Știri
Știri din categoria Energie verde
Două proiecte fotovoltaice cu stocare ale grupului chinez SANY au trecut de un prag de reglementare care, în practică, presupune și dovada finanțării, după ce ANRE a emis autorizațiile de înființare pentru capacități ce urmează să fie instalate în județul Dolj, potrivit Economica.
Deciziile au fost adoptate de Comitetul de Reglementare al ANRE în ședința de azi și vizează societățile Danube Solar Four S.R.L. (pentru „Dobrești 1”) și Danube Solar Twelve S.R.L. (pentru „Dobrești 2”), ambele pentru realizarea unei „Centrale Electrice Mixte (CEF+IS)” – adică fotovoltaic plus instalații de stocare.
În momentul emiterii autorizației de înființare, dezvoltatorul trebuie să facă dovada că are finanțarea necesară pentru construcția capacității energetice. În consecință, publicația notează că este „cel mai probabil” ca proiectele să fie finalizate și să ajungă active în piața de energie.
Autorizațiile au o valabilitate de doi ani.
Conform datelor citate, este vorba despre:
Toate ar urma să fie instalate în județul Dolj, în satul Dobrești.
Potrivit datelor de pe platforma Termene.ro, cele două companii sunt controlate de SANY International Singapore, parte a grupului industrial chinezesc SANY.
Economica mai arată că SANY a colaborat cu companii deținute de Mugurel Surupăceanu (fost deputat și prefect de Gorj) pentru aceste proiecte, iar în octombrie 2025 a finalizat achiziția companiilor de proiect. Ceremonia de transfer al participațiilor a avut loc la București, pe 15 octombrie; reprezentantul Sany Singapore, Xu Zhongtian, a semnat acordul de cumpărare de acțiuni (SPA) în aprilie, iar transferul integral (100%) a fost finalizat în mai puțin de cinci luni.
„Această investiție reflectă interesul tot mai mare pentru sectorul energiei curate din Europa Centrală și de Est, într-un context în care țările din regiune accelerează eforturile pentru atingerea țintelor UE privind energia și clima. Totodată, Sany își consolidează focusul strategic asupra investițiilor în energie regenerabilă la nivel european, urmărind extinderea prezenței sale pe piețele cu creștere rapidă din domeniul energiei verzi.”
În context, publicația amintește și profilul grupului: SANY Heavy Industry este listată la Bursa din Shanghai și a raportat în 2025 venituri de aproximativ 10,83 miliarde dolari (aprox. 49,8 miliarde lei) și profit net de 830 milioane dolari (aprox. 3,8 miliarde lei). Divizia de regenerabile, Sany Renewable Energy, are peste 6.000 de angajați și produce inclusiv turbine eoliene, iar în regiune compania derulează și un proiect eolian de 168 MW în Serbia (Alibunar), cu un contract PPA (acord de achiziție a energiei pe termen lung) semnat pentru energia produsă.
Recomandate
Noile reguli de urbanism din Marea Britanie limitează unde pot fi montate panourile solare „plug-in”, iar nerespectarea lor poate duce la amenzi și demontare , potrivit TechRadar . Deși aceste sisteme urmează să devină legale la cumpărare din 27 august, cadrul de „ permitted development ” (lucrări permise fără autorizație de construire) stabilește explicit situațiile în care instalarea nu este permisă fără aprobări. Regulile contează practic pentru proprietari și chiriași deoarece, dacă un montaj nu se încadrează la „permitted development”, instalarea poate fi făcută doar după obținerea autorizației de construire și plata taxei aferente. În caz contrar, autoritățile pot aplica sancțiuni și pot obliga proprietarul să demonteze echipamentul. Unde nu poți instala fără autorizație: trei situații concrete 1) Pe suprafețe din lemn (balcoane, fațade, garduri) În blocuri, sistemele solare plug-in nu se încadrează la „permitted development” dacă panourile sau orice altă parte a sistemului ar fi instalate pe un balcon din lemn, pe un perete din lemn sau pe orice parte a exteriorului clădirii placată cu lemn. La case, restricția se extinde la montajul pe porți, garduri, pereți sau alte suprafețe din lemn. Motivul indicat este reducerea riscului de incendiu. 2) Prea sus față de acoperiș Pentru acoperișuri înclinate, panourile și echipamentele nu trebuie să depășească cu mai mult de 20 cm planul pantei acoperișului (măsurat perpendicular pe aceasta). Pentru acoperișuri plate, punctul cel mai înalt al panourilor și echipamentelor nu trebuie să fie la mai mult de 60 cm peste cel mai înalt punct al acoperișului (fără a include coșul). Publicația notează că limitările țin și de efecte practice: schimbarea liniei acoperișului, umbre către vecini sau încărcări mai mari de vânt, care pot pune presiune suplimentară pe structură. 3) Dacă „ies” prea mult în afara peretelui, mai ales lângă „highway” Dacă echipamentul solar este montat pe peretele casei, nu ar trebui să depășească 40 cm în exterior (măsurat perpendicular pe perete). Regulile devin mai stricte dacă locuința este lângă un „highway” (în sens de planificare urbană: orice rută de trecere, inclusiv drumuri, trotuare, poteci, trasee pentru biciclete etc.): proeminența maximă permisă scade la 20 cm. În plus, dacă locuința se află într-o „ conservation area ” sau într-un sit de patrimoniu mondial, panourile pe pereți lângă astfel de rute nu sunt permise fără autorizație. Ce ar trebui să facă proprietarii înainte de montaj Dacă sistemul nu se încadrează în regulile de „permitted development”, rămâne posibilă instalarea, dar numai după solicitarea autorizației; un funcționar de urbanism va evalua la fața locului dacă proiectul poate merge mai departe. Separat de regulile de urbanism, TechRadar menționează și constrângeri operaționale frecvente: chiriașii au nevoie de acordul proprietarului, iar locatarii din apartamente pot avea nevoie și de aprobarea companiei de administrare a clădirii. Producătorul EcoFlow susține că instalarea trebuie să fie „în linie cu cerințele relevante” și recomandă verificarea ghidurilor oficiale și a cerințelor locale înainte de montaj. [...]
Programul Casa Verde se reorientează în 2026 către stocare, nu către producție , ceea ce schimbă direct modul în care statul sprijină investițiile gospodăriilor în energie: finanțarea ar urma să vizeze exclusiv baterii, nu și panouri fotovoltaice, potrivit Economedia , care o citează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu . Ministra a declarat, la Euronews, că problema actuală a sistemului energetic vine din dezechilibrul creat în ultimii ani: s-au alocat „exponențial” mai mulți bani pentru panouri fotovoltaice, în timp ce investițiile în baterii de stocare au fost „aproape inexistente”. În noua formă, „Casa Verde cu panouri” nu ar mai exista, programul urmând să conțină doar componenta de baterii. De ce contează: reducerea importurilor la orele de vârf Buzoianu estimează că, după finalizarea proiectului, capacitatea instalată prin program ar permite stocarea a cel puțin 200 MWh. Energia stocată ar urma să fie folosită în intervalele de consum de vârf, mai ales seara, când producția fotovoltaică scade și România ajunge să importe energie. „Acea energie va putea să fie folosită la ore de vârf, în care noi, în mod normal, importam, seara, când, de fapt, cu aceste baterii vom ajunge să fim mult mai independenți și să nu mai importăm cel puțin 200 MWh pe oră”, a afirmat Buzoianu. Schimbare de regulă: finanțarea, pe criterii de competitivitate Ministra a anunțat și intenția de a modifica modul de acordare a fondurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu , criticând sistemul „primul venit, primul servit”, în care beneficiarii trebuie să prindă finanțarea prin acces rapid la platformă. „Pentru prima dată, vom schimba cu totul politica Fondului pentru Mediu, și anume, acum este o cursă a înarmării cine dă primul click, cine a dat primul click ca să poată să obțină fondurile”, a declarat Buzoianu. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul exact de implementare sau despre criteriile concrete de „competitivitate” care ar urma să înlocuiască actualul mecanism. [...]
România a ajuns ca energia solară să acopere 52% din producția instantanee, dar dezechilibrul zi–seară împinge sistemul spre export ieftin și import scump , potrivit Economedia . Marți, la ora 14:20, producția fotovoltaică a atins un record istoric de 3.140 MW dintr-un total de 5.850 MW. În acel moment, toate celelalte surse au fost sub 1.000 MW. Pe locurile următoare s-au situat termocentralele pe gaze (950 MW) și cele pe cărbune (750 MW). Efect operațional: export ziua, import seara Cu un asemenea nivel al producției fotovoltaice la prânz, România a redevenit net exportator de energie pe parcursul zilei. Situația se inversează însă seara, când aportul solar dispare, iar sistemul ajunge din nou să acopere deficitul prin importuri. Publicația notează că producția solară din miezul zilei a depășit de peste două ori capacitatea totală a Centralei Nucleare Cernavodă, însă cu o diferență esențială: energia solară este discontinuă, producând mult ziua (dacă e soare) și deloc seara, exact în vârful de consum. Context: hidro la minime, nuclear cu un singur reactor În același interval, Hidroelectrica , deși are o capacitate instalată de 6.400 MW, producea doar 330 MW, pe fondul unor producții „extrem de reduse” în aceste zile, conform sursei. Centrala Nucleară Cernavodă funcționează cu un singur reactor, iar al doilea urmează să fie oprit pe 13 august, deoarece „nu mai este suficientă apă pentru răcire pe Dunăre”, mai arată Economedia. De ce contează: stocarea rămâne veriga lipsă Economedia descrie o „paradigmă” repetată de circa doi ani: prețuri mici ziua (fotovoltaicul fiind cea mai ieftină sursă), energie exportată în mare parte, apoi prețuri mari seara, când România importă masiv și scump. Soluția indicată este creșterea capacităților de stocare în baterii: în prezent sunt montați 1.100 MW, față de un necesar de cel puțin 2.000 MW, potrivit sursei. [...]
Sesiunea AFIR pentru finanțarea integrală a proiectelor fotovoltaice rămâne deschisă până la 14 august 2026 , iar regula de depunere „până la termen” se aplică inclusiv dacă solicitările depășesc bugetul alocat, ceea ce mută presiunea pe calitatea și eligibilitatea dosarelor, nu pe „prinderea locului” în timp real, potrivit Agronet . Schema este a treia sesiune dedicată proiectelor care vizează capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, atât pentru instalații de cel mult 1 MW, cât și pentru cele de peste 1 MW. Informațiile sunt prezentate într-un material oficial publicat pe Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Buget și intensitatea sprijinului: 100% nerambursabil, cu plafoane pe MW Sesiunea funcționează ca schemă de ajutor de stat, cu un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), împărțit pe două categorii de capacitate instalată. Sprijinul este de 100% nerambursabil, în limitele stabilite pentru fiecare categorie. Capacitate instalată ≤ 1 MW : alocare de 145 milioane euro (aprox. 730 milioane lei), cu limită de sprijin de 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 milioane lei/MW) Capacitate instalată > 1 MW : alocare de 120 milioane euro (aprox. 600 milioane lei), cu limită de sprijin de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 milioane lei/MW) Ce proiecte sunt vizate și cine gestionează cadrul Finanțarea este destinată realizării de capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, pentru instalații sub 1 MW (inclusiv) și pentru instalații peste acest prag. În datele sesiunii, aria geografică este indicată drept „locality”. Fondurile provin din Fondul pentru Modernizare , iar în gestionarea cadrului sunt menționate Ministerul Energiei , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Calendar: deschis din 15 iunie, depuneri până la 14 august Sesiunea a fost deschisă la 15 iunie 2026 și rămâne deschisă până la 14 august 2026 . Un element operațional important este că depunerea continuă până la termenul-limită chiar dacă valoarea cererilor depășește alocarea ; această regulă stabilește durata depunerii, fără ca depășirea bugetului să însemne automat finanțare. Pentru consultarea documentației, sursa indică Ghidul solicitantului (anexă la Ordinul MADR nr. 180/09.06.2026 ) și Cererea de Finanțare (versiunea 1.0/2026), iar documentele actualizate sunt disponibile în fișa finanțării . Pentru materialul oficial, trimiterea este către Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . [...]
Un parc fotovoltaic de 25 milioane euro (aprox. 125 milioane lei) poate acoperi consumul a 50.000 de oameni , iar miza pentru România este dublă: capacități noi de producție într-o piață cu cerere în creștere și un nou val de investiții private în energie verde. O vizită în teren realizată de HotNews într-un parc pus în funcțiune lângă Titu (Dâmbovița) arată dimensiunea proiectelor care se multiplică în prezent în România, într-un sector în care sunt „în derulare proiecte de miliarde de euro”. Parcul fotovoltaic vizitat, una dintre cele mai recente investiții în regenerabile, produce energie care poate acoperi consumul a circa 50.000 de oameni, potrivit publicației. Investiția în proiectul din Titu a fost de aproximativ 25 de milioane de euro (aprox. 125 milioane lei). De ce contează: investițiile revin puternic, iar fotovoltaicul ia fața eolianului România traversează „al doilea val” de investiții în energie regenerabilă, după perioada 2010–2013. După o etapă de blocaj, criza prețurilor la energie din 2022 a accelerat tranziția către energia verde, iar investitorii „s-au întors”, notează HotNews. Diferența față de primul val este schimbarea centrului de greutate: dacă atunci au dominat parcurile eoliene, acum atenția se mută către fotovoltaic, pe fondul scăderii prețurilor echipamentelor folosite în acest domeniu. De ce aleg investitorii România: soare, cerere industrială și apetit pentru electricitate Un argument invocat direct de compania Enery ține de combinația dintre resursa solară și cererea din economie. Lukas Nemec, director de operațiuni al Enery, spune: „Am ales România pentru potențialul său. În primul rând, există foarte mult soare, există cerere din partea industriei și, de asemenea, oamenii vor să cumpere electricitate.” Ce urmează și ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul ridică explicit întrebarea impactului asupra economiei, comunităților locale și facturilor la energie, însă în fragmentul disponibil nu sunt prezentate concluzii cuantificate sau estimări privind efectul direct asupra prețurilor pentru consumatori. HotNews menționează și că managerul local de proiect de la Titu, Viorel Ganea, are „câteva sfaturi pentru micii prosumatori ” (consumatori care produc și ei energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), fără a detalia în textul furnizat conținutul acestor recomandări. [...]
APCE cere TVA 0% la fotovoltaice și baterii, mizând pe 614 milioane euro investiții private pe an și un ritm accelerat de instalări, cu un cost bugetar brut estimat la 129 milioane euro anual, potrivit Economica . Propunerea ar urma să fie depusă în sesiunea parlamentară din această toamnă și este construită pe baza Directivei (UE) 2022/542, care permite statelor membre să aplice inclusiv cota zero de TVA pentru instalațiile fotovoltaice. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) argumentează că România ar trebui să trateze investițiile în producție și stocare distribuită ca obiectiv strategic, invocând vulnerabilități recente ale sistemului energetic (secetă, nivel scăzut al Dunării, scăderea producției hidro și nucleare și presiune în orele de vârf). Ca exemplu, APCE indică Germania, care aplică TVA 0% din 1 ianuarie 2023, cu efecte în accelerarea investițiilor private și dezvoltarea capacităților distribuite. Ce include pachetul legislativ propus APCE spune că va propune Parlamentului un set de măsuri fiscale care să acopere: TVA 0% pentru sistemele fotovoltaice de până la 27 kW; TVA 0% pentru bateriile de stocare și componentele esențiale ale instalației; TVA 0% pentru persoane fizice, ONG-uri, unități de cult, școli, spitale, entități publice și IMM-uri eligibile; eliminarea TVA și a accizelor pentru energia electrică stocată și ulterior utilizată din baterii. Estimări: instalări, capacități și efectul asupra bugetului Potrivit calculelor APCE, aplicarea TVA 0% ar putea genera anual: 96.000 de noi sisteme fotovoltaice instalate; 768 MW putere nou instalată; 1,54 GWh capacitate nouă de stocare; 614 milioane euro (aprox. 3,07 miliarde lei) investiții private mobilizate. Asociația estimează un impact bugetar brut prin neîncasarea TVA de aproximativ 129 milioane euro (aprox. 645 milioane lei) pe an, dar susține că acesta ar fi „diminuabil” prin taxe și impozite plătite de firmele instalatoare (menționând CASS, dividende, impozit pe profit). APCE mai afirmă că fiecare euro de TVA neîncasată ar genera aproximativ 4,8 euro investiții private, fără finanțare directă prin programe de subvenții. De ce contează: presiune mai mică pe importuri și pe vârfurile de consum Pe termen mediu și lung, APCE leagă măsura de efecte operaționale și economice precum reducerea importurilor de energie, diminuarea consumului din Sistemul Energetic Național în orele de vârf, creșterea securității energetice, dezvoltarea stocării distribuite și reducerea presiunii asupra rețelelor electrice, respectiv a necesarului de finanțare din programele publice de sprijin. Într-o declarație citată de Economica, președintele APCE, Dan Pîrșan , susține că baza legală europeană există deja și că diferența ține de decizia politică, invocând vulnerabilitatea sistemului energetic în vara lui 2026. Următorul pas indicat de asociație este depunerea pachetului în sesiunea parlamentară de toamnă și analiza lui în Parlament. [...]
