Știri
Știri din categoria Energie verde
Sectorul energiei verzi din China a fost responsabil pentru peste 90% din creșterea investițiilor țării în 2025, potrivit unei analize publicate de The Guardian. Această evoluție a făcut ca industria să devină mai mare decât toate economiile lumii, cu excepția a șapte dintre ele, și să contribuie cu mai mult de o treime la creșterea economică a Chinei.
În 2025, producția, instalarea și exportul de baterii, mașini electrice, energie solară și eoliană au reprezentat peste o treime din creșterea economică a Chinei. Conform analizei realizate de Centre for Research on Energy and Clean Air și publicată de Carbon Brief, valoarea reală a acestor sectoare aproape s-a dublat între 2022 și 2025, generând afaceri de 15,4 trilioane de yuani (aproximativ 2,2 trilioane de dolari).
Creșterea sectorului energiei verzi a avut un impact semnificativ asupra economiei Chinei, contribuind cu 11,4% la produsul intern brut (PIB) al țării în 2025, comparativ cu 7,3% în 2022. Acest avans a permis Chinei să atingă obiectivul de creștere anuală de 5%, fără de care ar fi fost dificil de realizat.
"Dacă cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume continuă să se îndepărteze de combustibilii fosili cu această viteză, va atinge în curând – sau poate deja a atins – vârful emisiilor de carbon, ceea ce ar marca un punct de cotitură global", a declarat Lauri Myllyvirta, autorul principal al raportului.
În ciuda succesului acestui sector, industria cărbunelui din China rămâne o forță politică puternică, cu planuri de a construi noi centrale pe cărbune, ceea ce ar putea complica tranziția către energia verde.
În ciuda progreselor, China se confruntă cu provocări în tranziția completă către energia verde. Cu aproximativ 290 de gigawați de capacitate nouă pe cărbune deja aprobată sau în construcție, țara riscă să creeze active neutilizate și să crească costurile sistemului.
Cu toate acestea, energia solară a fost recunoscută de Agenția Internațională a Energiei ca fiind "cea mai ieftină electricitate din istorie", ceea ce a făcut-o accesibilă în multe țări din sudul global. Acest lucru subliniază potențialul energiei verzi de a transforma nu doar economia Chinei, ci și pe cea globală.
În concluzie, deși China face pași importanți către un viitor mai verde, direcția sa energetică viitoare va deveni mai clară odată cu prezentarea noului plan cincinal al guvernului, care va fi dezvăluit luna viitoare.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește lansarea unui fond major pentru infrastructura energetică verde , destinat să sprijine investițiile uriașe necesare tranziției către un sistem bazat pe energie curată. Potrivit Bursa , care citează informații transmise de Agerpres, noul mecanism financiar ar urma să susțină proiecte de infrastructură energetică în următorii ani, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili. Planul este inclus într-un proiect al Strategiei de investiții în energie curată , document pe care Comisia Europeană urmează să îl adopte în cursul acestei săptămâni. Estimările oficiale arată că tranziția energetică a blocului comunitar va necesita investiții de aproximativ 695 de miliarde de euro pe an în următorul deceniu , iar noul fond ar trebui să contribuie la mobilizarea unei părți importante din aceste resurse. Rolul Băncii Europene de Investiții Un rol central în acest mecanism îl va avea Banca Europeană de Investiții (BEI) , care ar urma să ofere finanțarea inițială pentru viitorul „Fond de investiții strategice în infrastructură”. Acesta va avea ca obiectiv principal sprijinirea operatorilor de rețele electrice pentru a-și consolida capacitatea financiară și pentru a realiza investițiile necesare modernizării sistemului energetic. În proiectul de strategie se subliniază că rețelele electrice reprezintă „coloana vertebrală” a sistemului energetic european , iar extinderea și modernizarea lor sunt esențiale pentru integrarea surselor regenerabile de energie și pentru creșterea securității energetice a Uniunii. De ce este nevoie de investiții uriașe Transformarea sistemului energetic european presupune investiții masive în mai multe domenii: extinderea și digitalizarea rețelelor electrice dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă infrastructură pentru stocarea energiei sisteme de transport și distribuție adaptate noilor surse de energie Autorii proiectului consideră că sprijinul public este necesar pentru a distribui costurile tranziției pe termen lung și pentru a evita creșteri bruște ale prețurilor la energie. Context geopolitic tensionat Inițiativa apare într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul din Iran au readus în prim-plan vulnerabilitatea Europei față de fluctuațiile piețelor de energie. Creșterea recentă a prețurilor petrolului și gazelor a demonstrat încă o dată dependența continentului de importurile de combustibili fosili. Prin noul fond, Uniunea Europeană încearcă să accelereze investițiile în infrastructura necesară pentru energia regenerabilă și să își consolideze autonomia energetică pe termen lung. Deocamdată, autoritățile europene nu au anunțat dimensiunea exactă a fondului și nici valoarea contribuției inițiale a Băncii Europene de Investiții, însă proiectul ar urma să mobilizeze investiții de ordinul miilor de miliarde de euro în următorii 15 ani . [...]
Hidroelectrica a semnat contractul de 24,41 milioane de lei pentru parcul fotovoltaic „Țara Hațegului” , un proiect „la cheie” care va fi construit de o asociere condusă de Electro-Alfa International, companie românească listată recent la bursă. Informația este prezentată de Economedia , care arată că atribuirea a venit în urma unei licitații deschise, cu patru oferte depuse. Proiectul vizează un parc cu putere instalată de 8,9 MWp și o producție medie estimată la aproximativ 11 GWh/an , investiția fiind prezentată drept un pas pentru creșterea ponderii energiei regenerabile și reducerea emisiilor. Contractul include întregul pachet de lucrări: proiectare, furnizare de echipamente, execuție, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Cine construiește și de ce contează asocierea Câștigătoare a fost asocierea Electro-Alfa International S.A. – General ME.EL Electric S.R.L. , cu Electro-Alfa în rol de lider. Economedia amintește că Electroalfa s-a listat recent pe bursă, după o ofertă suprasubscrisă, și a atras în acționariat investitori instituționali, inclusiv BERD și NN Pensii, prin materialele de context despre listare și structură de acționariat. Calendarul proiectului Durata totală a contractului este de 12 luni , împărțită astfel: 2 luni pentru etapa de proiectare 10 luni pentru execuția lucrărilor Mesajul Hidroelectrica Directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat că semnarea marchează un nou moment în strategia de dezvoltare și confirmă orientarea companiei către capacități moderne de producere a energiei verzi, cu obiectivul de a diversifica mixul energetic și de a genera valoare pe termen lung pentru acționari, clienți și comunitățile locale. Date-cheie, pe scurt Element Valoare Valoare contract 24,41 milioane de lei (fără TVA) Putere instalată 8,9 MWp Producție estimată ~11 GWh/an Tip proiect la cheie (EPC) Durată 12 luni Variante de titlu: Hidroelectrica semnează pentru parcul fotovoltaic „Țara Hațegului” – contract de 24,41 milioane de lei, proiect la cheie Hidroelectrica își extinde investițiile în energie verde – 11 GWh/an estimați la noul parc din Țara Hațegului Contract semnat pentru „Țara Hațegului” – proiectare și execuție în 12 luni, printr-o asociere condusă de Electro-Alfa Hidroelectrica diversifică mixul energetic – parc fotovoltaic nou, construit de o companie românească listată la bursă [...]
Cercetătorii din China au dezvoltat o tehnologie inspirată din fotosinteză pentru a converti CO₂ și apă în compuși lichizi similari benzinei, cu ajutorul luminii solare , informează South China Morning Post . Inovația ar putea deschide calea către surse de combustibil sustenabile pentru domenii precum aviația și transportul maritim, unde tranziția la electric este dificilă. Publicat recent în Nature Communications , studiul a fost realizat de oameni de știință de la Academia Chineză de Științe și Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong. Aceștia au conceput un material compozit, bazat pe dioxid de tungsten modificat cu argint, care funcționează ca un „rezervor de sarcină” – un concept inspirat de molecula plastochinonă din plante . Materialul poate stoca energie electrică de scurtă durată și o eliberează eficient pentru a cataliza reacții chimice atunci când este expus la lumină. Combinat cu catalizatori precum cobalt-fatalocianina, sistemul a produs monoxid de carbon – un compus intermediar esențial care poate fi convertit în hidrocarburi lichide, adică în combustibili sintetici compatibili cu infrastructura actuală. Potrivit cercetătorilor, această metodă a crescut rata de conversie a CO₂ de până la 100 de ori față de metodele convenționale. Potențial major pentru industriile grele Această descoperire vine într-un moment în care industria energetică globală caută alternative pentru sectoarele unde electrificarea e dificilă din cauza cerințelor ridicate de densitate energetică, cum este cazul avioanelor și navelor maritime. China a investit deja masiv în cercetare privind combustibilii alternativi, inclusiv prin planuri naționale de dezvoltare de carburanți verzi pentru aviație. Tehnologia se bazează pe aceeași logică demonstrată anterior pe Stația Spațială Tiangong, unde astronauții chinezi au produs oxigen și combustibil pentru rachete printr-un proces artificial de fotosinteză, menționează LiveScience . [...]
China accelerează electrificarea transportului fluvial de marfă , mizând pe industria navală și pe tehnologia bateriilor pentru a-și atinge obiectivele climatice, informează South China Morning Post . După ce a extins rapid vehiculele electrice pe șosele, Beijingul își mută atenția spre căile navigabile interne, unde încearcă să reducă emisiile prin dezvoltarea de nave comerciale electrice, nu doar ambarcațiuni de pasageri pe distanțe scurte. Strategia face parte din angajamentul Chinei de a atinge vârful emisiilor de carbon până în 2030 și neutralitatea climatică până în 2060. În prezent, peste 1.000 de nave alimentate cu energie electrică sau combustibili alternativi operează pe rețeaua vastă de ape interioare, dintre care 485 sunt complet electrice, majoritatea destinate transportului de pasageri pe râuri, potrivit datelor Ministerului Transporturilor de la Beijing. Accentul începe însă să se mute către transportul de marfă. La 7 februarie 2026, grupul Fujian Shipbuilding Industry a lansat o navă cargo complet electrică, proiectată să transporte până la 1.000 de tone pe râul Min, cu o autonomie de aproximativ 200 de kilometri la o singură încărcare. Inițiativa marchează trecerea de la proiecte pilot la aplicații comerciale mai consistente. În paralel, Contemporary Amperex Technology (CATL), cel mai mare producător mondial de baterii pentru vehicule electrice, a încheiat un parteneriat cu compania de stat Jining Energy din provincia Shandong pentru a dezvolta nave electrice cu o capacitate de 2.000 de tone și o autonomie de până la 270 de kilometri. Cinci astfel de unități au fost lansate în decembrie 2025, iar Jining Energy a comandat încă 50 de nave, semnalând o extindere rapidă a flotei. Pe scurt, autoritățile și companiile chineze încearcă să combine două puncte forte – construcția navală și tehnologia bateriilor – pentru a decarboniza transportul fluvial intern. Deocamdată, proiectele vizează rutele interne, nu transportul maritim de mare adâncime, însă direcția este clară: electrificarea nu se oprește la drumuri, ci coboară pe ape. [...]
Parcuri eoliene din cinci județe au fost atacate aproape simultan, iar pagubele depășesc 3 milioane de euro, doi bărbați fiind arestați , potrivit Știrile ProTV . Ancheta vizează atât furturi de amploare, cât și posibile acte de sabotaj asupra infrastructurii din energia verde. Atacurile au avut loc între 31 ianuarie și 4 februarie, la ore apropiate, în parcuri eoliene din Tulcea, Galați, Constanța, Brăila și Ialomița. Hoții au vizat turnuri meteorologice și echipamente de măsurare a vântului, esențiale pentru funcționarea și monitorizarea turbinelor. Potrivit anchetatorilor, doi bărbați din Vrancea ar fi tăiat cablurile de susținere ale unor stâlpi de monitorizare din județul Brăila, i-ar fi doborât și ar fi sustras componente în valoare de cel puțin 200.000 de euro. Bunurile au fost descoperite în localitatea Nicolae Bălcescu, din Constanța, unde suspecții aveau o locuință improvizată. Investitorii din sectorul energiei verzi estimează că prejudiciul total, în toate parcurile afectate, depășește 3 milioane de euro. Reprezentanții industriei avertizează că astfel de incidente pot întârzia proiectele aflate în derulare și solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Afacerilor Interne pentru protejarea infrastructurii critice. Autoritățile analizează inclusiv ipoteza unor acțiuni coordonate sau de sabotaj, având în vedere că atacurile au fost comise în mai multe județe, într-un interval scurt de timp. [...]
Un studiu Anker arată că sistemele solare de balcon se amortizează aproape întotdeauna , însă calculele devin mai greu de susținut economic atunci când sunt adăugate baterii de stocare, din cauza costurilor inițiale mai mari și a garanțiilor mai scurte. Analiza companiei se bazează pe date reale de utilizare din Germania, dintr-un eșantion aleator de circa 230.000 de gospodării în 2025, provenite de la utilizatori care și-au dat acordul pentru prelucrarea datelor. Documentul complet („From Balcony Power Plant to Energy System”) nu este disponibil gratuit și poate fi obținut doar la cerere. Ce arată datele pentru un sistem standard, fără baterie Concluzia principală pentru un sistem solar de balcon „standard” este că, în majoritatea cazurilor, aduce un beneficiu economic. Conform informațiilor , un sistem limitat la 800 W putere de ieșire a invertorului poate produce, în medie, aproape 900 kWh pe an. Pentru o configurație uzuală cu până la 2.000 W putere totală a panourilor (patru panouri), producția ar depăși 1.200 kWh. În medie, aproximativ 40% din energia generată ar fi consumată direct în gospodărie, ceea ce contează pentru economii, deoarece energia autoconsumata reduce direct energia cumpărată din rețea. În termeni de calcul economic, Notebookcheck indică un exemplu la un preț al energiei de 0,30 euro/kWh: un sistem de 500 euro s-ar amortiza în aproximativ trei ani și ar putea genera ulterior economii nete teoretice de circa 150 euro pe an. Publicația notează însă că rezultatul depinde puternic de prețul energiei, orientarea sistemului, umbrire și consumul de bază al locuinței. Riscuri și costuri care pot schimba amortizarea Pe lângă variabilele tehnice, există și riscuri care pot influența rentabilitatea: pagube provocate de furtuni, vandalism sau erori de instalare. Deși nu sunt prezentate ca fiind frecvente, sunt posibile, iar sursa noastră menționează că merită verificat înainte de achiziție dacă asigurarea locuinței acoperă astfel de situații sau dacă sistemul trebuie adăugat explicit în poliță, cu un cost suplimentar care intră în calculul final. Elementele care pot influența decisiv amortizarea, așa cum reies din material, includ: prețul efectiv al energiei electrice (euro/kWh); orientarea și umbrirea (care reduc producția); consumul de bază și ponderea autoconsumului; costuri de asigurare și riscuri de avarie (furtună, vandalism, instalare). De ce stocarea „complică” ecuația Partea de stocare este prezentată de Anker într-o lumină favorabilă, dar cu informații incomplete privind dimensionarea necesară pentru a atinge anumite economii. Potrivit comunicatului companiei , sistemele evaluate ar fi generat în total 206 milioane kWh de electricitate solară în 2025, iar 83% ar fi fost folosită direct în gospodărie; economiile totale la costurile cu energia ar fi ajuns la 65 milioane euro, cu economii medii anuale de 270–360 euro per gospodărie. „Anker vorbește despre aproximativ cinci ani, dar își bazează calculul pe un preț al energiei electrice de 0,40 euro per kWh.” Sistemele mai mari, precum Anker SOLIX Solarbank 3 E2700 Pr o, pot ajunge la 5.376 Wh capacitate de stocare cu o baterie suplimentară și ar costa în jur de 1.500 euro atunci când sunt asociate cu 2.000 W putere a panourilor. Costul inițial mai ridicat prelungește perioada de amortizare, iar la prețuri mai mici ale energiei decât cele folosite în exemplul Anker (0,40 euro/kWh), recuperarea investiției poate dura considerabil mai mult. Un alt element important este diferența de garanție: panourile solare au, de regulă, garanții în jur de 25 de ani, în timp ce bateriile au adesea garanții de aproximativ 10 ani. În această logică, un sistem de balcon cu stocare devine o investiție mai „speculativă”, care se justifică pe termen lung și doar în condiții favorabile, potrivit concluziilor prezentate în material. [...]
