Știri
Știri din categoria Energie verde
Sectorul energiei verzi din China a fost responsabil pentru peste 90% din creșterea investițiilor țării în 2025, potrivit unei analize publicate de The Guardian. Această evoluție a făcut ca industria să devină mai mare decât toate economiile lumii, cu excepția a șapte dintre ele, și să contribuie cu mai mult de o treime la creșterea economică a Chinei.
În 2025, producția, instalarea și exportul de baterii, mașini electrice, energie solară și eoliană au reprezentat peste o treime din creșterea economică a Chinei. Conform analizei realizate de Centre for Research on Energy and Clean Air și publicată de Carbon Brief, valoarea reală a acestor sectoare aproape s-a dublat între 2022 și 2025, generând afaceri de 15,4 trilioane de yuani (aproximativ 2,2 trilioane de dolari).
Creșterea sectorului energiei verzi a avut un impact semnificativ asupra economiei Chinei, contribuind cu 11,4% la produsul intern brut (PIB) al țării în 2025, comparativ cu 7,3% în 2022. Acest avans a permis Chinei să atingă obiectivul de creștere anuală de 5%, fără de care ar fi fost dificil de realizat.
"Dacă cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume continuă să se îndepărteze de combustibilii fosili cu această viteză, va atinge în curând – sau poate deja a atins – vârful emisiilor de carbon, ceea ce ar marca un punct de cotitură global", a declarat Lauri Myllyvirta, autorul principal al raportului.
În ciuda succesului acestui sector, industria cărbunelui din China rămâne o forță politică puternică, cu planuri de a construi noi centrale pe cărbune, ceea ce ar putea complica tranziția către energia verde.
În ciuda progreselor, China se confruntă cu provocări în tranziția completă către energia verde. Cu aproximativ 290 de gigawați de capacitate nouă pe cărbune deja aprobată sau în construcție, țara riscă să creeze active neutilizate și să crească costurile sistemului.
Cu toate acestea, energia solară a fost recunoscută de Agenția Internațională a Energiei ca fiind "cea mai ieftină electricitate din istorie", ceea ce a făcut-o accesibilă în multe țări din sudul global. Acest lucru subliniază potențialul energiei verzi de a transforma nu doar economia Chinei, ci și pe cea globală.
În concluzie, deși China face pași importanți către un viitor mai verde, direcția sa energetică viitoare va deveni mai clară odată cu prezentarea noului plan cincinal al guvernului, care va fi dezvăluit luna viitoare.
Recomandate
Băncile vor proiecte de energie verde cu ipoteze de preț prudente, pe fondul așteptărilor de scădere a marjelor , iar asta poate face diferența între un proiect care ajunge la finanțare și unul care rămâne pe hârtie, potrivit Ziarul Financiar , care o citează pe Andreea Paraschiv, membră a Future Energy Leaders România (FEL România) . În discuția despre „bancabilitatea” proiectelor (adică șansa lor de a fi finanțate de o bancă), Paraschiv indică trei condiții care revin constant în dialogul cu finanțatorii: o abordare juridică solidă, soluția potrivită de racordare la rețea și un plan de business pentru energia produsă, construit fără optimism excesiv privind prețurile pe termen lung. De ce se schimbă miza: prețuri volatile acum, presiune pe marje mai târziu Un punct cheie pentru finanțare este modelarea conservatoare a veniturilor. Paraschiv atrage atenția că, deși prețurile din piață sunt ridicate și volatilitatea intrazilnică este mare, pe termen lung este de așteptat o scădere a prețurilor și o comprimare a marjelor, pe măsură ce se dezvoltă piața de stocare. „Doar că odată cu dezvoltarea pieţei de stocare o să ajungem la canibalizare şi o să vedem o reducere substanţială a marjelor.” În această logică, un proiect care nu include aceste riscuri în modelul financiar „nu va rezista analizei unei bănci”, spune ea. Cele trei elemente care fac un proiect „bancabil” Din perspectiva consultanței pentru companii din sectorul energetic, Paraschiv punctează că proiectele trebuie să treacă de o verificare riguroasă înainte de a ajunge la finanțare, în special pe zona de conectare la rețea și pe partea juridică a terenurilor. Elementele menționate ca obligatorii în discuția cu un bancher sunt: abordare juridică solidă (inclusiv drepturi pe teren „securizate într-un mod sigur”); soluția potrivită de racordare la rețea , susținută de analiză tehnică; plan de business realist pentru energia produsă, cu ipoteze prudente de preț. România rămâne atractivă, inclusiv pe tema rețelei Deși piața de energie verde este descrisă ca având multe proiecte, nu toate ajung să securizeze finanțarea necesară pentru a intra în șantier. În acest context, Paraschiv susține că România „în ultimii ani” a devenit o piață foarte atractivă pentru investițiile în energie și că, în pofida discuțiilor despre congestia rețelei, situația este „mai bună față de vest” pe acest plan. Ce urmează: biometanul și rolul garanțiilor de origine Ca direcție de dezvoltare, Paraschiv indică biometanul drept o piață „foarte interesantă” în următorii cinci ani. Argumentul ține de aderarea României la sistemul garanțiilor de origine (mecanism care certifică proveniența „verde” a energiei), despre care spune că ar urma să ajute la semnarea contractelor și, implicit, la creșterea bancabilității proiectelor. [...]
România a conectat rapid noi capacități solare, iar taxarea mai mică a parcurilor fotovoltaice față de Vest împinge investițiile și poate reduce costurile cu energia pentru autorități și consumatori, potrivit Digi24 . În paralel, importurile mari de electricitate rămân un factor care apasă asupra prețului curentului, ceea ce crește miza proiectelor noi de producție locală. În județul Bihor, sunt dezvoltate sau pregătite proiecte de zeci de milioane de euro, inclusiv pe terenuri ale unor foste platforme industriale care urmează să fie transformate în parcuri fotovoltaice. Un exemplu este comuna Sânmartin, de lângă Oradea , care a investit peste 25 de milioane de lei într-un parc fotovoltaic de trei hectare, finalizat anul acesta. Administratorul parcului, Sorin Petre, spune că eficiența este susținută de panouri „de ultimă generație” care recuperează inclusiv reflexia solului, ceea ce ar aduce un aport de putere de 5–10%. Primarul comunei Sânmartin, Cristian Laza, afirmă că investiția a redus cu aproximativ 40% cheltuielile cu electricitatea în comună. De ce „soarele e mai ieftin” în România Explicația ține de regimul de taxare, nu de radiația solară, potrivit președintelui Asociației Prosumatorilor din România , Dan Pîrșan: „Soarele în România este mai ieftin decât soarele din vestul Europei, în sensul în care avem o taxare mai mică asupra parcurilor fotovoltaice față de Spania, față de Germania și Portugalia.” Această diferență de costuri poate face proiectele mai atractive pentru investitori și poate accelera extinderea capacităților, într-un moment în care România încearcă să-și reducă dependența de importuri. Proiecte noi: stocare și injecție în sistemul național La Oradea, municipalitatea pregătește o investiție într-un parc fotovoltaic pe amplasamentul unui fost depozit de cenușă. Consiliul Local a aprobat și achiziționarea unei baterii de stocare, cu un cost de aproape 52 de milioane de lei. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, Octavian Haragoș, explică faptul că energia produsă va fi injectată în sistemul național, iar „prin mecanismul de compensare” ar urma să reducă facturile plătite de municipalitate. Ritmul de conectare și dimensiunea pipeline-ului În primele nouă luni ale anului, România a conectat la rețea centrale fotovoltaice cu o putere totală de peste 1.000 MW, o capacitate comparabilă cu puterea instalată a unui reactor nuclear de la Cernavodă. La nivel național, peste 1.100 de proiecte fotovoltaice, cu o capacitate cumulată de aproximativ 58.000 MW, sunt în diferite stadii de dezvoltare. Pe lângă Bihor, județele menționate ca atrăgând proiecte mari sunt Arad, Timiș, Dolj și Giurgiu. Cea mai mare investiție fotovoltaică din România este indicată în județul Arad: un proiect dezvoltat de un investitor privat, evaluat la 800 de milioane de euro (aprox. 4,0 miliarde lei), cu o producție care ar urma să acopere consumul a peste 280.000 de locuințe. [...]
HELLENiQ Renewables își concentrează 60% din bugetul regional în România, cu investiții de 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) până în 2030 , mizând pe proiecte care pot fi efectiv construite și exploatate, nu doar autorizate pe hârtie, potrivit Economedia . Compania spune că a investit deja aproximativ 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) pe piața locală. România este a doua cea mai mare piață a grupului din Europa de Sud-Est, alături de Grecia, iar direcția de dezvoltare vizează noi capacități de producție, proiecte hibride (producție regenerabilă plus baterii) și sisteme de stocare a energiei. De ce contează: investițiile depind de rețea, autorizații și stocare Planul de expansiune vine cu o condiție operațională majoră: racordarea la rețea și autorizarea sunt indicate de companie drept două dintre principalele blocaje în România. Reprezentanții HELLENiQ Renewables spun că, deși autorizarea este mai predictibilă decât în Grecia, au apărut dificultăți legate de capacitatea rețelelor și de lucrări suplimentare necesare pentru întărirea infrastructurii electrice. Aceste lucrări pot aduce costuri suplimentare și întârzieri după investiția inițială în parcurile fotovoltaice. În unele cazuri, producția nu a putut fi injectată din start la capacitate maximă, fiind nevoie de finalizarea infrastructurii de transport și racordare. Compania afirmă că include aceste costuri în estimările financiare pentru proiectele viitoare. Portofoliu aproape de 1 GW și accent pe proiecte „construibile” HELLENiQ Renewables, divizia de energie regenerabilă a grupului grec HELLENiQ ENERGY, afirmă că are în România un portofoliu apropiat de un gigawatt, care include proiecte deja construite și operaționale, aflate în construcție sau în pregătire pentru realizare până în 2030. George Alexopoulos , Deputy CEO al HELLENiQ ENERGY, a spus că grupul urmărește proiecte care pot fi efectiv construite și exploatate, nu acumularea de autorizații și capacități teoretice. În acest context, el a comparat situația cu Grecia, unde există peste 100 GW de proiecte autorizate la nivelul întregii piețe, dar doar o parte ar urma să fie construite. „România este acolo, alături de Grecia, ca o piață foarte importantă pentru noi”, a declarat George Alexopoulos. Bateriile, piesa-cheie pentru evitarea „tăierilor” de producție Compania pune accent pe integrarea stocării în proiectele noi, pe fondul creșterii producției fotovoltaice și al apariției intervalelor cu ofertă concentrată în timpul zilei, când prețurile pot deveni foarte mici sau chiar negative. Stocarea ar permite mutarea unei părți din producție către orele de seară și noapte, când cererea și prețurile pot fi mai ridicate. Reprezentanții companiei afirmă că toate proiectele viitoare sunt hibride și analizează inclusiv adăugarea de capacități de stocare la unele proiecte deja operaționale. În România, HELLENiQ Renewables are deja proiecte hibride fotovoltaice cu sisteme de stocare care pot asigura o fereastră de stocare de aproximativ patru ore și evaluează instalarea bateriilor și la portofoliul existent de aproximativ 211 MW de capacități fotovoltaice operaționale. Context de piață: spațiu de creștere și presiune pe prețuri Compania consideră că România are mai mult spațiu de creștere decât Grecia, inclusiv pentru că penetrarea energiei regenerabile este mai redusă. Cele două piețe au consum anual de electricitate relativ apropiat, de aproximativ 50 TWh fiecare, însă Grecia este mai avansată în integrarea surselor regenerabile. Reprezentanții HELLENiQ Renewables mai susțin că energia regenerabilă contribuie la reducerea costurilor față de un scenariu dominat de centrale pe gaze, dar că în perioadele cu producție redusă din regenerabile gazul continuă să influențeze puternic prețul electricității. Alexopoulos a spus că se așteaptă la o temperare a prețurilor până în vara anului viitor, cu precizarea că estimările depind de ritmul punerii în funcțiune a noilor capacități regenerabile și de evoluția pieței gazelor. [...]
AFM deschide în noiembrie un program de 400 mil. lei pentru baterii la prosumatori , cu finanțare de până la 15.000 lei per proiect, într-o încercare de a reduce consumul din rețea și costurile cu energia pentru gospodăriile care au deja fotovoltaice, potrivit AGRO TV . Programul este lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) , prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) , și vizează instalarea sistemelor de stocare a energiei electrice pentru persoanele fizice care au calitatea de prosumator. Calendarul înscrierilor: instalatori întâi, persoane fizice după Conform anunțului citat, programul începe pe 16 noiembrie 2026 cu etapa de validare a instalatorilor. Sesiunea pentru instalatori se desfășoară între 16 și 20 noiembrie. Persoanele fizice pot solicita finanțare începând cu 20 noiembrie 2026, ora 10:00, iar înscrierile sunt programate între 20 și 25 noiembrie 2026. Ambele sesiuni se încheie la ora 23:59 în ultima zi de înscriere. Cum se calculează sprijinul: 75% din proiect, cu plafon și cost eligibil pe kWh Finanțarea poate acoperi maximum 75% din valoarea totală a proiectului, fără a depăși 15.000 de lei (TVA inclusă). Standardul maxim de cost eligibil este de 1.500 lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare instalată. Bugetul total al programului este de 400 de milioane de lei. Documente și depunere: cerere în aplicația AFM Pentru accesarea fondurilor, solicitarea se depune prin aplicația informatică AFM, împreună cu documentele cerute. În lista menționată în articol intră: actul de identitate; certificatele fiscale; contractul de prosumator; certificatul de racordare; o factură de energie electrică emisă în ultimele șase luni. De ce contează: stocarea poate reduce dependența de rețea Obiectivul programului este ca prosumatorii să utilizeze mai eficient energia produsă din surse regenerabile, prin stocarea energiei generate în timpul zilei pentru utilizare ulterioară, inclusiv când panourile nu produc. În consecință, beneficiarii își pot reduce consumul din rețeaua națională, costurile cu electricitatea și dependența de furnizorii de energie. [...]
Programul Casa Verde Baterii schimbă regulile de eligibilitate și punctaj , astfel încât persoanele care au mai primit bani publici pentru stocare să poată aplica din nou, dar să fie dezavantajate la evaluare, potrivit Profit . Miza este una de reglementare: Ministerul Mediului propune modificări ale ghidului de finanțare pentru a evita interpretările neunitare și pentru a „îmbunătăți mecanismul de selecție”. Ce se schimbă: finanțările anterioare nu mai scot automat din joc, dar taie din punctaj Ministerul Mediului a discutat cu Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România condițiile de accesare și evaluare, iar în urma întâlnirii a rezultat o propunere de modificare și completare a ghidului. Elementul central: finanțarea unui sistem de stocare nou, distinct de cel finanțat anterior, nu ar mai fi considerată „dublă finanțare”. În plus, solicitanții care au beneficiat anterior de sprijin public (inclusiv fonduri europene) pentru un sistem de stocare rămân eligibili, cu respectarea regulilor de evitare a dublei finanțări, însă istoricul de finanțare ar urma să conteze la punctaj. Concret, se propune un criteriu suplimentar de evaluare (maximum 25 de puncte) care să prioritizeze persoanele fără finanțări publice anterioare pentru stocare: 25 de puncte pentru cei care nu au beneficiat anterior de finanțare publică (inclusiv europeană); 0 puncte pentru cei care au beneficiat anterior de o astfel de finanțare. Noua grilă de evaluare și pragul de capacitate pentru punctaj maxim Propunerea include și actualizarea mecanismului de calcul al punctajului, cu un total maxim de 100 de puncte, distribuite astfel: contribuția proprie: maximum 35 de puncte; capacitatea sistemului de stocare: maximum 40 de puncte; finanțările anterioare din fonduri publice: maximum 25 de puncte. Tot la capitolul evaluare, pragul pentru care se acordă punctajul maxim la capacitatea de stocare ar urma să scadă de la 20 kWh la 15 kWh (o reducere cu 5 kWh). În plus, se propun ajustări ale formulei pentru contribuția proprie și completarea criteriilor de departajare la egalitate de punctaj, prin introducerea criteriului privind finanțările publice anterioare. Calendar: validarea instalatorilor începe pe 16 noiembrie, înscrierile persoanelor fizice pe 20 noiembrie Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță că deschide sesiunea de validare a instalatorilor în perioada 16 noiembrie 2026, ora 10:00 – 20 noiembrie 2026, ora 23:59 . Înscrierile pentru persoanele fizice sunt programate între 20 noiembrie 2026, ora 10:00 – 25 noiembrie 2026, ora 23:59 . Potrivit legislației în vigoare, finanțarea pentru persoane fizice este de maximum 15.000 de lei , într-un program cu buget de 400 de milioane de lei . Sprijinul acoperă cel mult 75% din valoarea totală a proiectului , fără a depăși plafonul de 15.000 de lei (TVA inclus), pentru cheltuieli eligibile, în limita unui standard maxim de cost eligibil de 1.500 lei/kWh capacitate instalată (TVA inclus). Ce documente sunt cerute la înscriere (persoane fizice) În comunicatul citat, AFM precizează că înscrierea se face prin completarea cererii de finanțare descărcate din aplicație și încărcarea documentelor, inclusiv: cererea de finanțare (încărcată fără semnătură); act de identitate; certificate fiscale (ANAF, primăria de domiciliu și, dacă e cazul, primăria unde se implementează proiectul); contract de prosumator și certificat de racordare pe numele solicitantului; o factură de energie electrică emisă în ultimele șase luni. Președintele AFM, Florin Bănică, afirmă că programul urmărește utilizarea mai eficientă a energiei regenerabile, creșterea autonomiei energetice și reducerea presiunii asupra rețelei electrice. [...]
Simtel Team a câștigat un contract EPC la cheie de 17,50 milioane euro (aprox. 87 milioane lei), fără TVA, pentru dezvoltarea unei noi centrale fotovoltaice în Alba Iulia , potrivit Profit . Proiectul întărește prezența capitalului austriac în regenerabilele din România și aduce un nou contract semnificativ pentru compania listată la Bursa de Valori București. Beneficiarul este Vienna Energy Forța Naturală, companie românească din domeniul energiei regenerabile, deținută integral de Wien Energie International GmbH și parte a grupului energetic austriac Wien Energie GmbH , principal furnizor de electricitate al Austriei. Ce include contractul și unde va fi construit proiectul Contractul are o durată de 16 luni și vizează dezvoltarea unei centrale fotovoltaice, inclusiv a stației de înaltă tensiune aferente, amplasată în zona Bărăbanț, Alba Iulia (județul Alba). Simtel Team va derula activitățile specifice unui proiect EPC (inginerie, achiziții și construcții) „la cheie”, care includ: proiectarea; furnizarea echipamentelor; construcția și instalarea; punerea în funcțiune și testarea centralei fotovoltaice și a stației aferente. Context: Simtel Team pe bursă Simtel Team (simbol SMTL) este listată din 2021 la Bursa de Valori București. La ultimul preț menționat, de 37,90 lei/acțiune, compania are o capitalizare de 308,57 milioane lei (57,78 milioane euro). Fondatorii Iulian Nedea, Radu Vilău și Sergiu Bazarciuc păstrează fiecare participații apropiate de reperul de 20% din titluri. [...]
