organizația caritabilă Electrical Safety First, spune că panourile trimit electricitatea „în sens invers” pe cablajul locuinței și că există îngrijorări privind posibile efecte asupra dispozitivelor mai vechi care protejează împotriva electrocutării. În paralel, Electrical Contractors Association a avertizat că, fără verificări atente realizate de electricieni calificați, sistemele ar putea supraîncărca circuitele , crescând riscul de incendiu și electrocutare. Guvernul susține însă că tehnologia a fost legalizată doar după „testare riguroasă, independentă” și că panourile sunt „sigure și compatibile” cu instalațiile din Marea Britanie. Ministrul Energiei Martin McCluskey a spus că autoritățile sunt încrezătoare că „argumentul de siguranță este robust” și că a trimis scrisori proprietarilor pentru a-i convinge să accepte soluția. Executivul a anunțat și o listă detaliată de verificări de siguranță ca parte a lansării. Economie pentru consumatori, dar cu recuperare lentă a investiției Departamentul pentru Energy Security and Net Zero estimează că un kit ar putea acoperi 20% din consumul mediu al unei gospodării. Miniștrii susțin că panourile ar putea reduce factura cu până la 110 lire/an (aprox. 650 lei/an), în contextul în care regulatorul a anunțat o nouă creștere a facturilor din octombrie, pe fondul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Problema este costul inițial. Politico notează că un retailer online din Marea Britanie avea listat un kit la 699 lire (aprox. 4.100 lei). Guvernul anticipează că, pe fondul concurenței, prețul unui panou s-ar putea stabiliza între 400 și 600 lire (aprox. 2.350–3.500 lei), însă, la economii de 110 lire/an, recuperarea banilor ar veni abia spre finalul deceniului. McCluskey a exclus, deocamdată, sprijin guvernamental pentru acoperirea costului inițial (spre deosebire de schemele existente pentru pompe de căldură și panouri solare pe acoperiș), dar a lăsat deschisă posibilitatea de a reveni asupra subiectului. De ce contează Miza politică și economică este reducerea presiunii pe bugetele gospodăriilor înainte de iarnă, însă adoptarea pe scară largă depinde de două variabile greu de controlat rapid: acceptul proprietarilor/administratorilor de clădiri și standardele de siguranță aplicate în practică . În același timp, Citizens Advice a raportat că peste 10 milioane de gospodării britanice sunt îngrijorate că nu își vor putea plăti facturile în lunile reci, ceea ce pune presiune pe guvern să livreze soluții care funcționează nu doar pe hârtie, ci și în teren. [...]
Conglomeratul chinez SANY trece la execuție în proiectul solar cu stocare din Dobrești, alegând Waldevar ca antreprenor , un pas operațional care mută investiția din zona de plan în șantier și aduce în prim-plan capacitatea de racordare și echilibrare a rețelei, potrivit Profit . Waldevar Holding va construi pentru SANY Group două proiecte energetice „co-localizate” (dezvoltate în același amplasament) în Dobrești, județul Dolj, cu o capacitate de 95 MWp în fotovoltaic, 220 MWh stocare în baterii și infrastructura de înaltă tensiune necesară racordării la rețea, conform unui comunicat al Waldevar citat de publicație. Ce înseamnă proiectul, în termeni de funcționare a sistemului energetic Componenta de stocare (BESS – sistem de stocare în baterii) este prezentată ca elementul care poate face producția solară mai „utilizabilă” în orele fără soare: energia produsă ziua ar urma să fie stocată și livrată după apus și înainte de răsărit. În același timp, sistemul ar putea furniza servicii de echilibrare a rețelei, pe măsură ce România își extinde capacitățile regenerabile. Conform estimărilor proiectului, centrala fotovoltaică ar urma să producă aproximativ 135 GWh anual, echivalentul consumului a circa 50.000 de gospodării, evitând totodată aproximativ 40.000 de tone de CO₂ pe an. Stadiu și context: lucrări începute, aviz ANRE și inaugurare simbolică Lucrările de construcție au început recent, iar proiectul a primit și avizul ANRE, potrivit sursei. O inaugurare simbolică a avut loc vineri, 14 august, când o delegație SANY din China și partenerii au fost prezenți pe șantier, alături de reprezentanții Waldevar. Într-o declarație citată de Profit, Guo RuiGang a indicat că proiectul este în faza de inaugurare a lucrărilor și a motivat alegerea județului Dolj prin resursele solare și necesarul de energie electrică verde. Extinderea planurilor SANY în Dolj și proiectul de 1 miliard de euro din Timiș Separat de Dobrești, SANY a anunțat extinderea parteneriatului din România cu grupul Danube Solar, printr-un acord pentru trei proiecte de stocare stand-alone (doar stocare, fără producție) în comuna Pielești, județul Dolj: 233,55 MWac putere totală și 984,96 MWh capacitate de stocare, cu lucrări estimate să înceapă în toamna acestui an. Publicația reamintește și proiectul „TIMIS SANY”, anunțat ca investiție de 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), care vizează două parcuri solare de 800 MWp, stocare în baterii de 2,34 GWh și un centru de date de 70 MW sarcină IT, în satul Uivar și municipiul Timișoara. Investițiile sunt estimate la 320 milioane euro (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru parcurile fotovoltaice, 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) pentru stocare și 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) pentru centrul de date. Implementarea până la atingerea „Datei de Operare Comercială” (COD – momentul intrării în exploatare comercială) ar urma să fie gestionată de Danube Solar Seven SRL, companie deținută de Mugurel Surupăceanu, conform Profit. Cine sunt actorii principali Waldevar Holding : grup cu sediul central în București, furnizor de soluții „la cheie” în energie regenerabilă; compania indică peste 3,5 GW livrați și în construcție, peste 2.000 de specialiști și o flotă de peste 400 de utilaje specializate. SANY Group : conglomerat chinez privat, cunoscut în principal pentru utilaje industriale grele, cu divizie de module fotovoltaice; a raportat o cifră de afaceri de 11,7 miliarde dolari în 2025 (aprox. 52 miliarde lei) și peste 25.000 de angajați, potrivit datelor citate de Profit. [...]
România își pregătește cadrul pentru concesionarea unor proiecte eoliene offshore de 11,5 GW , un pas care ar putea declanșa proceduri competitive și investiții majore în Marea Neagră, potrivit Economedia , care citează o analiză ENERGY MAG (Grecia), preluată de Rador și G4Media.ro. Ministerul Energiei a publicat un proiect de hotărâre de guvern care definește zonele concesionate pentru parcurile eoliene offshore din sectorul românesc al Mării Negre. Miza imediată este că aprobarea documentului „deschide calea” pentru proceduri competitive de atribuire a concesiunilor, adică pentru intrarea efectivă în faza de selecție a investitorilor. Cum sunt împărțite proiectele și ce capacitate vizează Proiectul de hotărâre identifică dezvoltarea în trei etape, cu o capacitate totală estimată de 11,5 GW, în șase „perimetre”. În prima etapă sunt prevăzute trei zone concesionate (1, 2 și 3), fiecare destinată unui proiect eolian offshore, cu o capacitate totală estimată de 3,1 GW. Conform informațiilor din material, aceste zone: sunt potrivite pentru fundații fixe (stabile) pe fundul mării; sunt compatibile cu tehnologiile actuale; evită zonele sensibile din punct de vedere ecologic. Această etapă este legată de obiectivul din Strategia Energetică a României 2025–2035: instalarea a 3 GW de eolian offshore până în 2035. De ce contează: investiții potențiale și interesul companiilor grecești Analiza citată indică faptul că proiectele ar putea atrage companii energetice grecești deja prezente în România, care „este posibil” să participe la formatele de afaceri ce își vor manifesta interesul pentru realizarea parcurilor offshore. În context, sunt menționate investiții și poziționări existente: Parcul eolian Fântânele–Cogealac (600 MW), aflat la 17 kilometri de coastă, este administrat de PPC Renewables, care l-a achiziționat de la CEZ Group în 2024. HELLENiQ Renewables lucrează la un parc eolian de 96 MW, cu termen de finalizare în trimestrul al doilea din 2027; prima dintre cele 15 turbine a fost instalată pe 10 august. Materialul enumeră și alte companii grecești active pe piața locală: PPC, METLEN, AVAX, GEK-TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE (Motor Oil Group), SUNEL-AMERESCO, precum și Navios Investment Srl (cu capital grecesc în proporție de 50%), cu expunere pe producție și stocare de energie. Context de resursă: potențialul eolian al Mării Negre Potrivit raportului „ Offshore Wind Roadmap in Romania” al Băncii Mondiale , regiunea Mării Negre, cu viteze medii ale vântului de aproximativ 7,5 m/s, ar avea un potențial eolian de circa 76 GW, din care 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe și 54 GW pe platforme plutitoare. Separat, analiza citată de Economedia menționează o estimare a Ministerului Energiei privind „amprenta economică” a eolianului offshore, care ar putea ajunge până la 27 de miliarde de euro (aprox. 135 miliarde lei) în economia națională. Ce urmează În forma prezentată, proiectul de hotărâre de guvern este piesa de reglementare care delimitează zonele și, odată aprobat, ar permite lansarea procedurilor competitive pentru concesiuni. Calendarul concret al acestor proceduri și condițiile de participare nu sunt detaliate în informațiile citate. Sursa primară a informațiilor despre analiza externă: ENERGY MAG . [...]
Autorizația ANRE pentru ferma solară Dama deschide drumul unui proiect de 1,24 GW care ar putea dubla producția solară a României , dar efectul real în sistem depinde de ritmul de execuție până la ținta de punere în funcțiune comercială din 2030, potrivit Antena 3 . Proiectul, dezvoltat de Rezolv Energy , va fi amplasat în nord-vestul județului Arad, aproape de granița cu Ungaria. ANRE a emis autorizația de înființare – etapă care intervine după ce dezvoltatorii pot demonstra că au finanțarea necesară pentru proiecte mari de infrastructură. Ce înseamnă proiectul pentru producția de energie Rezolv Energy estimează o capacitate instalată de 1,24 GW, iar teoretic ferma ar putea produce maximum 10,86 TWh pe an. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de gradul de utilizare; compania indică un scenariu conservator de funcționare la o capacitate medie de 15%, care ar însemna 1,63 TWh anual. Dezvoltatorii spun că producția anuală estimată ar putea acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de oameni. În plus, proiectul ar urma să creeze peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Context: România sub media UE la solar și eolian Datele compilate de think-tank-ul energetic Ember arată că România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din solar, sub media UE de 13,1%. Și la eolian România a fost sub media UE (12% față de 17%), la fel și la bioenergie și energie nucleară. În mixul de producție din 2025, hidroenergia a avut ponderea cea mai mare (24,3%), însă România a rămas dependentă de gaze (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste mediile UE menționate în articol (16,8% și 9,18%). Ce urmează și ce riscuri rămân Ținta comunicată pentru intrarea în funcțiune comercială este 2030, iar proiectul ar urma să depășească parcul solar Witznitz de lângă Leipzig (Germania), în prezent cea mai mare fermă solară operațională din UE. Rezolv Energy afirmă că evaluează adăugarea ulterioară a unei „stocări substanțiale de energie” (capacități de baterii care pot muta energia produsă în orele cu consum redus către intervale cu cerere mai mare), pentru a limita risipa de energie solară atunci când consumul este scăzut. „O mare parte din terenurile agricole de calitate inferioară vor fi readuse la pășune, oile urmând să gestioneze vegetația prin pășunat. Proiectul va include, de asemenea, o rezervație naturală de 82 de hectare, una dintre cele mai mari inițiative private de restaurare a naturii, asociate cu un proiect solar din sud-estul Europei”, transmite compania. Separat, articolul notează că România deține și „recordul” celei mai mari centrale pe gaze din UE, la Mintia, iar premierul demis Ilie Bolojan a declarat pe 14 august că aceasta ar urma să intre în probe începând din septembrie. [...]
Un nou val de gadgeturi pentru energie „din mers” prinde tracțiune pe crowdfunding , iar exemplul cel mai recent este turbina eoliană portabilă Ventyra R1, care a depășit de 90 de ori ținta inițială de finanțare pe Kickstarter , potrivit TechRadar . Pentru piață, semnalul important nu este doar produsul în sine, ci apetitul pentru soluții „DIY” (făcute și instalate de utilizator) care ocolesc parțial rețeaua clasică de electricitate. Ce promite Ventyra R1 și cum ar fi folosită Ventyra R1 este prezentată ca o turbină eoliană pliabilă, suficient de compactă pentru a fi transportată într-un rucsac, cu scopul de a încărca dispozitive în deplasare, dacă există vânt suficient. TechRadar notează că produsul ar fi potrivit și pentru utilizare „off-grid” (în afara rețelei), inclusiv în zone precum trasee de deal sau drumuri de coastă. Specificațiile menționate în material includ: putere de ieșire de 50 W și sarcină maximă de 75 W; suport 12 V curent continuu; viteză minimă de pornire a vântului de 6,7 mph (aprox. 3 m/s); estimare de „circa 35 de minute” pentru încărcarea unui telefon, în condițiile în care turbina funcționează la viteză maximă (conform testelor Ventyra, citate de publicație); un „hub” de alimentare integrat pentru conectarea dispozitivelor. În practică, chiar sursa avertizează că la viteza minimă de pornire este puțin probabil să rezulte încărcări relevante, iar o utilizare mai realistă ar fi încărcarea treptată a unei baterii externe, apoi alimentarea gadgeturilor din aceasta. Pachet, extindere și limitări: unde se vede riscul operațional Pachetul ar include un trepied, o geantă de transport și patru țăruși pentru fixare în sol. Deși este promovată pentru aventuri în zone izolate, TechRadar menționează și scenariul montării pe balcon, ca sursă alternativă. Un element cu potențial comercial este extensibilitatea: mai multe unități R1 pot fi conectate la același hub, iar există și pachete care includ panouri solare, conectabile în același sistem. Mesajul de marketing citat din pagina de Kickstarter spune că produsul este „conceput să completeze energia solară”, nu să o înlocuiască, pentru un sistem mai flexibil în funcție de vreme și utilizare pe timp de noapte. Pe partea de limitări, publicația subliniază două necunoscute importante: nu este menționată o protecție la intemperii (de exemplu, rezistență la ploaie puternică); nu este clar cât de stabilă este în vânt puternic, existând riscul să se răstoarne. Finanțarea pe Kickstarter și prețurile „early bird” Campania de pe Kickstarter a avut o țintă inițială de 1.500 dolari (aprox. 6.900 lei), considerată „foarte mică” în material. La momentul redactării, erau promiși 140.020 dolari (aprox. 644.000 lei), de la 661 susținători, iar produsul avea „peste 600” de susținători, conform TechRadar (cu trimitere la New Atlas). Prețul „early bird” pentru Ventyra R1 pornește de la 179 dolari (aprox. 820 lei), iar livrarea este programată pentru decembrie, conform campaniei de pe Kickstarter: Kickstarter . Ca alternativă, TechRadar indică Shine Turbine (aflată la a doua versiune), disponibilă la precomandă pe Indiegogo la 399 dolari (aprox. 1.835 lei): Indiegogo . Ce urmează și de ce contează pentru „energia DIY” Dincolo de promisiunile tehnice, miza economică imediată este validarea cererii: un produs de nișă, mai rar decât încărcătoarele solare portabile, reușește să atragă rapid finanțare și sute de susținători. În același timp, TechRadar amintește riscul specific crowdfunding-ului: nu există garanția că produsul va ajunge pe piață în forma prezentată sau că va ajunge deloc, mai ales când compania este la primul produs. [...]
