Studiu Roland Berger: ecoturismul în Munții Făgăraș ar putea genera aproape 100 de milioane de euro pentru economia locală până în 2030 - Conservation Carpathia promovează un parc național, pe fondul opoziției din zona forestieră

Munții Făgăraș ar putea genera aproape 100 de milioane de euro pentru economia locală până în 2030 , dacă zona este protejată și integrată într-un sistem de conservare care să susțină ecoturismul, potrivit Libertatea . Miza economică este mutarea veniturilor dinspre exploatarea lemnului către servicii turistice cu valoare adăugată locală – cazare, ghidaj, produse tradiționale și puncte gastronomice. Estimarea apare într-un studiu de impact realizat de compania de consultanță Roland Berger , citat de Știrile Pro TV, și pornește de la ideea că „pădurea și peisajul” pot produce bani recurent, fără degradarea resursei naturale. În scenariul descris, câștigul ar ajunge în comunități printr-un turism cu reguli mai stricte decât cel de masă, orientat spre experiențe în natură și consum local. Cum s-ar transforma potențialul în bani pentru comunități Modelul invocat în material se bazează pe servicii și produse furnizate de localnici, nu pe dezvoltări mari de tip hotelier. Exemplele de activități din ecoturism menționate includ: cazare în pensiuni mici; servicii de ghidaj și drumeții organizate; excursii pentru observarea faunei; mese tradiționale și puncte gastronomice locale; vânzarea de produse alimentare făcute în gospodărie. În prezent, Fundația Conservation Carpathia colaborează cu aproximativ 40 de producători locali și o rețea de 10 puncte gastronomice locale, potrivit Știrile Pro TV. Totodată, peste 80% dintre angajații implicați în activitățile din zonă provin din localitățile de la poalele Munților Făgăraș. Parcul național, între promisiune economică și opoziție locală Conservation Carpathia susține crearea unui mare parc național în zonă, proiect supranumit „Yellowstone-ul Europei”, cu obiectivul de a deveni „cel mai mare parc național forestier” de pe continent. Organizația lucrează din 2009 pentru protejarea și refacerea ecosistemelor din Carpații Meridionali. Proiectul se lovește însă de opoziție din partea unor comunități locale și a industriei forestiere, pe fondul temerilor că protecția strictă ar reduce exploatarea lemnului – de care depind locuri de muncă – și ar putea bloca proiecte de infrastructură, precum pârtii de schi sau drumuri. Repere economice: comparația cu Germania și pragul de cheltuială al turistului Fundația indică drept exemplu Parcul Național Pădurea Bavareză din Germania, unde impactul total este estimat la peste 500 de milioane de euro anual, cu peste 1,3 milioane de vizitatori pe an și o cheltuială medie de aproximativ 80 de euro pe sejur. Pentru Făgăraș, materialul menționează că cheltuiala medie a turiștilor depășește deja 50 de euro, iar diferența până la un impact mai mare ar putea veni din organizare, promovare, servicii locale mai bune și protejarea peisajului care atrage turiștii. István Szabó, director în cadrul fundației, afirmă că peste 60% din banii cheltuiți de turiști în astfel de programe se pot întoarce direct la localnici și producători. Ce ar trebui să urmeze pentru ca scenariul să se materializeze Conservation Carpathia susține că ecoturismul poate deveni o alternativă economică „reală” doar dacă localnicii au acces la finanțare, pregătire, promovare și reguli clare, astfel încât o parte cât mai mare din venituri să rămână în zonă. În lipsa acestor condiții și a unei acceptări locale mai largi, potențialul de aproape 100 de milioane de euro până în 2030 rămâne, deocamdată, o proiecție dependentă de implementare și de modul în care se rezolvă conflictul dintre conservare și exploatarea resurselor. [...]