Știri
Știri din categoria Energie verde
Cererea de panouri fotovoltaice pentru acoperișuri s-a dublat în Europa după izbucnirea războiului din Iran, pe fondul scumpirii energiei și al încercării gospodăriilor de a-și reduce expunerea la prețuri volatile, potrivit G4Media, care citează o analiză Reuters.
Creșterea tensiunilor din Orientul Mijlociu a împins în sus prețurile petrolului, gazelor și electricității, cu efecte atât asupra companiilor, cât și asupra consumatorilor casnici. În acest context, energia solară a redevenit o opțiune de reducere a costurilor și a dependenței de piețele energetice, arată Reuters.
Proprietarii de locuințe au dublat cererea pentru panouri fotovoltaice „de la sfârșitul lunii februarie”, conform Reuters, pe baza interviurilor cu peste șase comercianți de echipamente energetice și companii de utilități din zona regenerabilelor din Germania, Marea Britanie și Olanda.
Mișcarea vine după ce ritmul noilor instalări solare în Europa a scăzut anul trecut, pentru prima dată în aproape un deceniu, deși panourile fotovoltaice reprezintă aproximativ o treime din capacitatea energetică a Europei, potrivit aceleiași surse.
Susținătorii industriei argumentează că Europa trebuie să accelereze reducerea dependenței de petrolul și gazele importate. Reuters citează, în acest sens, poziții din industrie care leagă direct conflictul de vulnerabilitatea energetică:
„Războiul nu a făcut decât să scoată la iveală problema care a existat de la bun început: dependența energetică”, a declarat Janik Nolden, cofondator al unei firme private de echipamente solare din Germania.
„Așa cum Europa trebuie să se poată apăra, trebuie să fim capabili să ne furnizăm propria energie”, a declarat Mario Kohle, fondatorul unei alte firme germane de panouri solare.
Reuters notează și că această creștere a interesului pentru solar arată cum șocurile geopolitice pot „reevalua rapid” rolul surselor regenerabile, în condițiile în care cererea din criza energetică din 2022 a fost și mai mare, potrivit unui alt antreprenor citat.
Pe partea de producție, producătorii chinezi din sectorul solar indică în continuare problema supracapacității: China ar avea capacitate suficientă pentru a acoperi aproape de două ori cererea globală prognozată pentru acest an, potrivit Reuters.
În materialul citat de G4Media nu sunt oferite valori absolute ale cererii sau ale prețurilor și nici estimări privind durata acestui val de comenzi; informațiile sunt prezentate la nivel de trend și declarații din piață.
Recomandate
Creșterea rapidă a energiei solare pune presiune pe rețele și schimbă calculele de investiții pentru autoconsum , după ce fotovoltaicele au ajuns în iunie 2026 principala sursă de electricitate din Uniunea Europeană, potrivit Agronet . În iunie, energia solară a acoperit 25% din consumul de electricitate al UE, la un record de 52 TWh, conform datelor prezentate de Electrek pe baza unei analize Ember . Este prima dată când fotovoltaicele ating pragul de un sfert din consumul lunar de electricitate al blocului comunitar, depășind energia nucleară, gazele naturale, eolianul, hidroenergia și cărbunele. Cum arată mixul de electricitate al UE în iunie 2026 Ponderea surselor în producția de electricitate din iunie, conform datelor citate, a fost: energie solară: 25% energie nucleară: 21% gaze naturale: 15% energie eoliană: 14% hidroenergie: 12% cărbune: 8% Recordul din iunie a depășit maximul anterior din mai 2026, când producția solară a fost de 47 TWh și a reprezentat 23% din mixul UE. De ce contează pentru companii și pentru ferme: rețelele devin „gâtul de sticlă” Agronet notează că producția ridicată a venit într-o perioadă cu temperaturi mari, care au crescut consumul pentru răcire și climatizare, în timp ce zilele lungi și însorite au favorizat producția fotovoltaică. În același timp, producția solară a compensat parțial scăderi la eolian și hidro, afectate de vânt slab și precipitații reduse. Pentru consumatorii mari, inclusiv din agricultură, mesajul principal este că o producție solară mai mare nu se traduce automat în facturi mai mici. Efectul depinde de prețurile din piață, contractele de furnizare, tarifele de rețea, capacitatea de stocare și posibilitatea de a produce energie pentru consum propriu. În practică, pentru exploatațiile cu consum ridicat (irigații, instalații frigorifice, uscătoare de cereale, ventilație, procesare), decizia de investiție se mută tot mai mult spre: racordare și capacitate disponibilă în rețea; dimensionarea instalației pentru autoconsum; integrarea stocării, acolo unde este fezabil. Contextul creșterii: capacități noi și recorduri naționale Energia solară a mai fost pe primul loc în UE în iunie 2025 și mai 2026, pe fondul extinderii capacităților instalate: UE a adăugat 65,1 GW de capacitate solară nouă doar în 2025, potrivit aceleiași surse. Comparativ cu iunie 2021, când fotovoltaicele au produs 21 TWh și au acoperit aproximativ 10% din consum, volumul generat s-a majorat de peste două ori. În primele șase luni din 2026, 18 state membre au înregistrat recorduri lunare privind ponderea energiei solare. În iunie, Germania a obținut 36% din electricitate din solar, Spania a ajuns la 34% (pentru prima dată), iar Polonia la 24%. Agronet menționează și că Polonia a instalat peste 20 GW de capacitate fotovoltaică din 2020, deși rămâne un stat cu utilizare ridicată a cărbunelui. România: finanțare pentru autoconsum și proiecte agrivoltaice Pentru sectorul agricol, Agronet indică două repere locale: AFIR a deschis o sesiune de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei) pentru investiții în capacități de producere a energiei solare destinate agriculturii și industriei alimentare. este propus un proiect agrivoltaic de 410 MW în comuna Șimand, județul Arad (proiecte care combină producția de energie cu menținerea utilizării agricole a terenurilor). Pe termen scurt, accelerarea solarului ridică miza investițiilor în rețele și flexibilitate (inclusiv stocare), fără de care avantajele producției record pot rămâne inegale între consumatori și regiuni. [...]
Războiul din Iran accelerează investițiile în energie curată ca „asigurare” împotriva șocurilor la petrol și gaze , pe fondul scumpirilor și al întreruperilor de aprovizionare care au lovit piețele internaționale, potrivit unei analize NPR . În Asia și Africa, mai multe guverne și companii grăbesc adoptarea de panouri solare, baterii și vehicule electrice pentru a reduce dependența de importurile de combustibili fosili. În material se arată că închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a tăiat peste o cincime din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL), iar prețurile nu au revenit la nivelurile anterioare. Prețurile gazelor naturale în Europa și Asia sunt cu peste 50% mai mari decât la începutul războiului, iar cotațiile petrolului au urcat după ce președintele Donald Trump a declarat că încetarea focului s-a încheiat. Pivot către solar, baterii și vehicule electrice, cu lanțuri de aprovizionare din China O consecință operațională imediată este reorientarea accelerată către tehnologii „curate” (care reduc consumul de combustibili fosili) importate în mare parte din China. NPR citează date și analize care indică: exporturile Chinei de panouri solare au crescut cu peste 80% în martie față de anul trecut, potrivit think tank-ului energetic Ember; China a exportat peste 2 milioane de vehicule electrice de pasageri între ianuarie și mai, aproape jumătate în aprilie și mai, potrivit unei note de analiză SIA Energy (consultant în petrol și gaze). În paralel, unele țări folosesc aceste importuri ca tampon în fața crizelor energetice declanșate de război. NPR menționează că Pakistanul, prin investiții în solar și baterii, a redus importurile de petrol și gaze naturale, economisind „miliarde de dolari”, conform organizației Centre for Energy and Clean Air. Cazul Filipinelor și schimbarea calculelor de finanțare în Africa Filipinele sunt date ca exemplu de accelerare a importurilor: țara a adus panouri solare de peste 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) din februarie până în mai, potrivit datelor de export chineze, ceea ce ar reprezenta o creștere de 139% față de anul anterior, conform Ember. Pe partea de finanțare, Dele Kuti, responsabil global pentru energie și infrastructură la Standard Bank , spune că ieftinirea echipamentelor din China a schimbat „calculele” investiționale. În 2025, finanțarea Standard Bank pentru proiecte de energie regenerabilă a depășit finanțarea pentru proiecte pe bază de surse neregenerabile într-un raport de 8 la 1, potrivit NPR. Efect pe termen lung: presiune în scădere asupra cererii de petrol Analiza leagă creșterea vânzărilor de vehicule electrice de o reducere structurală a cererii de petrol. Ember estimează că 45% din consumul global de petrol este folosit în transportul rutier, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) a revizuit prognoza pentru acest an: înainte de război se aștepta o creștere a cererii, dar după perturbările asociate închiderii Strâmtorii Hormuz, a trecut la o estimare de scădere a cererii globale de petrol. În același timp, NPR notează că, deși tranziția se accelerează, petrolul și gazele vor rămâne necesare „în viitorul previzibil” pentru utilizări precum îngrășăminte, plastic și combustibil pentru aviație. Diferența, în logica experților citați, este că investițiile în regenerabile și electrificare sunt tratate tot mai mult ca o măsură de securitate energetică, nu doar ca politică climatică. [...]
Capacitatea instalată în solar și eolian a trecut de hidro , un prag care schimbă raportul de forțe în producția de energie și mută presiunea pe rețele și pe investițiile în stocare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, energia solară ajunsese la o putere instalată de 3.841 MW, în creștere cu 747 MW față de începutul anului și cu 1.414 MW față de iulie 2025. În același timp, eolienele au urcat la 3.185 MW, cu un plus de 94 MW față de iulie anul trecut. Împreună, solarul și eolianul depășesc 7.000 MW și trec, în premieră, peste puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW, nivel menținut de ani de zile. De ce contează: rețeaua și stocarea devin „gâtul de sticlă” Dincolo de simbolistica depășirii hidro ca putere instalată, miza economică se mută spre capacitatea sistemului de a integra producția variabilă (dependentă de soare și vânt). În acest context, stocarea de energie avansează rapid: în iulie, capacitatea de stocare a ajuns la 878 MW, aproape dublu față de începutul anului și de 3,6 ori mai mult decât în iulie 2025, conform datelor Transelectrica citate de publicație. Așteptarea din piață, notează ZF, este ca pe măsură ce crește ponderea energiei verzi și se dezvoltă stocarea care poate „captura” producția, facturile să scadă. În paralel, un indicator urmărit atent este creșterea puterii instalate totale a sistemului, după ani în care România a închis capacități mai repede decât a pus în funcțiune, cu efecte vizibile în preț. Context: cărbunii se retrag treptat În același tablou, cărbunii „se retrag lent din sistem”, arată datele Transelectrica citate în articol, pe fondul schimbării structurii de producție către surse regenerabile și a accelerării investițiilor conectate la rețea în prima parte a anului. [...]
Intrarea în producție a parcului fotovoltaic de 146 MW de la Ghimpați ridică la 315 MW capacitatea solară conectată a Nofar în România , într-un moment în care ritmul de racordare la rețea rămâne un factor care poate influența direct calendarul și costurile proiectelor, potrivit Economica . Proiectul a fost „pus sub tensiune”, iar „injectarea treptată de energie în rețea a început oficial”, conform mesajului publicat de companie pe o rețea de socializare. Urmează, însă, pașii standard până la operarea comercială: o perioadă de probe, certificatul de conformitate de la operatorul de rețea, recepția finală, certificatul de racordare, apoi licența de operare de la ANRE, după care unitatea se poate înscrie la piață și poate începe vânzarea de energie electrică. Ce înseamnă proiectul de la Ghimpați în portofoliul Nofar Parcul din Ghimpați (județul Giurgiu, în apropiere de București) este a treia mare centrală fotovoltaică din România a dezvoltatorului israelian. Odată cu energizarea acestuia, Nofar indică un portofoliu total în dezvoltare în România de 849 MW în proiecte solare și 2,24 GWh în stocare (capacitate de stocare exprimată în energie, nu în putere). Compania spune că este în „etape avansate” de integrare a unui sistem de stocare de mare capacitate lângă instalația fotovoltaică, cu obiectivul de a crește utilizarea energiei și randamentul proiectului. Finanțare și calendar: miza se mută pe execuție și racordare În contextul extinderii portofoliului, Economica amintește că la finalul lui 2024 BERD și Raiffeisen Bank International au acordat o finanțare de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei) pentru dezvoltarea a două parcuri fotovoltaice la Iepurești și Ghimpați, cu o capacitate totală instalată de 330 MW. Totodată, în noiembrie 2025, BERD a anunțat un pachet de finanțare de 192 milioane euro (aprox. 960 milioane lei) pentru centralele solare Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II (extindere a proiectului energizat în iunie), cu o capacitate totală de 531 MW și o producție estimată de 676 GWh pe an. Pe partea de livrări, Andreea Gilicel, chief commercial officer al Nofar, a declarat în primăvară că firma este avansată cu portofoliul și că „în 2026” ar urma să livreze 400 MW, iar următorii în 2027. În același timp, oficialul a indicat întârzieri în derularea proiectelor, atât din motive birocratice, cât și din cauza conectării la rețea, care „nu se face suficient de rapid”. „Există, din păcate, diferenţe foarte mari între termenele teoretice şi cele reale, care în final afectează modelul de business al proiectelor.” „Din punctul nostru de vedere, ar trebui mai multă predictibilitate în raportare şi o comunicare mai eficientă cu autorităţile, un calendar mai clar şi de înţeles pentru toţi dezvoltatorii.” Context: cum se poziționează în „topul” proiectelor mari Economica notează că, în iunie, parcul de la Iepurești (Giurgiu) a fost energizat și urma să primească licența, fiind prezentat ca viitorul cel mai mare parc fotovoltaic din România, cu 169 MW și plan de extindere la 400 MW. În prezent, publicația indică drept record parcul de la Rătești (Argeș), de 155 MW, pus în funcțiune la finalul lui 2023 de Nofar împreună cu Econergy și deținut integral de Econergy în acest moment. Nofar Energy (OY Nofar Energy) este o companie israeliană de energie regenerabilă listată la bursa din Tel Aviv. [...]
China a urcat la un nivel-record finanțarea proiectelor de energie verde în „Belt and Road” , într-un moment în care scumpirea petrolului, pe fondul războiului din Iran, face mai atractive alternativele precum solarul, bateriile și transportul electric, potrivit Mediafax . În primele șase luni din 2026, valoarea proiectelor chinezești de energie verde din cadrul Inițiativei „Belt and Road” („Noul Drum al Mătăsii”) a ajuns la 20,1 miliarde de dolari (aprox. 92,5 miliarde lei), depășind totalul întregului an trecut. Din această sumă, circa 11,8 miliarde de dolari (aprox. 54,3 miliarde lei) au fost contracte de construcție, iar 8,3 miliarde de dolari (aprox. 38,2 miliarde lei) investiții directe, conform unui studiu realizat de cercetători de la University of Queensland și Green Finance & Development Center din Shanghai. Miza economică: tranziția energetică devine „asigurare” contra șocurilor petroliere Contextul imediat este criza energetică declanșată după atacurile americane și israeliene asupra Iranului, la 28 februarie, care a afectat producția și exporturile din Golful Persic. Strâmtoarea Ormuz – pe unde trecea înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial – a fost în mare parte blocată sau supusă restricțiilor, iar reluarea ostilităților după o scurtă acalmie a împins din nou prețurile în sus. Petrolul Brent a crescut cu aproximativ 28% doar în luna iulie, conform aceleiași surse. În acest context, economiile asiatice dependente de importuri sunt cele mai expuse, iar China era cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Scumpirea combustibililor face însă ca energia solară, bateriile și electrificarea transportului să devină mai atractive, iar statele care cumpără tehnologie energetică din China își pot reduce atât costurile, cât și riscurile asociate volatilității petrolului și gazelor. Investițiile totale „Belt and Road” accelerează, cu o pondere mai mare a sectorului privat Dincolo de energia verde, investițiile și contractele Chinei în cadrul Belt and Road au totalizat 126,3 miliarde de dolari (aprox. 581 miliarde lei) în prima jumătate a anului 2026, cel mai ridicat nivel pentru un semestru de la lansarea programului, în 2013. Suma include 49,8 miliarde de dolari (aprox. 229 miliarde lei) investiții și 76,5 miliarde de dolari (aprox. 352 miliarde lei) contracte de construcție. Finanțările au crescut și în alte sectoare – industrie prelucrătoare, tehnologie, minerit și infrastructură pentru centre de date și dezvoltarea inteligenței artificiale – iar un element important este rolul tot mai mare al companiilor private chineze. Acestea au reprezentat 48% din implicarea Beijingului în proiectele Belt and Road în S1 2026, față de 13% în 2022, semnalând o mutare de la proiecte dominate de companii de stat și bănci controlate de Beijing către investiții mai puternic motivate comercial. Cererea de petrol a Chinei: revizuiri în jos pe fondul electrificării În paralel cu expansiunea externă, electrificarea transportului și înlocuirea combustibililor fosili reduc estimările privind cererea de petrol a Chinei. HSBC și-a diminuat prognoza pentru consumul chinez cu aproximativ 780.000 de barili pe zi în 2026 și cu 550.000 de barili pe zi în 2027, comparativ cu estimările de dinaintea războiului. Analiștii se așteaptă ca piața globală a petrolului, aflată în deficit în 2026, să revină la un excedent de aproximativ 1,9 milioane de barili pe zi în 2027, inclusiv pe fondul cererii mai slabe din China. Unde se duc banii: Africa crește, Rusia și Pakistan lipsesc Africa a fost una dintre principalele destinații ale noilor investiții: valoarea proiectelor chinezești pe continent aproape s-a triplat față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la aproximativ 33,5 miliarde de dolari (aprox. 154 miliarde lei). În schimb, în prima jumătate a anului nu au fost anunțate proiecte noi Belt and Road în Rusia sau Pakistan. Reducerea implicării în Rusia este pusă pe seama dificultății de a transforma cooperarea politică în proiecte comerciale private, iar Pakistanul încearcă să-și diversifice relațiile externe și să se apropie din nou de Statele Unite. În ansamblu, criza petrolului provocată de războiul din Iran creează pentru China o fereastră de oportunitate: să-și consolideze poziția nu doar ca finanțator al infrastructurii globale, ci și ca furnizor dominant al tehnologiilor de tranziție către energie verde. [...]
Cercetătorii suedezi vor să reducă dependența de China la magneți cu pământuri rare printr-o abordare care pornește de la resursele locale și urmărește o producție mai curată, potrivit Science Daily . Miza este dublă pentru tranziția energetică: securizarea lanțurilor de aprovizionare pentru tehnologii „verzi” și limitarea costurilor de mediu ale rafinării. În centrul proiectului se află Martin Sahlberg , profesor de chimia materialelor la Universitatea din Uppsala , care analizează dacă depozitele din Suedia pot deveni baza unei industrii mai sustenabile de magneți. În prezent, magneții pe bază de pământuri rare sunt fabricați în mare parte în China, unde regulile de mediu și standardele industriale diferă de cele suedeze, notează publicația. Riscul geopolitic din lanțul de aprovizionare Sahlberg descrie situația ca pe o problemă geopolitică, invocând episoade recente în care China a oprit exporturile de elemente din pământuri rare, pe fondul tensiunilor comerciale și al tarifelor americane. În același context, el menționează și alte fricțiuni geopolitice legate de resurse minerale, precum interesul SUA pentru Groenlanda și acordul privind resursele minerale dintre Ucraina și Statele Unite. „Este o problemă geopolitică.” De ce „pământurile rare” nu sunt neapărat rare, dar sunt greu de exploatat Deși sunt esențiale pentru ecrane, magneți și alte materiale funcționale folosite în tehnologii avansate și în tranziția către o economie mai sustenabilă, elementele din pământuri rare nu sunt, în sine, deosebit de rare. Problema practică este găsirea unor zăcăminte cu concentrații suficient de mari încât extracția să fie fezabilă economic. În Suedia, „posibilitățile” de extracție sunt „relativ bune” chiar și în comparație internațională, spune Sahlberg. Sunt menționate depozite cunoscute în Kiruna, Bergslagen și Norra Kärr (în afara localității Gränna). O schimbare de abordare: „rețete” de magneți adaptate la resursa locală O direcție-cheie a cercetării este să nu forțeze mineralele suedeze să se potrivească „rețetelor” industriale existente, ci să proiecteze magneți a căror compoziție chimică se apropie de materialele prezente natural în depozitele locale. Ideea este că astfel ar putea scădea nevoia de procesare, cu efecte potențiale asupra amprentei de mediu atât la purificare, cât și la fabricație. Sahlberg argumentează că Suedia are nu doar zăcăminte, ci și acces bun la apă și energie relativ ieftină, plus un interes de a conduce tranziția verde. Ce urmează: inventarierea detaliată a resurselor Efortul este interdisciplinar și este așteptat să continue mulți ani. Un prim pas este realizarea unei imagini detaliate a mineralelor cu pământuri rare disponibile în Suedia, printr-o inventariere mai largă decât practica istorică de a mina pentru un singur metal (fier, cupru sau aur). „Facem un inventar al «ce avem în frigider»… creăm noi «rețete de magneți» pe baza elementelor pe care le avem disponibile.” Echipe de fizicieni teoreticieni, geologi și ingineri de materiale lucrează împreună pentru a identifica „cea mai sustenabilă rută” de la rocă la produsul final, evaluând etapele de la geologie până la proiectare și fabricație. Sahlberg descrie demersul ca cercetare fundamentală inspirată de aplicații, într-o zonă „incredibil de importantă” tehnologic. [...]
