Știri
Știri din categoria Energie verde

Șocul de ofertă din petrol provocat de războiul din Iran accelerează cumpărarea de energie curată, iar China își consolidează avantajul comercial în tehnologiile verzi, pe fondul cererii în creștere pentru panouri solare, baterii și vehicule electrice, potrivit CNN.
Conflictul a amplificat volatilitatea prețului petrolului după ce, în urma loviturilor aeriene lansate de SUA și Israel la final de februarie, armata iraniană a blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz, întrerupând aproximativ o cincime din oferta globală de petrol și gaze naturale. În acest context, țările dependente de importuri caută alternative, iar China – cel mai mare producător de vehicule electrice, turbine eoliene și panouri solare – este poziționată să câștige din această reorientare.
Un raport Ember (think tank în energie) citat de CNN arată că exporturile chineze de tehnologie solară au urcat în martie la 68 gigawați, cu 50% peste recordul anterior din august. Ember mai notează că 50 de țări au atins noi maxime la importurile de solar din China, creșterea cea mai vizibilă venind din piețe emergente din Asia și Africa, afectate mai puternic de criza energetică.
În ansamblu, exporturile de solar, baterii și vehicule electrice (EV) au crescut cu 70% în martie față de aceeași lună a anului trecut, pe baza datelor vamale chineze, potrivit Ember. În China, aceste categorii sunt descrise drept „noile trei”, pe măsură ce contribuția lor la PIB ia locul unor exporturi tradiționale precum îmbrăcămintea, electrocasnicele și mobilierul.
Pe segmentul bateriilor, Ember indică exporturi de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) în martie, cu ritmuri ridicate de creștere în Uniunea Europeană, Australia și India.
Pe termen scurt, statele asiatice dependente de importurile din Orientul Mijlociu încearcă să reducă presiunea prin măsuri de economisire și scurtarea programului de lucru, pe fondul riscului de penurie. Pe termen mai lung, investițiile în regenerabile sunt prezentate de analiști drept o formă de „asigurare” împotriva șocurilor din combustibili fosili, iar China își extinde influența economică și geopolitică prin exportul de tehnologie.
În paralel, investițiile masive ale statului chinez în industriile verzi i-au crescut autosuficiența energetică, reducând expunerea la deficitul de petrol, în timp ce dominația în lanțurile de producție pentru tehnologii curate îi întărește poziția pe piețele externe.
Ember estimează că adoptarea globală a vehiculelor electrice a redus consumul de petrol cu circa 1,7 milioane de barili anul trecut. În martie, exporturile Chinei de vehicule electrice și hibride au atins un record, cu un avans de 140% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit China Passenger Car Association, citată de CNN.
Totuși, analiștii citați avertizează că o parte din saltul exporturilor de solar din martie ar putea fi legată de stocuri făcute înainte ca China să elimine în aprilie o facilitate fiscală (rabat de taxă). Lauri Myllyvirta, cofondator al Centre for Research on Energy and Clean Air, spune că este puțin probabil ca majorarea puternică din martie să fie sustenabilă, deși conflictul întărește argumentul pe termen lung pentru energie alternativă, pe fondul scăderii costurilor la solar și baterii și al prețurilor mai ridicate și mai volatile la combustibilii fosili.
Recomandate

Germania plătește printre cele mai mari prețuri la electricitate din UE, deși produce masiv energie verde , iar diferența vine în principal din modul de formare a prețului pe piață, din limitele rețelei și din taxele de sistem, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . În același clasament, România apare la nivelul mediei UE. În 2025, Germania a produs mai multă energie electrică din surse solare și eoliene decât orice alt stat membru, iar 59% din electricitatea sa a provenit din surse curate, conform grupului de reflecție Ember , citat în material. Cu toate acestea, gospodăriile germane plătesc cu aproximativ o treime peste media UE, în condițiile în care prețul final rămâne influențat de centrale pe combustibili fosili, ale căror costuri sunt volatile. Unde se poziționează România în UE Pe baza datelor Eurostat pentru a doua jumătate a lui 2025, firma 1KOMMA5° estimează o medie a UE de 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), taxe și impozite incluse. Germania este la 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh), iar România este la 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), adică la nivelul mediei. Topul menționat în articol indică următoarele poziții (prețuri pentru gospodării, cu taxe): Irlanda: 0,40 euro/kWh (aprox. 2,00 lei/kWh) Germania: 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh) Belgia: 0,35 euro/kWh (aprox. 1,75 lei/kWh) … România: 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh) … Ungaria: 0,11 euro/kWh (aprox. 0,55 lei/kWh) Materialul mai arată și impactul la nivel de factură: pentru o gospodărie cu o singură persoană care consumă 1.500 kWh, prețurile din Germania ar însemna aproximativ 150 de euro pe an (aprox. 750 lei) peste media UE; pentru o familie cu 5.000 kWh, aproximativ 500 de euro (aprox. 2.500 lei) în plus. De ce rămâne scump curentul în Germania, în ciuda regenerabilelor Explicația centrală ține de „principiul ordinii de merit” (merit order) – mecanism prin care prețul energiei pe piață ajunge să fie dat de cea mai scumpă centrală încă necesară pentru acoperirea cererii. Cu alte cuvinte, dacă producția din surse regenerabile nu acoperă integral consumul, intră în mix surse mai scumpe, precum gazul sau cărbunele, iar acestea pot împinge prețul în sus. Articolul oferă și un reper de comparație: în Spania, dezvoltarea eolianului și solarului a redus influența producătorilor pe combustibili fosili asupra prețului electricității cu 75% din 2019, iar energia curată a ajuns la 75% din producția de electricitate anul trecut, față de 59% în Germania. Diferența este pusă și pe rolul altor surse curate, precum hidro și nuclear, care reduc dependența de combustibili fosili. Blocajele de rețea și „risipa” de energie curată cresc costurile Un alt factor major este lipsa de flexibilitate a sistemului energetic, care duce la situații în care producția regenerabilă nu poate fi preluată de rețea și este redusă intenționat (curtailment). Cofondatorul 1KOMMA5°, Jannik Schall, este citat astfel: „Germania nu are prea multă energie eoliană și solară ieftină, ci prea puțină flexibilitate în sistem.” În acest context, articolul descrie mecanisme precum oprirea producției în zone cu surplus și compensarea furnizorilor care nu pot livra în rețea, respectiv plăți de echilibrare pentru acoperirea deficitului în alte zone. În perioadele în care oferta depășește cererea, pot apărea inclusiv prețuri negative. Soluțiile discutate includ stocarea în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). Potrivit unui raport Solar Power Europe din 2026, citat în material, UE a ajuns la peste 77 GWh capacitate de stocare, după o creștere de zece ori din 2021, dar ar fi nevoie de extindere la 750 GWh în următorii cinci ani pentru țintele din 2030. Germania și Italia sunt menționate ca lideri la instalări noi în 2025. Taxele de rețea: diferența dintre un preț „competitiv” și unul de top în UE În final, analiza indică taxele și impozitele de rețea ca element cu impact direct în prețul plătit de gospodării. 1KOMMA5° estimează că, fără aceste taxe, gospodăriile din Germania ar plăti 0,26 euro/kWh (aprox. 1,30 lei/kWh), ceea ce ar coborî prețul sub nivelurile din Belgia, Luxemburg și Țările de Jos. Schall leagă reducerea taxelor de rețea de evitarea mai bună a măsurilor de redispecerizare (porniri/opririi pe termen scurt ale centralelor pentru echilibrarea rețelei) și de utilizarea unui control inteligent care să mute anticipat volume de energie între stocare și consumatori flexibili, cu efect de reducere a costurilor pe termen lung. [...]

China mizează pe proiecte solare gigantice, dar „gâtul de sticlă” rămâne rețeaua de transport a energiei , într-un „coridor” fotovoltaic care traversează deșertul Kubuqi pe 400 de kilometri și ar urma să ajungă la 100 GW până în 2030, potrivit Libertatea , care citează date și observații NASA . Proiectul, numit de NASA „Marele zid solar”, este construit într-o fâșie de dune la sud de Fluviul Galben, între orașele Baotou și Bayannur, o zonă cu mult soare, teren relativ plat și apropiere de centre industriale. În paralel cu extinderea capacităților, provocarea majoră este integrarea în sistem: energia produsă în deșert trebuie livrată către consumatori aflați la sute sau chiar peste 1.000 de kilometri, ceea ce impune linii de înaltă tensiune, stocare și rețele capabile să preia volume mari de producție intermitentă (dependentă de soare). Ținta: 100 GW până în 2030, de la 5,4 GW instalați Conform NASA, proiectul ar urma să aibă, la final, aproximativ 400 km lungime, până la 5 km lățime și o capacitate maximă de 100 GW până în 2030. Până la momentul analizat de NASA, autoritățile chineze indicau că au instalat aproximativ 5,4 GW, ceea ce sugerează un ritm de implementare care trebuie accelerat semnificativ pentru atingerea țintei. O componentă importantă este dezvoltată și de China Three Gorges Corporation , care arată că proiectul său fotovoltaic de 2 GW din Kubuqi a finalizat instalarea panourilor și ar urma să producă 4,1 miliarde kWh anual. Compania estimează și o reducere a emisiilor de carbon cu 3,94 milioane de tone pe an, respectiv refacerea unei suprafețe de peste 6.400 de hectare de deșert. De ce contează: fără rețele și stocare, capacitatea instalată nu se transformă integral în energie livrată Miza economică și operațională a „zidului solar” nu este doar dimensiunea capacității instalate, ci posibilitatea de a o valorifica în consum. Libertatea notează că energia trebuie transportată din zone îndepărtate de marile orașe, iar pentru funcționarea la scară mare sunt necesare: linii de transport de înaltă tensiune; sisteme de stocare a energiei; rețele care pot gestiona cantități mari de energie produsă intermitent. În lipsa acestor investiții, proiecte de ordinul zecilor de gigawați riscă să fie limitate de infrastructură, nu de potențialul de producție. „Calul” Junma și rolul secundar: combaterea deșertificării Cea mai vizibilă parte a complexului este centrala Junma, o instalație care, văzută de sus, formează un cal în galop. Potrivit Guinness World Records , imaginea este alcătuită din 196.320 de panouri, iar recordul a fost stabilit pe 9 iulie 2019. NASA notează că „Junma” înseamnă „cal nobil” sau „cal bun” în mandarină. Pe lângă producția de energie, proiectul este folosit și ca instrument împotriva deșertificării: panourile sunt ridicate mai sus decât în mod obișnuit, pentru a reduce viteza vântului la nivelul solului, a fixa nisipul și a crea umbră, ceea ce poate ajuta la apariția vegetației sub și în jurul instalațiilor. Context: China domină capacitatea solară globală Potrivit NASA, care citează Global Energy Monitor, China avea în iunie 2024 o capacitate solară operațională de 386.875 MW (aproximativ 51% din totalul mondial), urmată de Statele Unite (79.364 MW) și India (53.114 MW). Între 2017 și 2023, capacitatea solară operațională a Chinei a crescut, în medie, cu aproape 40.000 MW pe an, peste ritmul SUA. Pentru proiecte precum Kubuqi, următorul test nu este doar instalarea de panouri, ci capacitatea sistemului energetic de a transporta și echilibra energia produsă la distanță, la scară industrială. [...]

Valoarea de piață a „economiei verzi” a urcat la un record de 10.000 de miliarde de dolari , un prag care sugerează că tranziția energetică începe să fie tratată de investitori ca o temă structurală, nu doar ca un pariu volatil pe termen scurt, potrivit Antena 3 . „Economia verde” este definită de London Stock Exchange Group (LSEG) ca partea din veniturile companiilor provenită din soluții de mediu – de la energie regenerabilă și apă curată până la eficiență energetică și reciclare. LSEG a evaluat expunerea veniturilor pe afacerile verzi pentru peste 21.000 de companii la nivel global. Ce arată cifrele despre ritmul de creștere Potrivit unui raport LSEG, veniturile legate de produse și servicii de mediu au urcat anul trecut la 5.500 miliarde de dolari și au înregistrat cel mai rapid ritm de creștere de după 2022. Pe bursă, companiile care obțin peste 20% din venituri din activități ecologice au depășit performanța generală a pieței de capital, conform LSEG. În 2025, indicele S&P Global Clean Energy Transition a crescut cu peste 80%, de peste două ori mai mult decât randamentul indicelui S&P 500. De ce contează pentru investitori: reziliență și repoziționare Raportul indică faptul că, în pofida intensificării tensiunilor geopolitice și a revizuirii obiectivelor climatice în unele economii mari, inclusiv SUA, industriile verzi s-au dovedit „remarcabil de rezistente”. Explicația avansată este că tranziția energetică intră într-o nouă fază, susținută nu doar de decarbonizare, ci și de considerente de securitate și competitivitate economică. În acest context, Jaakko Kooroshy, directorul departamentului de cercetare a investițiilor durabile de la LSEG, spune că investitorii care au avut rezultate slabe cu acțiunile verzi ar trebui să își reevalueze expunerea. Fuziuni și achiziții: consolidarea devine „mecanism critic” LSEG arată că fuziunile și achizițiile (M&A) legate de activități verzi au totalizat 4.100 miliarde de dolari în ultimul deceniu, adică aproape 13% din valoarea totală a tranzacțiilor globale. Tranzacțiile au continuat și în acest an, iar exemplul principal menționat este decizia NextEra Energy de a plăti aproximativ 67 de miliarde de dolari (aprox. 308 miliarde lei) în acțiuni pentru Dominion Energy. Potrivit lui Kooroshy, tranzacția propusă ar crea unul dintre cei mai mari jucători ai energiei verzi din America de Nord. Împreună, NextEra și Dominion ar urma să genereze venituri de peste 15,9 miliarde de dolari (aprox. 73 miliarde lei) din energie eoliană, fotovoltaică, nucleară și stocare în baterii, ceea ce ar reprezenta aproximativ 36% din veniturile totale ale companiei combinate, conform LSEG. [...]

Autorizarea ANRE împinge parcul fotovoltaic „Țara Hațegului” direct în implementare , un pas care accelerează intrarea Hidroelectrica pe solar și îi diversifică producția dincolo de hidro, potrivit Economedia . Proiectul vizează înființarea Parcului fotovoltaic Țara Hațegului, cu o putere instalată de 8,9 MW. Investiția este de 24 de milioane de lei și este realizată printr-un contract „la cheie” semnat cu asocierea Electro-Alfa. Termenul de finalizare este de 12 luni. Din perspectivă operațională, proiectul ar urma să diversifice mixul energetic al sucursalei Hațeg, prin integrarea energiei solare cu hidroenergia „tradițională” din zonă. Context: Hidroelectrica rămâne dominată de hidro, dar își extinde portofoliul solar Deși baza portofoliului companiei rămâne în hidrocentrale – 188 de unități, cu o capacitate instalată de 6.400 MW – Hidroelectrica își accelerează extinderea în fotovoltaic, cu proiecte de dimensiuni mai mari, conform aceleiași surse. Alte proiecte fotovoltaice menționate Parcul Fotovoltaic Tudor Vladimirescu (Brăila) : investiție de 151,2 milioane de lei, capacitate de 46 MW și producție anuală estimată la aproape 60 GWh. Proiectul pilot „Nufărul” (Olt) : sistem plutitor de panouri fotovoltaice pe lacul de acumulare al Centralei Ipotești, proiect de 39,2 milioane de lei, dezvoltat alături de Waldevar Energy. Extinderea pe Olt : plan de replicare a conceptului „Nufărul” pe alte 5 lacuri de acumulare de pe râul Olt, împreună cu capacități mari de stocare în baterii. [...]

Un motor gigant pe hidrogen a livrat energie în rețeaua națională a Spaniei , un test pe care producătorul îl prezintă drept premieră mondială și care mizează pe un avantaj operațional esențial: acoperirea perioadelor în care eolianul și solarul nu produc suficient, potrivit Economedia . Tehnologia a fost dezvoltată de compania finlandeză Wärtsilä și a fost testată la instalația sa din nordul Spaniei. Motorul funcționează exclusiv pe bază de hidrogen și este gândit ca soluție pentru una dintre problemele structurale ale energiei regenerabile: asigurarea energiei „la nevoie” atunci când producția din surse variabile scade. De ce contează: o opțiune de „echilibrare” fără emisii de carbon Potrivit companiei, motoarele alimentate cu hidrogen ar putea ajuta la echilibrarea viitoarelor rețele electrice fără emisii de carbon. În locul pilelor de combustie (tehnologie care produce electricitate prin reacții electrochimice), soluția folosește un motor cu ardere internă de mare capacitate, adaptat să funcționeze cu hidrogen pur. Wärtsilä susține că mai multe unități ar putea fi combinate în centrale electrice la scară industrială, capabile să producă „sute de megawați” de energie electrică. Obstacole: infrastructură și sprijin politic Chiar dacă testul este prezentat ca un pas important, experții citați în material indică obstacole majore pentru utilizarea pe scară largă: ar fi necesare investiții semnificative în infrastructura de producție, stocare și transport a hidrogenului, precum și un sprijin politic mai puternic. Testul are loc pe fondul extinderii accelerate a regenerabilelor în Spania, unde energia eoliană și solară au o pondere tot mai mare în producția de electricitate — context în care soluțiile de echilibrare a sistemului devin tot mai relevante. [...]

Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu avizarea ANRE pentru parcul solar din Țara Hațegului , un proiect de 8,9 MWp contractat „la cheie”, într-un moment în care compania și-a recalibrat semnificativ bugetul de investiții pe 2025, potrivit Profit . Comitetul de reglementare al ANRE urmează să discute „în câteva zile” proiectul de decizie și raportul privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de Hidroelectrica pentru Centrala Electrică Fotovoltaică (CEF) Țara Hațegului. Autorizația este un pas de reglementare necesar pentru realizarea noii capacități. Ce presupune proiectul și contractul Investiția vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu: putere instalată: 8,9 MWp producție medie estimată: aproximativ 11 GWh/an Contractul pentru realizarea „la cheie” are o valoare de 24.412.390 lei fără TVA și a fost atribuit în urma unei licitații deschise, la care au fost depuse patru oferte. Câștigătoare a fost asocierea Electro-Alfa International și General M.El Electric , cu Electro-Alfa lider de asociere. Proiectul „la cheie” include proiectare, furnizare de echipamente, execuție, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni , din care 2 luni proiectare și 10 luni execuție . De ce contează: investiție nouă, pe fondul reducerii bugetului de capex pe 2025 Avansarea proiectului către autorizația ANRE vine pe fondul unei ajustări ample a planurilor de investiții pentru 2025. Conform aceleiași surse, proiectul de rectificare a bugetului Hidroelectrica pentru 2025 prevede: reducerea cheltuielilor de investiții cu 49% , de la 1.790.063.000 lei la 915.842.000 lei , descrisă ca „o calibrare a așteptărilor” în funcție de stadiul proiectelor, procedurile de achiziție și constrângerile de avizare; eliminarea din bugetul pe 2025 a sumei destinate achiziției de dețineri la alte companii din energie, inițial 660 milioane lei , redusă la zero . În același timp, compania anticipează pentru 2026 și 2027 cumulat achiziții de participațiuni în sumă totală de 1,95 miliarde lei . Context: Hidroelectrica își extinde portofoliul solar Profit amintește că inițiativa din Țara Hațegului este mai veche de peste trei ani și că, în toamnă, compania a inițiat proiectul cu amplasament în județul Hunedoara, pe două parcele: 5 MW în apropierea hidrocentralei Subcetate și 3,9 MW între hidrocentralele Plopi și Bretea. În paralel, Hidroelectrica a derulat și alte demersuri în zona fotovoltaică, inclusiv o licitație pentru o centrală de 45 MW în județul Brăila și proiectul-pilot „Nufărul”, un sistem fotovoltaic flotant de 10 MW în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește hidrocentrala Ipotești. „Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Următorul reper imediat este decizia ANRE privind autorizația de înființare; fără acest pas, proiectul nu poate avansa în parametrii planificați către execuție și punere în funcțiune. [...]