Știri
Știri din categoria Energie verde

Supracapacitatea din fotovoltaicele chinezești rămâne, chiar dacă războiul împinge temporar în sus interesul pentru energie verde, iar producătorii nu se așteaptă ca tensiunile din Orientul Mijlociu să schimbe semnificativ raportul cerere-ofertă, potrivit Economica.
Acțiunile companiilor chineze producătoare de echipamente pentru energie regenerabilă au urcat cu peste 10% până la un maxim al ultimilor cinci ani după începerea atacurilor SUA–Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, relatează Agerpres. Conflictul a împins petrolul peste 100 de dolari pe baril și a alimentat așteptări că guvernele vor accelera tranziția energetică, însă industria fotovoltaică din China rămâne prudentă.
Un director din industria fotovoltaică chineză, citat sub protecția anonimatului, spune că o eventuală creștere a prețurilor sau a cererii ar fi limitată și nu ar schimba dinamica generală.
„Preţurile ar putea creşte uşor sau cererea globală ar putea creşte puţin, dar acest lucru nu va avea un impact serios asupra dinamicii generale a cererii şi ofertei”
Același executiv indică problema de fond: capacitățile de producție nu au ieșit din piață.
„Problema este că încă există capacitate. Nu a fost închisă, golită sau cu adevărat ieşită de pe piaţă”
Analiștii Morningstar estimează că, la finalul anului trecut, fabricile chineze aveau suficientă capacitate de producție pentru a acoperi de aproape două ori cererea globală estimată pentru acest an, chiar și luând în calcul impactul războiului din Iran. În plus, anumite segmente ale lanțului de aprovizionare și-au extins capacitatea anul trecut, în pofida eforturilor guvernului și industriei de a reduce supracapacitățile.
Un manager de vânzări de la un important producător chinez descrie presiunea din industrie drept severă.
„Supracapacitatea este foarte gravă şi nu va fi eliminată pe termen scurt. Industria este sub o presiune extremă”
Doi directori au declarat pentru Reuters că nu au observat o creștere a cererii de la începutul războiului din Iran. Ei pun o parte din dinamica livrărilor pe seama comenzilor plasate înainte de eliminarea reducerilor de taxe la export, de la 1 aprilie. Unul dintre directorii intervievați a spus că firma sa a expediat deja cea mai mare parte din volumele așteptate pentru trimestrul al doilea către depozite din străinătate, iar alți producători au procedat similar, ceea ce a dus la un „extrasezon” în prezent.
În același timp, perspectivele de creștere sunt limitate de structurarea pieței și de restricții: aproximativ 70% din noile capacități fotovoltaice instalate anul trecut la nivel global au fost în SUA, UE și China, însă tarifele și alte bariere frânează vânzările către Statele Unite.
Reuters a relatat, de asemenea, că Beijingul analizează restricții la export către SUA pentru echipamente avansate folosite în fabricarea panourilor fotovoltaice, o măsură care ar putea amplifica tensiunile bilaterale.
În China, cererea este așteptată să scadă după reformele de anul trecut, care au introdus un mecanism de licitație bazat pe piață și au eliminat randamentele garantate raportate la un preț de referință al cărbunelui, potrivit analistului Cheng Wang (Morningstar). Pentru Europa, acesta nu anticipează o repetare a valului de instalări solare de după invazia Rusiei în Ucraina, din 2022, când prețurile de referință la gaze au crescut mult mai puternic decât în contextul actual.
„Războiul din Iran va avea doar un impact marginal pozitiv asupra cererii globale de energie fotovoltaică. Nu mă aştept la o creştere explozivă”
Recomandate

Exporturile chineze de baterii cu litiu au crescut cu 50% în ritm anual în primul trimestru , pe fondul unei combinații între cererea mai mare pentru soluții de securitate energetică și un stimulent fiscal pe cale să fie redus, potrivit Economica . Datele sugerează o accelerare a livrărilor înainte de diminuarea rambursării taxelor la export, într-un moment în care războiul din Iran a amplificat preocupările legate de aprovizionarea globală cu combustibil. Creșterea din T1 ar fi fost „probabil” influențată și de decizii de livrare anticipată, înainte de expirarea unei rambursări mai generoase a taxelor la export, notează Agerpres. De la 1 aprilie, procentul de rambursare a fost redus de la 9% la 6%, iar China ar urma să elimine complet rambursarea începând din 2027. Accelerare față de 2025 și efect de antrenare pe „tehnologii verzi” Chiar dacă exporturile de baterii erau deja pe un trend ascendent, ritmul din primul trimestru indică o accelerare semnificativă după avansul de 26% consemnat pe întreg anul 2025. În același timp, exporturile de alte tehnologii „verzi” au avut, la rândul lor, o creștere de două cifre, inclusiv la vehicule electrice și turbine eoliene, potrivit declarațiilor directorului adjunct al Administrației Generale a Vămilor din China, Wang Jun. Oficialul a spus că acești „noi factori de creștere” au continuat să câștige elan în primul trimestru, fără să indice o cauză precisă pentru avans. De ce contează: securitatea energetică împinge cererea, iar China e deja dominantă pe lanțul de aprovizionare Războiul din Iran s-a suprapus doar peste ultima lună a trimestrului, însă perturbarea „severă și continuă” a aprovizionării globale cu combustibil a făcut ca securitatea energetică să devină mai urgentă pentru țările dependente de importuri. În acest context, producătorii chinezi de baterii — deja dominanți pe întreg lanțul de aprovizionare — apar printre principalii beneficiari. Unele companii au raportat deja efecte pozitive. Ningbo Deye Technology , producător de sisteme de stocare în baterii, a transmis că profitul din primul trimestru ar urma să crească cu până la 70% în ritm anual, pe fondul unui salt al comenzilor din Europa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est. [...]

Primele date sugerează că șocul energetic al războiului din Iran împinge țările importatoare spre surse „de acasă”, iar asta poate favoriza regenerabilele – nu neapărat cărbunele, cum se presupunea inițial, potrivit unei analize Axios . Blocarea tranzitului de petrol și gaze și scumpirile asociate schimbă, pe termen scurt și lung, economia diferitelor combustibili și ritmul investițiilor. Date foarte timpurii invocate de Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) contrazic ideea că marele câștigător ar fi cărbunele, cel mai intens poluant combustibil. În prima lună de război, producția globală de electricitate din combustibili fosili a scăzut, în timp ce energia solară și eoliană a crescut, compensând mai mult din declinul producției pe gaze decât a făcut-o cărbunele, potrivit lui Lauri Myllyvirta, analist-șef al grupului. Unde se vede deja schimbarea în mixul de electricitate CREA notează că doar Japonia și Coreea de Sud au avut „creșteri semnificative” ale producției pe cărbune. În schimb, India și Africa de Sud se numără printre țările care au înregistrat scăderi mari. În martie, Germania și alte state din UE, Japonia, Marea Britanie și India au avut creșteri anuale ale producției din vânt sau soare. De ce contează pentru piață: securitatea energetică devine criteriul dominant Miza imediată este amploarea eforturilor de a înlocui petrolul și gazele importate cu surse interne – unele curate, altele nu – și cu importuri de tehnologii „curate” care nu depind de rute comerciale considerate riscante. Rezultatul va depinde de prețuri, dar și de cât de mult rămân țările importatoare „speriate” de fragilitatea comerțului global cu petrol și gaze chiar și după încheierea războiului. În acest context, CEO-ul TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a spus într-un interviu pentru Axios că „orice energie domestică va fi prioritizată”, incluzând regenerabilele pe lista opțiunilor. Semnale politice și industriale: pivot spre electrificare și tehnologii curate Ethan Zindler (BloombergNEF) descrie situația drept un „test Rorschach” al securității energetice: unele țări bogate în cărbune (precum Indonezia) se pot orienta spre resursele interne, însă altele nu au „prea mult” de extras ieftin din subsol, iar pentru ele securitatea energetică ar însemna, în final, import de echipamente pentru energie curată. Pe fundal, Zindler mai notează că piețele de energie curată – în special solarul – au o supracapacitate semnificativă de producție (multă în China), care apasă prețurile în jos. Iar în SUA, deși impactul economic al crizei este mai mic decât în multe alte state și administrația de la Casa Albă este descrisă ca pro-fosili, scumpirea benzinei pare să crească interesul pentru vehicule electrice pe site-urile de cumpărături auto. Riscul de contrareacție: revenirea cărbunelui pe termen scurt Analiza consemnează totuși o creștere în martie a producției pe cărbune în China, cel mai mare consumator de cărbune din lume. Separat, Wood Mackenzie avertizează că perturbarea livrărilor „declanșează o revenire a cererii globale de cărbune termic”, pe fondul constrângerilor la transporturile de gaze naturale și al prețurilor ridicate. Firma indică și o accelerare a trecerii înapoi la cărbune, pe fondul înăspririi ofertei de GNL (gaz natural lichefiat) și al scumpirilor, în pofida angajamentelor de decarbonizare ale unor țări asiatice. Ce urmează în Europa: planuri noi de electrificare În UE, oficialii ar urma să propună noi planuri de electrificare „curată ”, după ce blocul a fost lovit de aproximativ 26 miliarde de dolari (aprox. 117 miliarde lei) în costuri suplimentare cu importurile de combustibili fosili de la începutul războiului. Pe termen lung, prognoza rămâne prudentă: Zindler estimează că, acolo unde țările pot produce și folosi mai mult combustibil fosil, există șanse să o facă pe termen scurt, dar conflictul ar putea sprijini, în final, o adopție mai mare a regenerabilelor, bateriilor și vehiculelor electrice. În același timp, Axios notează că efectul poate fi temporar dacă Strâmtoarea Hormuz se redeschide rapid, iar reorientarea economiilor energetice vine cu propriile costuri. [...]

Creșterea producției fotovoltaice din Germania din această vară ar urma să reducă importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) echivalente cu nouă nave , diminuând presiunea pe aprovizionarea Europei într-un context de prețuri în urcare pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu , potrivit Agerpres , care citează Bloomberg și date BloombergNEF . Germania, cea mai mare piață energetică din Europa, ar urma să aibă o producție medie de energie fotovoltaică de aproximativ 16,5 GW în intervalul aprilie–septembrie, în creștere cu circa 31% față de anul trecut, conform BloombergNEF. În același interval, necesarul de gaze pentru producerea de electricitate ar urma să scadă cu aproximativ 29%, reducere echivalentă cu circa nouă nave încărcate cu GNL. Efectul imediat: mai puțină concurență pe piața GNL și un „respiro” pentru stocuri În acest an, numărul de panouri fotovoltaice din Germania este așteptat să crească cu 15%, evoluție care ar urma să atenueze competiția cu cumpărătorii asiatici de GNL, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu împinge prețurile în sus. Producția suplimentară de energie regenerabilă ar urma să ajute și la reumplerea depozitelor de gaze ale Europei înainte de iarna viitoare, după epuizarea stocurilor. Ce se întâmplă cu producția pe gaze și pe cărbune Analiștii BloombergNEF estimează că producția de electricitate pe bază de gaze din Germania ar urma să coboare până la un minim de aproximativ 2,5 GW în luna iulie, pe fondul avansului fotovoltaic. În paralel, producția de electricitate pe bază de cărbune — care încă are un rol important în mixul energetic german — este așteptată să scadă cu aproximativ 63%, până la aproximativ 3,2 GW în perioada aprilie–septembrie. Limitarea: gazele rămân esențiale pentru echilibrarea sistemului Chiar și cu această creștere a producției din surse regenerabile, gazele vor rămâne importante pentru echilibrarea sistemului energetic și pentru formarea prețurilor la electricitate, mai ales în perioadele cu producție redusă din regenerabile, mai notează materialul. [...]

Producția de energie solară din România a atins un nou record istoric , iar aportul masiv al fotovoltaicelor a contribuit la menținerea unui preț al energiei electrice mai scăzut decât în multe state din vestul Europei, chiar în contextul tensiunilor geopolitice care au împins în sus cotațiile petrolului și gazelor. Potrivit Economica.net , sistemul energetic românesc a înregistrat luni, 9 martie 2026, cea mai mare producție instantanee de energie din parcurile fotovoltaice dispecerizabile din istorie. La ora 11:52 , producția solară a ajuns la 2.319 MW , depășind recordul stabilit cu doar câteva zile înainte, când fusese atins nivelul de 2.081 MW . În acel moment, producția totală de energie electrică a României era de aproximativ 6.504 MW , iar consumul intern era semnificativ mai mic, în jur de 4.900 MW , inclusiv din cauza energiei produse pentru autoconsum de prosumatori. Structura producției în momentul recordului Indicator Valoare Producție solară 2.319 MW Producție totală națională 6.504 MW Consum intern 4.900 MW Export de energie aprox. 2.600 MW Pondere solară în producție 34% Energia fotovoltaică a devenit astfel principala sursă de electricitate la mijlocul zilei , depășind alte tehnologii. Hidrocentralele și centralele pe gaze au funcționat la o capacitate redusă, iar centrala nucleară de la Cernavodă a continuat să livreze energie constantă în sistem. În condițiile surplusului de producție, România a exportat aproximativ 2.600 MW către rețelele electrice din statele vecine. Exportul are loc însă la prețuri relativ mici atunci când se realizează prin mecanismul european de cuplare a piețelor spot. Creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice Expansiunea energiei solare din ultimii ani este una dintre cele mai rapide din Europa. În prezent: parcurile fotovoltaice dispecerizabile au o capacitate instalată de aproximativ 3.300 MW ; prosumatorii – gospodării și firme cu panouri – au instalat aproximativ 3.400 MW . Potrivit organizației Solar Power Europe , România a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a capacităților fotovoltaice din Europa , cu aproximativ 45% față de 2024 . Prognozele arată că până în 2030 capacitatea solară instalată ar putea ajunge la 24.000 MW . Impact asupra prețurilor energiei Creșterea producției din surse regenerabile are un efect direct asupra pieței. Abundența energiei solare în orele de zi – combinată cu scăderea consumului din rețea generată de autoconsumul prosumatorilor – a contribuit la menținerea unui preț moderat al electricității. Prețul mediu zilnic din piața pentru ziua următoare a fost de aproximativ 120 de euro/MWh , nivel care: este mai mic decât în multe state din centrul și vestul Europei ; este similar cu cel din Spania , țară cunoscută pentru prețuri energetice relativ scăzute; este comparabil cu cel din Franța , unde sistemul energetic este dominat de energia nucleară. Această situație apare într-un context tensionat pe piețele globale de energie. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a determinat o creștere bruscă a cotației petrolului Brent, care a urcat temporar spre 120 de dolari pe baril , înainte de a coborî spre aproximativ 105 dolari . În paralel, prețul gazelor naturale în Europa a crescut cu aproximativ 30% , până la circa 66 de euro/MWh . În aceste condiții, aportul tot mai mare al energiei solare contribuie la stabilizarea pieței interne de electricitate și reduce presiunea asupra costurilor pentru consumatori și industrie. [...]

Mova intră pe piața sistemelor solare „plug-and-play” pentru balcon, mizând pe instalare rapidă și stocare extinsă , într-o zonă dominată până acum de jucători precum Anker Solix sau Zendure, potrivit Notebookcheck . Compania a prezentat la un eveniment în Hamburg două sisteme noi, LumeGret A2000 și LumeGret A4000, care ar urma să poată fi puse în funcțiune fără instalare de specialitate. Ce aduce nou Mova și de ce contează operațional Mova spune că seria LumeGret este gândită ca soluție „plug-and-play”, adică utilizatorul ar trebui să o poată instala și porni cu o conexiune standard la priză. Producătorul susține că montajul pe balcon ar putea dura „doar 30 de minute”, ceea ce, dacă se confirmă în practică, reduce barierele de adopție pentru consumatorii care vor autoconsum (folosirea energiei produse în propria locuință) fără proiecte complexe. Diferențe între LumeGret A4000 și A2000 Informațiile tehnice detaliate au fost limitate înainte de eveniment, însă Mova a comunicat câteva repere: LumeGret A4000 : capacitate extinsă de la 4 la 20 kWh ; compania indică o durată de viață de până la 20 de ani , 10.000 de cicluri de încărcare și garanție de 10 ani . Sistemul ar include și încărcare „inteligentă” pentru vehicule electrice de până la 2,5 kW , plus tehnologie „susținută de AI” pentru maximizarea autoconsumului (fără detalii despre modul concret de funcționare). LumeGret A2000 : orientat spre siguranță, cu un „sistem extins de protecție” care include funcție de stingere a incendiilor cu aerosoli ; capacitate mai mică, de la 1,92 la 9,6 kWh . Ambele produse ar suporta management energetic bidirecțional (pot fi încărcate și din rețea, prin AC – util, de exemplu, în combinație cu tarife dinamice) și control prin aplicație . Disponibilitate și prețuri Mova estimează că noile sisteme vor fi disponibile în trimestrul al doilea din 2026 . Prețurile nu au fost anunțate pentru LumeGret A2000 și A4000, iar compania nu a oferit, în materialul citat, detalii suplimentare despre configurații sau pachete de vânzare. [...]

Apple își leagă ținta de neutralitate climatică de lanțul de aprovizionare, crescând ponderea materialelor reciclate și extinzând programe de economisire a apei , potrivit Apple . Mesajul central al companiei este unul operațional: schimbările nu mai țin doar de produsul final, ci de modul în care sunt fabricate dispozitivele și ambalajele, cu efect direct asupra furnizorilor și a standardelor pe care aceștia trebuie să le îndeplinească. Materiale reciclate și ambalaje: presiune pe design și pe furnizori Apple spune că definește „conținutul reciclat” în linie cu standardul ISO 14021 și precizează că volumul total de material reciclat livrat în produse depinde de compoziția materialelor și de numărul de unități vândute. Compania mai notează că indicatorii nu includ stocurile pentru înlocuire și reparații și nici anumite stocuri excedentare, care ar reprezenta sub 0,1% din utilizarea totală de materiale. Pe ambalaje, Apple afirmă că și-a atins obiectivul de a elimina plasticul și de a trece la ambalaje 100% pe bază de fibre, cu mențiunea că obiectivul nu a inclus cernelurile, acoperirile sau adezivii. Compania adaugă că va continua să vândă stocurile existente care conțin plastic „până la epuizare” pentru a evita risipa, iar această categorie a reprezentat sub 0,4% din amprenta totală a ambalajelor în anul fiscal 2025. Apă: economii la scară mare și o țintă pentru 2030 În zona de resurse, Apple indică un rezultat de amploare în relația cu furnizorii: anul trecut, compania și furnizorii săi au economisit 17 miliarde de galoane de apă dulce, adică aproximativ 64,3 miliarde de litri. Apple compară acest volum cu peste 25.000 de bazine olimpice. Ținta pentru 2030 este ca Apple să „repună” (prin proiecte de refacere și conservare) toată cantitatea de apă dulce retrasă pentru a susține facilitățile sale la nivel global, prin parteneriate pe termen lung la nivel de bazine hidrografice. Pentru 2025, compania spune că proiectele contractate au replenizat „mai mult de jumătate” din apa retrasă pentru birourile globale, centrele de date și magazinele sale. Totodată, Apple precizează că toate cele opt centre de date deținute de companie au fost certificate la standardul Alliance for Water Stewardship . Verificări externe și ce înseamnă pentru operațiuni Apple mai arată că toate locațiile „stabilite” de asamblare finală ale furnizorilor (sau cele care sunt furnizori de peste un an) pentru o listă de produse — inclusiv iPhone, iPad, Mac, Apple Watch și Apple Vision Pro — au fost verificate de terți de UL Solutions în raport cu o procedură de validare pentru „Zero Waste to Landfill” (zero deșeuri la groapă). Conform descrierii din material, criteriul include cel puțin 90% deviere a deșeurilor prin metode altele decât transformarea deșeurilor în energie. Program comercial legat de reciclare, cu fereastră limitată Separat de țintele de mediu, Apple menționează o ofertă disponibilă între 16 aprilie și 16 mai 2026 pentru clienții care reciclează un dispozitiv eligibil și cumpără în aceeași tranzacție AirPods sau un accesoriu eligibil, exclusiv în magazinele Apple Store. Condițiile suplimentare sunt indicate pe pagina de promoții a companiei. Limitări și nuanțe din comunicare Apple include și o notă standard privind declarațiile prospective: obiectivele, țintele și strategiile pot fi afectate de riscuri și incertitudini, iar rezultatele reale pot diferi. În plus, compania subliniază că unele calcule și echivalențe (de exemplu, cele privind emisiile) folosesc instrumente ale U.S. Environmental Protection Agency, inclusiv calculatorul de echivalențe pentru gaze cu efect de seră . [...]