Știri
Știri din categoria Energie verde

Cercetătorii din China au dezvoltat o tehnologie inspirată din fotosinteză pentru a converti CO₂ și apă în compuși lichizi similari benzinei, cu ajutorul luminii solare, informează South China Morning Post. Inovația ar putea deschide calea către surse de combustibil sustenabile pentru domenii precum aviația și transportul maritim, unde tranziția la electric este dificilă.
Publicat recent în Nature Communications, studiul a fost realizat de oameni de știință de la Academia Chineză de Științe și Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong. Aceștia au conceput un material compozit, bazat pe dioxid de tungsten modificat cu argint, care funcționează ca un „rezervor de sarcină” – un concept inspirat de molecula plastochinonă din plante. Materialul poate stoca energie electrică de scurtă durată și o eliberează eficient pentru a cataliza reacții chimice atunci când este expus la lumină.
Combinat cu catalizatori precum cobalt-fatalocianina, sistemul a produs monoxid de carbon – un compus intermediar esențial care poate fi convertit în hidrocarburi lichide, adică în combustibili sintetici compatibili cu infrastructura actuală. Potrivit cercetătorilor, această metodă a crescut rata de conversie a CO₂ de până la 100 de ori față de metodele convenționale.
Această descoperire vine într-un moment în care industria energetică globală caută alternative pentru sectoarele unde electrificarea e dificilă din cauza cerințelor ridicate de densitate energetică, cum este cazul avioanelor și navelor maritime. China a investit deja masiv în cercetare privind combustibilii alternativi, inclusiv prin planuri naționale de dezvoltare de carburanți verzi pentru aviație.
Tehnologia se bazează pe aceeași logică demonstrată anterior pe Stația Spațială Tiangong, unde astronauții chinezi au produs oxigen și combustibil pentru rachete printr-un proces artificial de fotosinteză, menționează LiveScience.
Recomandate

România are aproape 395.000 de prosumatori, dar lipsa bateriilor mută presiunea pe rețea seara , într-un model în care energia solară ieftină de la prânz este injectată masiv, iar consumul scump de seară revine tot din sistem, potrivit Newsweek . La finalul lunii septembrie erau racordați 394.868 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 4.389,69 MW, „de peste trei ori” mai mare decât puterea celor două reactoare de la Cernavodă, conform europarlamentarului PNL Virgil Popescu , fost ministru al Energiei. Doar în septembrie s-au adăugat 9.077 de prosumatori față de august. Din total, 357.148 sunt persoane fizice, iar 37.720 sunt companii. Dezechilibrul de sistem: producție la prânz, consum seara Vulnerabilitatea indicată este stocarea: din cei 394.868 de prosumatori, doar 156.548 au baterii, ceea ce înseamnă că peste 60% nu dețin capacități de stocare. În consecință, aproximativ 238.000 injectează energie în rețea la prânz, când oferta este mare și prețul scăzut, apoi o retrag seara, când producția solară dispare, iar energia este mai scumpă, potrivit News.ro (menționat de Newsweek). Popescu leagă creșterea rapidă a prosumatorilor de ordonanța din decembrie 2021, care a introdus compensarea cantitativă pentru instalațiile de până la 200 kW și a ridicat pragul de vânzare a surplusului de la 100 la 400 kW. Ce măsuri sunt invocate: bani pentru baterii și autorizare mai rapidă Pentru reducerea decalajului, sunt menționate două direcții: finanțare suplimentară pentru stocare și simplificarea avizelor. Pe partea de finanțare, programul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru stocare a început cu un buget de 400 de milioane de lei și o finanțare de cel mult 15.000 de lei per sistem. În calculele prezentate, suma ar acoperi „în cel mai bun caz” circa 26.700 de baterii, adică aproximativ una la fiecare nouă prosumatori fără stocare. Pe partea de reglementare, Popescu amintește un acord provizoriu din 18 noiembrie între Parlamentul European și Consiliu pentru accelerarea autorizării proiectelor de energie regenerabilă, rețele și stocare. Potrivit acestuia, pragul de la care o instalație solară mică sau o baterie necesită autorizație ar crește de la 100 la 200 kW, iar racordarea la rețea ar trebui realizată în cel mult trei luni. „Energia produsă acasă contează cu adevărat abia când o putem folosi și seara”, a concluzionat europarlamentarul PNL. [...]

Băncile vor proiecte de energie verde cu ipoteze de preț prudente, pe fondul așteptărilor de scădere a marjelor , iar asta poate face diferența între un proiect care ajunge la finanțare și unul care rămâne pe hârtie, potrivit Ziarul Financiar , care o citează pe Andreea Paraschiv, membră a Future Energy Leaders România (FEL România) . În discuția despre „bancabilitatea” proiectelor (adică șansa lor de a fi finanțate de o bancă), Paraschiv indică trei condiții care revin constant în dialogul cu finanțatorii: o abordare juridică solidă, soluția potrivită de racordare la rețea și un plan de business pentru energia produsă, construit fără optimism excesiv privind prețurile pe termen lung. De ce se schimbă miza: prețuri volatile acum, presiune pe marje mai târziu Un punct cheie pentru finanțare este modelarea conservatoare a veniturilor. Paraschiv atrage atenția că, deși prețurile din piață sunt ridicate și volatilitatea intrazilnică este mare, pe termen lung este de așteptat o scădere a prețurilor și o comprimare a marjelor, pe măsură ce se dezvoltă piața de stocare. „Doar că odată cu dezvoltarea pieţei de stocare o să ajungem la canibalizare şi o să vedem o reducere substanţială a marjelor.” În această logică, un proiect care nu include aceste riscuri în modelul financiar „nu va rezista analizei unei bănci”, spune ea. Cele trei elemente care fac un proiect „bancabil” Din perspectiva consultanței pentru companii din sectorul energetic, Paraschiv punctează că proiectele trebuie să treacă de o verificare riguroasă înainte de a ajunge la finanțare, în special pe zona de conectare la rețea și pe partea juridică a terenurilor. Elementele menționate ca obligatorii în discuția cu un bancher sunt: abordare juridică solidă (inclusiv drepturi pe teren „securizate într-un mod sigur”); soluția potrivită de racordare la rețea , susținută de analiză tehnică; plan de business realist pentru energia produsă, cu ipoteze prudente de preț. România rămâne atractivă, inclusiv pe tema rețelei Deși piața de energie verde este descrisă ca având multe proiecte, nu toate ajung să securizeze finanțarea necesară pentru a intra în șantier. În acest context, Paraschiv susține că România „în ultimii ani” a devenit o piață foarte atractivă pentru investițiile în energie și că, în pofida discuțiilor despre congestia rețelei, situația este „mai bună față de vest” pe acest plan. Ce urmează: biometanul și rolul garanțiilor de origine Ca direcție de dezvoltare, Paraschiv indică biometanul drept o piață „foarte interesantă” în următorii cinci ani. Argumentul ține de aderarea României la sistemul garanțiilor de origine (mecanism care certifică proveniența „verde” a energiei), despre care spune că ar urma să ajute la semnarea contractelor și, implicit, la creșterea bancabilității proiectelor. [...]

Ponderea regenerabilelor în mixul de electricitate al UE a coborât ușor, dar România rămâne peste medie, aproape de 70% , un nivel care poate reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la combustibili fosili și la costurile cu emisiile, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În trimestrul al doilea din 2026, 54,1% din energia electrică generată în Uniunea Europeană a provenit din surse regenerabile, în ușoară scădere față de 54,3% în aceeași perioadă din 2025, arată Eurostat (biroul statistic al UE). În structura producției regenerabile din UE, energia solară a devenit principala sursă, cu 41,6% din totalul electricității regenerabile, în creștere de la 37,0% în trimestrul II 2025. Urmează energia eoliană (27,7%) și hidroenergia (22,6%). Restul a provenit din combustibili regenerabili (7,7%) și din surse geotermale și alte surse (0,4%). Cine conduce și cine rămâne în urmă în UE Țările cu cele mai mari ponderi ale electricității din surse regenerabile în trimestrul II 2026 au fost: Letonia: 97,7% (în principal hidroenergie și energie solară) Danemarca: 94,3% (în principal energie eoliană) Croația: 92,2% (în principal hidroenergie) La polul opus, cele mai mici ponderi au fost în: Slovacia: 19,8% Cehia: 20,9% Malta: 24,5% România: peste media UE, aproape de 70% România se situează peste media UE, cu „un procent care se apropie de 70%”, conform aceleiași surse (Eurostat). În materialul citat nu este indicată valoarea exactă și nici evoluția față de anul anterior, astfel că nu se poate cuantifica din aceste date dacă România a crescut sau a scăzut în termeni anuali. [...]

Înscrierile la „ Casa Verde Baterii ” se deschid vineri la 10:00, cu o fereastră limitată până pe 25 noiembrie. Potrivit HotNews , prosumatorii persoane fizice se pot înscrie în program începând de vineri, ora 10:00, iar sesiunea rămâne deschisă până miercuri, 25 noiembrie, ora 23:59. Programul vizează sprijinirea prosumatorilor care vor să își cumpere baterii pentru stocarea energiei produse de panourile fotovoltaice. Finanțarea anunțată este de până la 15.000 de lei per beneficiar, sumă acordată de stat pentru achiziția unei baterii de stocare. Un punct sensibil semnalat anterior de prosumatori este diferența dintre prețurile din piață și ofertele primite de la firmele de instalare: aceștia au acuzat că ofertele sunt „mult mai mari” decât costul echipamentelor disponibile pe piață. În acest context, fereastra scurtă de înscriere și plafonul de finanțare pot influența direct decizia de achiziție și negocierea cu instalatorii. [...]

Bill Gates a ajuns să dețină 38% din Republic Services , o participație evaluată la 29 de miliarde de dolari (aprox. 133 miliarde lei), iar o investigație citată de CNN susține că influența sa nu s-a tradus într-o reducere pe măsura mizei a emisiilor de metan ale companiei, deși gropile de gunoi sunt o sursă majoră de poluare climatică. Unghiul economic este dublu: investiția s-a dovedit extrem de profitabilă, dar presiunea de reglementare și costurile de conformare pot schimba ecuația financiară pentru operatorii de depozite de deșeuri. Potrivit materialului, Gates a investit public în tehnologii „verzi” și a promis că va direcționa cel puțin 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din banii săi către soluții precum geotermal, reactoare nucleare de nouă generație și tehnologii care „scot” carbonul din aer. În paralel, însă, prin vehiculul său investițional, a acumulat o poziție dominantă în Republic Services, al doilea mare operator de gropi de gunoi din SUA. De ce contează: metanul din gropile de gunoi intră tot mai mult în vizorul autorităților CNN, preluând o investigație ProPublica, arată că oamenii de știință tratează tot mai des gropile de gunoi ca pe o problemă climatică majoră: acestea ar fi responsabile pentru „până la o cincime” din emisiile de metan ale SUA, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt. Compania Republic ar genera, conform propriilor raportări, poluare climatică echivalentă cu cea produsă anual de 3 milioane de mașini pe benzină. În acest context, investigația ProPublica concluzionează că Republic nu ar fi „trăit” la nivelul principiilor climatice promovate public de Gates. Printre elementele invocate: inspectori federali ar fi găsit în mod repetat scăpări de metan peste limitele federale la depozite ale Republic; compania nu ar fi adoptat o țintă de reducere a emisiilor la fel de ambițioasă ca principalul concurent; Republic ar fi făcut lobby împotriva unor politici care ar putea „curăța” industria, inclusiv prin limitarea deșeurilor organice trimise la groapa de gunoi. Gates nu a răspuns solicitărilor repetate de a discuta investițiile în gropi de gunoi, iar ProPublica spune că nu a identificat comentarii publice ale acestuia pe subiect. Miza economică: investiție „sigură”, randament uriaș, dar cu risc de costuri suplimentare Din perspectiva financiară, pariul pe Republic a fost foarte profitabil, potrivit analizei ProPublica citate de CNN. De la finalul lui 1999, când Gates a ajuns să dețină 5% din acțiuni, prețul acțiunilor companiei ar fi crescut de 30 de ori, iar Gates ar fi încasat personal 2,6 miliarde de dolari (aprox. 12 miliarde lei) în dividende, pe baza unei analize a raportărilor către autoritatea de supraveghere a pieței. Investiția inițială este pusă în contextul strategiei de atunci: Gates ar fi cerut administratorului său de avere, Michael Larson, să vândă acțiuni Microsoft și să cumpere active „sigure” și „plictisitoare”, iar gropile de gunoi ofereau venituri recurente – „America va produce mereu gunoi”, notează materialul. Reglementare și operațiuni: captarea metanului poate deveni și sursă de venit, și punct vulnerabil Un element central este tehnologia de captare a gazului de depozit, care poate fi ars sau procesat în „gaz natural regenerabil” (un combustibil echivalent funcțional cu gazul natural, dar obținut din biogaz). În teorie, aceasta transformă o problemă de mediu într-o sursă de venit. Totuși, investigația descrie situații în care conformarea și întreținerea ar fi deficitare. CNN relatează că, în septembrie 2024, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a emis o alertă de aplicare a legii, avertizând că depozite din toată țara ar încălca cerințe de monitorizare și mentenanță. ProPublica spune că a obținut un tabel asociat alertei printr-o solicitare pe baza legislației de acces la informații, iar „o cincime” dintre facilitățile vizate ar aparține Republic. Un exemplu detaliat este depozitul McCarty Road din zona Houston, despre care materialul afirmă că ar fi primit ulterior o constatare formală de încălcare pentru presupusa nereportare sau nedetectare, pe perioade îndelungate, a depășirilor de metan peste limitele federale. Într-o declarație citată, un purtător de cuvânt al Republic, Rob Litt, spune că firma are „sute de manageri de mediu și ingineri” și că, atunci când sunt identificate probleme, compania lucrează pentru a le rezolva. În plus, potrivit ProPublica, din 2020 inspectorii EPA ar fi verificat cu detectoare portabile cel puțin 39 dintre cele aproximativ 200 de depozite ale Republic, documentând peste 1.400 de „puncte cu probleme” care ar fi emis metan în exces, inclusiv situații în care concentrațiile ar fi fost de 100 până la 300 de ori peste limita federală, cu risc de explozie. Ce urmează Din informațiile prezentate, tensiunea principală rămâne între profitabilitate și investițiile necesare pentru reducerea emisiilor. ProPublica notează că, după ce inițiativa Science Based Targets Initiative și-a înăsprit cerințele minime, angajați ai Republic ar fi estimat că alinierea la noul prag ar putea necesita peste 1 miliard de dolari cheltuieli suplimentare (aprox. 4,6 miliarde lei), ceea ce ar reduce spațiul pentru distribuții către acționari. Într-o industrie care intră tot mai mult sub lupa autorităților, costul conformării – și felul în care acționarii majori își folosesc influența – devine o variabilă cu impact direct asupra randamentelor viitoare. [...]

România a conectat rapid noi capacități solare, iar taxarea mai mică a parcurilor fotovoltaice față de Vest împinge investițiile și poate reduce costurile cu energia pentru autorități și consumatori, potrivit Digi24 . În paralel, importurile mari de electricitate rămân un factor care apasă asupra prețului curentului, ceea ce crește miza proiectelor noi de producție locală. În județul Bihor, sunt dezvoltate sau pregătite proiecte de zeci de milioane de euro, inclusiv pe terenuri ale unor foste platforme industriale care urmează să fie transformate în parcuri fotovoltaice. Un exemplu este comuna Sânmartin, de lângă Oradea , care a investit peste 25 de milioane de lei într-un parc fotovoltaic de trei hectare, finalizat anul acesta. Administratorul parcului, Sorin Petre, spune că eficiența este susținută de panouri „de ultimă generație” care recuperează inclusiv reflexia solului, ceea ce ar aduce un aport de putere de 5–10%. Primarul comunei Sânmartin, Cristian Laza, afirmă că investiția a redus cu aproximativ 40% cheltuielile cu electricitatea în comună. De ce „soarele e mai ieftin” în România Explicația ține de regimul de taxare, nu de radiația solară, potrivit președintelui Asociației Prosumatorilor din România , Dan Pîrșan: „Soarele în România este mai ieftin decât soarele din vestul Europei, în sensul în care avem o taxare mai mică asupra parcurilor fotovoltaice față de Spania, față de Germania și Portugalia.” Această diferență de costuri poate face proiectele mai atractive pentru investitori și poate accelera extinderea capacităților, într-un moment în care România încearcă să-și reducă dependența de importuri. Proiecte noi: stocare și injecție în sistemul național La Oradea, municipalitatea pregătește o investiție într-un parc fotovoltaic pe amplasamentul unui fost depozit de cenușă. Consiliul Local a aprobat și achiziționarea unei baterii de stocare, cu un cost de aproape 52 de milioane de lei. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, Octavian Haragoș, explică faptul că energia produsă va fi injectată în sistemul național, iar „prin mecanismul de compensare” ar urma să reducă facturile plătite de municipalitate. Ritmul de conectare și dimensiunea pipeline-ului În primele nouă luni ale anului, România a conectat la rețea centrale fotovoltaice cu o putere totală de peste 1.000 MW, o capacitate comparabilă cu puterea instalată a unui reactor nuclear de la Cernavodă. La nivel național, peste 1.100 de proiecte fotovoltaice, cu o capacitate cumulată de aproximativ 58.000 MW, sunt în diferite stadii de dezvoltare. Pe lângă Bihor, județele menționate ca atrăgând proiecte mari sunt Arad, Timiș, Dolj și Giurgiu. Cea mai mare investiție fotovoltaică din România este indicată în județul Arad: un proiect dezvoltat de un investitor privat, evaluat la 800 de milioane de euro (aprox. 4,0 miliarde lei), cu o producție care ar urma să acopere consumul a peste 280.000 de locuințe. [...]