Știri din categoria Energie verde

Acasă/Știri/Energie verde/O echipă de cercetători chinezi...

O echipă de cercetători chinezi transformă dioxidul de carbon în componente pentru benzină folosind energia solară – o posibilă soluție pentru industriile greu de electrificat

Tehnologie solară pentru conversia dioxidului de carbon în combustibili sustenabili.

Cercetătorii din China au dezvoltat o tehnologie inspirată din fotosinteză pentru a converti CO₂ și apă în compuși lichizi similari benzinei, cu ajutorul luminii solare, informează South China Morning Post. Inovația ar putea deschide calea către surse de combustibil sustenabile pentru domenii precum aviația și transportul maritim, unde tranziția la electric este dificilă.

Publicat recent în Nature Communications, studiul a fost realizat de oameni de știință de la Academia Chineză de Științe și Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong. Aceștia au conceput un material compozit, bazat pe dioxid de tungsten modificat cu argint, care funcționează ca un „rezervor de sarcină” – un concept inspirat de molecula plastochinonă din plante. Materialul poate stoca energie electrică de scurtă durată și o eliberează eficient pentru a cataliza reacții chimice atunci când este expus la lumină.

Combinat cu catalizatori precum cobalt-fatalocianina, sistemul a produs monoxid de carbon – un compus intermediar esențial care poate fi convertit în hidrocarburi lichide, adică în combustibili sintetici compatibili cu infrastructura actuală. Potrivit cercetătorilor, această metodă a crescut rata de conversie a CO₂ de până la 100 de ori față de metodele convenționale.

Potențial major pentru industriile grele

Această descoperire vine într-un moment în care industria energetică globală caută alternative pentru sectoarele unde electrificarea e dificilă din cauza cerințelor ridicate de densitate energetică, cum este cazul avioanelor și navelor maritime. China a investit deja masiv în cercetare privind combustibilii alternativi, inclusiv prin planuri naționale de dezvoltare de carburanți verzi pentru aviație.

Tehnologia se bazează pe aceeași logică demonstrată anterior pe Stația Spațială Tiangong, unde astronauții chinezi au produs oxigen și combustibil pentru rachete printr-un proces artificial de fotosinteză, menționează LiveScience.

Recomandate

Articole pe același subiect

Centrala solară reflectă lumina soarelui, simbolizând tranziția energetică a Chinei.
Energie verde05 feb. 2026

Sectorul energiei verzi din China a condus creșterea investițiilor în 2025 - peste 90% din expansiunea investițională a țării

Sectorul energiei verzi din China a fost responsabil pentru peste 90% din creșterea investițiilor țării în 2025 , potrivit unei analize publicate de The Guardian . Această evoluție a făcut ca industria să devină mai mare decât toate economiile lumii, cu excepția a șapte dintre ele, și să contribuie cu mai mult de o treime la creșterea economică a Chinei. În 2025, producția, instalarea și exportul de baterii, mașini electrice, energie solară și eoliană au reprezentat peste o treime din creșterea economică a Chinei. Conform analizei realizate de Centre for Research on Energy and Clean Air și publicată de Carbon Brief , valoarea reală a acestor sectoare aproape s-a dublat între 2022 și 2025, generând afaceri de 15,4 trilioane de yuani (aproximativ 2,2 trilioane de dolari). Impactul asupra economiei și societății Creșterea sectorului energiei verzi a avut un impact semnificativ asupra economiei Chinei, contribuind cu 11,4% la produsul intern brut (PIB) al țării în 2025, comparativ cu 7,3% în 2022. Acest avans a permis Chinei să atingă obiectivul de creștere anuală de 5%, fără de care ar fi fost dificil de realizat. "Dacă cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume continuă să se îndepărteze de combustibilii fosili cu această viteză, va atinge în curând – sau poate deja a atins – vârful emisiilor de carbon, ceea ce ar marca un punct de cotitură global", a declarat Lauri Myllyvirta, autorul principal al raportului. În ciuda succesului acestui sector, industria cărbunelui din China rămâne o forță politică puternică, cu planuri de a construi noi centrale pe cărbune, ceea ce ar putea complica tranziția către energia verde. Provocările și viitorul energiei verzi În ciuda progreselor, China se confruntă cu provocări în tranziția completă către energia verde. Cu aproximativ 290 de gigawați de capacitate nouă pe cărbune deja aprobată sau în construcție, țara riscă să creeze active neutilizate și să crească costurile sistemului. Cu toate acestea, energia solară a fost recunoscută de Agenția Internațională a Energiei ca fiind "cea mai ieftină electricitate din istorie", ceea ce a făcut-o accesibilă în multe țări din sudul global. Acest lucru subliniază potențialul energiei verzi de a transforma nu doar economia Chinei, ci și pe cea globală. În concluzie, deși China face pași importanți către un viitor mai verde, direcția sa energetică viitoare va deveni mai clară odată cu prezentarea noului plan cincinal al guvernului, care va fi dezvăluit luna viitoare. [...]

Rytis Kėvelaitis discutând despre proiecte de energie regenerabilă în România.
Energie verde30 ian. 2026

Cel mai tânăr fost viceministru al Energiei din Lituania investește în România - dezvoltă patru centre de stocare a energiei regenerabile

Rytis Kėvelaitis , fost viceministru al Energiei din Lituania în perioada 2019–2020, intră pe piața locală prin compania Energy Unlimited , pe care o conduce din poziția de CEO. Firma a fost înființată în 2021 și activează deja în Lituania și Letonia, iar din februarie 2024 a intrat oficial în Romania, cu o entitate juridică locală, pregătită să dezvolte proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare a energiei. Primul proiect confirmat este în Chitila , pe un teren de un hectar, chiar vis-a-vis de stația de transformare a Rețelei Electrice Muntenia. Acolo va fi instalat un sistem modular de stocare pe bază de baterii LiFePO₄, recunoscute internațional pentru fiabilitate, cicluri lungi de viață și siguranță operațională. Sistemul are o capacitate instalată de 98,384 MWh (DC) și o putere de 24,495 MW (AC), adică poate livra energie continuu timp de circa 4 ore. Instalația va include 22 de unități de baterii, fiecare de 4,472 MWh, montate în containere prefabricate. Valoarea totală a proiectului este estimată la 12,5 milioane de euro, sumă ce acoperă echipamentele (invertoare, posturi de transformare, sistem SCADA etc.), construcția, montajul, proiectarea și avizele. Energy Unlimited consideră locația un atu major din punct de vedere logistic, oferind conectare ușoară între rețea și costuri reduse de racordare. Contextul actual, cu producție fotovoltaică excedentară și lipsă de flexibilitate în rețele, transformă aceste proiecte în soluții vitale pentru echilibrarea sistemului energetic. Alte trei centre de stocare vor urma, dintre care unul este planificat în Tulcea. Capacitatea lor este de 49 MW, 17,5 MW și respectiv 49 MW. Compania dezvoltă în prezent proiecte regenerabile care depășesc 1.000 MW în total, distribuite în Lituania , Letonia și acum și în România . Rytis Kėvelaitis a avut un rol esențial în configurarea cadrului legislativ pentru investiții de infrastructură de peste 4 miliarde de euro în perioada mandatului său ministerial. Pe plan local, Nova Power & Gas este încă liderul pieței de stocare, cu cea mai mare instalație operațională din România, finalizată la finalul lui 2025. În paralel, rețelele de distribuție, cum este cea a Rețelei Electrice Muntenia, se confruntă cu probleme legate de surplusul de energie injectat de prosumatori în zilele cu soare, ceea ce face ca soluțiile de stocare să devină prioritare. În județele Ilfov și Timiș, lideri la număr de prosumatori și putere instalată (peste 340 MW cumulat), presiunea pe rețele este deja o realitate. Iar cu peste 3.100 MW de capacitate prosumator la nivel național atinsă în toamna lui 2025, aceste proiecte de stocare nu mai sunt opționale, ci urgente. Conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), până în 2030 ar trebui dezvoltate 1.200 MW / 2.400 MWh de capacitate de stocare, folosind tehnologii diverse – de la baterii electrochimice la hidro-pompaj. Investițiile precum cea a Energy Unlimited vin exact în direcția acestui obiectiv. [...]

Instalație geotermală cu aburi, situată în peisaj montan vast.
Energie verde14 ian. 2026

Apă termală de 70°C sub Munții Apuseni; Budureasa speră la fonduri pentru primul foraj geotermal

Comuna Budureasa din județul Bihor ar putea deveni prima localitate montană din regiune care își încălzește clădirile publice cu apă geotermală , dacă reușește să obțină finanțarea necesară pentru un foraj la 2.000 de metri adâncime, informează Observator . Conform edilului Adrian Magda , zăcământul de apă termală existent în subsolul comunei ar avea temperaturi cuprinse între 60 și 70 de grade Celsius și ar putea acoperi integral necesarul de energie termică al instituțiilor publice locale. Autoritățile locale au deja licența de exploatare , însă pentru a începe forajul este nevoie de aproximativ 3 milioane de euro, echivalentul a 36 de milioane de lei. Proiectul a fost deja depus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în speranța atragerii fondurilor europene necesare. Dacă va fi aprobat, sistemul de termoficare va permite încălzirea primăriei, școlilor, grădinițelor, căminului cultural, dispensarului uman și viitorului muzeu local. În prezent, întreaga comună – inclusiv instituțiile publice – se bazează pe lemne pentru încălzire, o soluție tot mai costisitoare și ineficientă în contextul actual. Potrivit primarului, zăcământul din Budureasa nu a fost exploatat niciodată, iar acest prim foraj ar deschide calea către o alternativă ecologică și sustenabilă. „Avem toate premisele tehnice și naturale pentru un sistem de încălzire geotermal. Sperăm să reușim cât mai curând să atragem banii necesari”, a declarat Adrian Magda pentru publicația Bihoreanul , citată de Observator. Proiectul de la Budureasa poate deveni un model pentru alte localități montane din România, în special în contextul în care resursele regenerabile capătă tot mai multă importanță în strategiile energetice locale. Dacă va avea succes, investiția ar transforma comuna într-un exemplu de utilizare inteligentă a resurselor naturale proprii, reducând în același timp presiunea asupra pădurilor și costurile administrației. [...]

Turbine eoliene în peisajul din județul Tulcea, simbol al energiei verzi.
Energie verde12 ian. 2026

Investiție majoră în energia regenerabilă românească; Parcul Văcăreni devine prioritate pentru BIG MEGA

BIG MEGA Renewable Energy, consorțiul care deține mall-urile AFI din România, obține un credit de 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea celui de-al doilea parc eolian de mari dimensiuni în țară și accelerează extinderea în domeniul energiei verzi. Conform Economica.net , finanțarea va susține construcția și operarea parcului eolian Văcăreni, cu o capacitate de 102 MW, amplasat în județul Tulcea. Proiectul este dezvoltat de BIG MEGA Renewable Energy , un joint venture între grupurile israeliene BIG Shopping Centers și MEGA OR Holdings , și este într-un stadiu avansat, având deja statutul de „ ready-to-build ”. Finanțarea a fost obținută cu sprijinul unui sindicat bancar format din Erste Group Bank , Banca Comercială Română , Intesa Sanpaolo România și Vseobecna uverova banka , cu Erste acționând ca agent al facilității și BCR ca agent de garanții. Date-cheie despre proiectul Văcăreni: Locație: Județul Tulcea Capacitate instalată: 102 MW Număr turbine: 17 Statut: Ready-to-build Valoare totală estimată: 109 milioane euro Cost achiziție dezvoltator local: 7 milioane euro Acesta este al doilea parc eolian de mari dimensiuni din portofoliul grupului în România, după Urleasca (județul Brăila), cu aceeași capacitate, finalizat în octombrie 2025. Finanțarea actuală reflectă o strategie consecventă de investiții în energie regenerabilă , după cum a declarat Tomer Nir , vicepreședinte al BIG MEGA Renewable Energy pentru operațiunile din Europa. Compania-mamă, BIG Shopping Centers , a fost fondată în Israel în 1994 de Yehuda Naftali și deține, la nivel global, 26 de centre comerciale în Israel, 25 în SUA, 11 în Serbia și 3 centre logistice în Franța. În România, portofoliul include AFI Cotroceni (București) , AFI Ploiești , AFI Brașov , precum și mai multe clădiri de birouri. Prin aceste investiții, grupul își diversifică activitatea și intră tot mai ferm în zona infrastructurii energetice, într-un moment în care cererea pentru surse regenerabile este în creștere, iar tranziția energetică devine prioritară la nivel european . [...]