Știri
Știri din categoria Energie verde
Cererea de panouri fotovoltaice pentru acoperișuri s-a dublat în Europa după izbucnirea războiului din Iran, pe fondul scumpirii energiei și al încercării gospodăriilor de a-și reduce expunerea la prețuri volatile, potrivit G4Media, care citează o analiză Reuters.
Creșterea tensiunilor din Orientul Mijlociu a împins în sus prețurile petrolului, gazelor și electricității, cu efecte atât asupra companiilor, cât și asupra consumatorilor casnici. În acest context, energia solară a redevenit o opțiune de reducere a costurilor și a dependenței de piețele energetice, arată Reuters.
Proprietarii de locuințe au dublat cererea pentru panouri fotovoltaice „de la sfârșitul lunii februarie”, conform Reuters, pe baza interviurilor cu peste șase comercianți de echipamente energetice și companii de utilități din zona regenerabilelor din Germania, Marea Britanie și Olanda.
Mișcarea vine după ce ritmul noilor instalări solare în Europa a scăzut anul trecut, pentru prima dată în aproape un deceniu, deși panourile fotovoltaice reprezintă aproximativ o treime din capacitatea energetică a Europei, potrivit aceleiași surse.
Susținătorii industriei argumentează că Europa trebuie să accelereze reducerea dependenței de petrolul și gazele importate. Reuters citează, în acest sens, poziții din industrie care leagă direct conflictul de vulnerabilitatea energetică:
„Războiul nu a făcut decât să scoată la iveală problema care a existat de la bun început: dependența energetică”, a declarat Janik Nolden, cofondator al unei firme private de echipamente solare din Germania.
„Așa cum Europa trebuie să se poată apăra, trebuie să fim capabili să ne furnizăm propria energie”, a declarat Mario Kohle, fondatorul unei alte firme germane de panouri solare.
Reuters notează și că această creștere a interesului pentru solar arată cum șocurile geopolitice pot „reevalua rapid” rolul surselor regenerabile, în condițiile în care cererea din criza energetică din 2022 a fost și mai mare, potrivit unui alt antreprenor citat.
Pe partea de producție, producătorii chinezi din sectorul solar indică în continuare problema supracapacității: China ar avea capacitate suficientă pentru a acoperi aproape de două ori cererea globală prognozată pentru acest an, potrivit Reuters.
În materialul citat de G4Media nu sunt oferite valori absolute ale cererii sau ale prețurilor și nici estimări privind durata acestui val de comenzi; informațiile sunt prezentate la nivel de trend și declarații din piață.
Recomandate
Prefectura Buzău investește 520.239 lei în baterii pentru a reduce factura la energie și pentru a folosi local electricitatea produsă de panourile fotovoltaice, în loc să o livreze în rețea și să o compenseze ulterior, potrivit Agerpres . Proiectul, intitulat „Instalarea de capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile la Instituția Prefectului-Județul Buzău”, este finanțat din Fondul pentru modernizare , prin măsura de sprijin pentru dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei din surse regenerabile pentru entități publice. Prefectul Leonard Dimian a explicat că instituția avea deja panouri solare și invertor pentru livrare în rețea, iar acum folosește finanțarea europeană pentru a achiziționa elemente de stocare, astfel încât energia produsă să fie utilizată direct de instituție. De ce contează: consumul propriu devine mai avantajos decât compensarea în rețea Conducerea Prefecturii se așteaptă la reducerea costurilor cu energia electrică și la scăderea amprentei de carbon. Dimian a arătat că, pentru instituție, consumul relevant este în timpul zilei, când se produce și energia fotovoltaică, în timp ce noaptea consumul este redus, deoarece instalațiile sunt închise. „Nu este avantajos să compensezi ce introduci în rețea, cu ce consumi ulterior din rețea.” În același context, prefectul a menționat că instituția are costuri ridicate cu energia, inclusiv pe fondul creșterii consumului asociat pompelor de căldură, după trecerea de la încălzirea pe gaze. Context: clădire reabilitată, cu panouri și pompe de căldură Sediul Prefecturii Buzău a fost încadrat în clasa A+ de eficiență energetică după finalizarea reabilitării, în prima parte a anului 2026. Potrivit informațiilor transmise, au fost instalate: 103 panouri fotovoltaice și 3 panouri solare; sisteme de încălzire și răcire cu pompe de căldură de mare capacitate, recuperatoare de căldură și management automatizat; un sistem de iluminat refăcut cu componente noi, cu consum redus de energie. [...]
Ponderea regenerabilelor în mixul de electricitate al UE a coborât ușor, dar România rămâne peste medie, aproape de 70% , un nivel care poate reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la combustibili fosili și la costurile cu emisiile, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În trimestrul al doilea din 2026, 54,1% din energia electrică generată în Uniunea Europeană a provenit din surse regenerabile, în ușoară scădere față de 54,3% în aceeași perioadă din 2025, arată Eurostat (biroul statistic al UE). În structura producției regenerabile din UE, energia solară a devenit principala sursă, cu 41,6% din totalul electricității regenerabile, în creștere de la 37,0% în trimestrul II 2025. Urmează energia eoliană (27,7%) și hidroenergia (22,6%). Restul a provenit din combustibili regenerabili (7,7%) și din surse geotermale și alte surse (0,4%). Cine conduce și cine rămâne în urmă în UE Țările cu cele mai mari ponderi ale electricității din surse regenerabile în trimestrul II 2026 au fost: Letonia: 97,7% (în principal hidroenergie și energie solară) Danemarca: 94,3% (în principal energie eoliană) Croația: 92,2% (în principal hidroenergie) La polul opus, cele mai mici ponderi au fost în: Slovacia: 19,8% Cehia: 20,9% Malta: 24,5% România: peste media UE, aproape de 70% România se situează peste media UE, cu „un procent care se apropie de 70%”, conform aceleiași surse (Eurostat). În materialul citat nu este indicată valoarea exactă și nici evoluția față de anul anterior, astfel că nu se poate cuantifica din aceste date dacă România a crescut sau a scăzut în termeni anuali. [...]
Guvernul deschide o linie de finanțare de 650 milioane euro (aprox. 3,25 mld. lei) pentru ca instituțiile publice să-și producă și să-și stocheze energia , prin două programe din Fondul pentru Modernizare , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a semnat ordinele de lansare, potrivit Antena 3 . Miza economică este reducerea facturilor la energie pentru primării, spitale, școli și alte instituții, dar și scăderea presiunii pe rețea în vârfurile de consum. Cum sunt împărțiți banii și ce se finanțează Pachetul total este structurat în două programe: 500 milioane euro (aprox. 2,5 mld. lei) pentru instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare . Proiectele pot include și pompe de căldură , iar energia produsă va fi folosită pentru consumul propriu. Bateriile sunt obligatorii și trebuie dimensionate pentru 2–4 ore de funcționare . 150 milioane euro (aprox. 750 mil. lei) pentru instituțiile care au deja instalații de producere a energiei din surse regenerabile , astfel încât să poată monta baterii „în spatele contorului” (adică pe partea de consum intern a instituției), pentru a stoca energia produsă și a o utiliza ulterior tot pentru consum propriu. Cine poate aplica și cât poate primi Eligibile sunt, conform anunțului, primăriile și consiliile județene, spitalele publice, universitățile de stat, centrele sociale și alte instituții publice . Finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile , cu un plafon de 10 milioane euro (aprox. 50 mil. lei) per beneficiar . Calendar: depunere prin AFIR și termen final 2029 Înscrierile se deschid vineri, 11 septembrie . Cererile se depun prin AFIR până la 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Evaluarea proiectelor este programată între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027 , iar investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2029 . De ce contează pentru costurile publice și rețea Bolojan a indicat două efecte urmărite: reducerea facturilor la energie pentru instituțiile publice și folosirea mai eficientă a energiei regenerabile , inclusiv prin stocare, ceea ce ar urma să diminueze presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat. „Prin aceste investiții, instituțiile publice își vor putea reduce facturile la energie și vor putea folosi mai eficient energia produsă din surse regenerabile, reducând în același timp presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat.” [...]
Băncile vor proiecte de energie verde cu ipoteze de preț prudente, pe fondul așteptărilor de scădere a marjelor , iar asta poate face diferența între un proiect care ajunge la finanțare și unul care rămâne pe hârtie, potrivit Ziarul Financiar , care o citează pe Andreea Paraschiv, membră a Future Energy Leaders România (FEL România) . În discuția despre „bancabilitatea” proiectelor (adică șansa lor de a fi finanțate de o bancă), Paraschiv indică trei condiții care revin constant în dialogul cu finanțatorii: o abordare juridică solidă, soluția potrivită de racordare la rețea și un plan de business pentru energia produsă, construit fără optimism excesiv privind prețurile pe termen lung. De ce se schimbă miza: prețuri volatile acum, presiune pe marje mai târziu Un punct cheie pentru finanțare este modelarea conservatoare a veniturilor. Paraschiv atrage atenția că, deși prețurile din piață sunt ridicate și volatilitatea intrazilnică este mare, pe termen lung este de așteptat o scădere a prețurilor și o comprimare a marjelor, pe măsură ce se dezvoltă piața de stocare. „Doar că odată cu dezvoltarea pieţei de stocare o să ajungem la canibalizare şi o să vedem o reducere substanţială a marjelor.” În această logică, un proiect care nu include aceste riscuri în modelul financiar „nu va rezista analizei unei bănci”, spune ea. Cele trei elemente care fac un proiect „bancabil” Din perspectiva consultanței pentru companii din sectorul energetic, Paraschiv punctează că proiectele trebuie să treacă de o verificare riguroasă înainte de a ajunge la finanțare, în special pe zona de conectare la rețea și pe partea juridică a terenurilor. Elementele menționate ca obligatorii în discuția cu un bancher sunt: abordare juridică solidă (inclusiv drepturi pe teren „securizate într-un mod sigur”); soluția potrivită de racordare la rețea , susținută de analiză tehnică; plan de business realist pentru energia produsă, cu ipoteze prudente de preț. România rămâne atractivă, inclusiv pe tema rețelei Deși piața de energie verde este descrisă ca având multe proiecte, nu toate ajung să securizeze finanțarea necesară pentru a intra în șantier. În acest context, Paraschiv susține că România „în ultimii ani” a devenit o piață foarte atractivă pentru investițiile în energie și că, în pofida discuțiilor despre congestia rețelei, situația este „mai bună față de vest” pe acest plan. Ce urmează: biometanul și rolul garanțiilor de origine Ca direcție de dezvoltare, Paraschiv indică biometanul drept o piață „foarte interesantă” în următorii cinci ani. Argumentul ține de aderarea României la sistemul garanțiilor de origine (mecanism care certifică proveniența „verde” a energiei), despre care spune că ar urma să ajute la semnarea contractelor și, implicit, la creșterea bancabilității proiectelor. [...]
Simtel Team a câștigat un contract EPC la cheie de 17,50 milioane euro (aprox. 87 milioane lei), fără TVA, pentru dezvoltarea unei noi centrale fotovoltaice în Alba Iulia , potrivit Profit . Proiectul întărește prezența capitalului austriac în regenerabilele din România și aduce un nou contract semnificativ pentru compania listată la Bursa de Valori București. Beneficiarul este Vienna Energy Forța Naturală, companie românească din domeniul energiei regenerabile, deținută integral de Wien Energie International GmbH și parte a grupului energetic austriac Wien Energie GmbH , principal furnizor de electricitate al Austriei. Ce include contractul și unde va fi construit proiectul Contractul are o durată de 16 luni și vizează dezvoltarea unei centrale fotovoltaice, inclusiv a stației de înaltă tensiune aferente, amplasată în zona Bărăbanț, Alba Iulia (județul Alba). Simtel Team va derula activitățile specifice unui proiect EPC (inginerie, achiziții și construcții) „la cheie”, care includ: proiectarea; furnizarea echipamentelor; construcția și instalarea; punerea în funcțiune și testarea centralei fotovoltaice și a stației aferente. Context: Simtel Team pe bursă Simtel Team (simbol SMTL) este listată din 2021 la Bursa de Valori București. La ultimul preț menționat, de 37,90 lei/acțiune, compania are o capitalizare de 308,57 milioane lei (57,78 milioane euro). Fondatorii Iulian Nedea, Radu Vilău și Sergiu Bazarciuc păstrează fiecare participații apropiate de reperul de 20% din titluri. [...]
Proiectul fotovoltaic Itaroșu (58 MW) din Arad a obținut o finanțare de 25 milioane euro (aprox. 125 milioane lei), un pas care deblochează execuția și intrarea în faza de construcție , potrivit Economica . Banii vin de la Raiffeisen Bank International , iar avocații implicați în tranzacție descriu finanțarea drept o „piatră de hotar” în dezvoltarea proiectului. Dezvoltatorul este TDI Renewables, companie înregistrată în Marea Britanie, care activează pe proiecte solare, eoliene și de stocare a energiei în Europa Centrală și de Est. Potrivit propriei descrieri, TDI Renewables are în România un portofoliu de proiecte de peste 700 MW. Ce se întâmplă operațional: contract de construcție și O&M Contractul de construcție pentru parcul fotovoltaic a fost semnat în această vară cu un consorțiu format din compania americană Ameresco și grupul grec Sunel. Pe lângă construcție, consorțiul va asigura ulterior și operarea și mentenanța (O&M) parcului, adică administrarea curentă și întreținerea tehnică după punerea în funcțiune. De ce contează finanțarea În practică, obținerea finanțării bancare este unul dintre pașii care permit trecerea de la stadiul de proiect la implementare, prin asigurarea resurselor necesare pentru lucrările de construcție și pentru organizarea contractuală a proiectului. În acest caz, finanțarea este prezentată ca un moment-cheie pentru avansarea parcului Itaroșu. [...]
