Știri
Știri din categoria Energie verde
ANRE a suspendat pe 6 luni două autorizații de înființare pentru proiecte eoliene din Galați, după ce a constatat nerespectarea distanțelor minime de siguranță, potrivit Economica. Decizia arată că, dincolo de ritmul accelerat al investițiilor în regenerabile, regulatorul poate opri temporar proiecte aflate în autorizare atunci când documentațiile nu respectă condițiile tehnice.
Deciziile au fost luate în ședința „de azi” a Comitetului de Reglementare al ANRE și vizează suspendarea Autorizației de înființare nr. 1660 și a Autorizației de înființare nr. 1662, ambele acordate societății Drăghiescu Partners S.R.L. prin decizii ale președintelui ANRE din 15 iulie 2025.
Suspendarea privește două proiecte de centrale eoliene dezvoltate în județul Galați:
Potrivit explicațiilor oferite de președintele ANRE, George Niculescu, motivul a fost suprapunerea zonelor de siguranță ale celor două proiecte, ceea ce înseamnă că nu erau respectate distanțele minime de siguranță.
„Comitetul de Reglementare a aprobat suspendarea a două autorizații de înființare doarece nu erau respectate distanțele minime de siguranță, adică erau doua proiecte care caror zone de siguranță se suprapuneau. Suspendarea e pe o durata de 6 luni, până la remedierea problemelor. Nivelul de detaliu și atenție la care este supus procesul de analiză a unor astfel de documentații de eliberare a autorizațiilor de înfiintare rămâne la un nivel ridicat, astfel încat orice mica abatere este rapid sancționată.”
Firma căreia i-au fost suspendate autorizațiile este controlată de italienii de la Alerion, investitor activ în regenerabile pe piața locală, conform aceleiași surse.
Economica amintește că autorizațiile de înființare se pot suspenda atunci când titularul nu îndeplinește obligațiile din legislația primară sau secundară ori nu respectă condițiile generale și specifice asociate autorizației. Dacă nerespectarea este imputabilă titularului, dar poate fi remediată, ANRE dispune suspendarea pentru a permite corectarea situației.
În acest caz, suspendarea este pentru 6 luni, „până la remedierea problemelor”, ceea ce indică faptul că proiectele pot fi reluate după corectarea neconformităților constatate.
Publicația notează că astfel de decizii sunt „destul de rare”, însă există precedent: în februarie, ANRE a suspendat temporar o autorizație de înființare pentru un parc eolian de 70 MW al Aukera (investitor belgian). Compania a transmis atunci că proiectul de 100 de milioane de euro continuă, iar suspendarea a fost legată de calendarul procesului de finanțare, potrivit unei clarificări publicate de e-nergia.ro.
Recomandate
Autorizarea ANRE împinge parcul fotovoltaic „Țara Hațegului” direct în implementare , un pas care accelerează intrarea Hidroelectrica pe solar și îi diversifică producția dincolo de hidro, potrivit Economedia . Proiectul vizează înființarea Parcului fotovoltaic Țara Hațegului, cu o putere instalată de 8,9 MW. Investiția este de 24 de milioane de lei și este realizată printr-un contract „la cheie” semnat cu asocierea Electro-Alfa. Termenul de finalizare este de 12 luni. Din perspectivă operațională, proiectul ar urma să diversifice mixul energetic al sucursalei Hațeg, prin integrarea energiei solare cu hidroenergia „tradițională” din zonă. Context: Hidroelectrica rămâne dominată de hidro, dar își extinde portofoliul solar Deși baza portofoliului companiei rămâne în hidrocentrale – 188 de unități, cu o capacitate instalată de 6.400 MW – Hidroelectrica își accelerează extinderea în fotovoltaic, cu proiecte de dimensiuni mai mari, conform aceleiași surse. Alte proiecte fotovoltaice menționate Parcul Fotovoltaic Tudor Vladimirescu (Brăila) : investiție de 151,2 milioane de lei, capacitate de 46 MW și producție anuală estimată la aproape 60 GWh. Proiectul pilot „Nufărul” (Olt) : sistem plutitor de panouri fotovoltaice pe lacul de acumulare al Centralei Ipotești, proiect de 39,2 milioane de lei, dezvoltat alături de Waldevar Energy. Extinderea pe Olt : plan de replicare a conceptului „Nufărul” pe alte 5 lacuri de acumulare de pe râul Olt, împreună cu capacități mari de stocare în baterii. [...]
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu avizarea ANRE pentru parcul solar din Țara Hațegului , un proiect de 8,9 MWp contractat „la cheie”, într-un moment în care compania și-a recalibrat semnificativ bugetul de investiții pe 2025, potrivit Profit . Comitetul de reglementare al ANRE urmează să discute „în câteva zile” proiectul de decizie și raportul privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de Hidroelectrica pentru Centrala Electrică Fotovoltaică (CEF) Țara Hațegului. Autorizația este un pas de reglementare necesar pentru realizarea noii capacități. Ce presupune proiectul și contractul Investiția vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu: putere instalată: 8,9 MWp producție medie estimată: aproximativ 11 GWh/an Contractul pentru realizarea „la cheie” are o valoare de 24.412.390 lei fără TVA și a fost atribuit în urma unei licitații deschise, la care au fost depuse patru oferte. Câștigătoare a fost asocierea Electro-Alfa International și General M.El Electric , cu Electro-Alfa lider de asociere. Proiectul „la cheie” include proiectare, furnizare de echipamente, execuție, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni , din care 2 luni proiectare și 10 luni execuție . De ce contează: investiție nouă, pe fondul reducerii bugetului de capex pe 2025 Avansarea proiectului către autorizația ANRE vine pe fondul unei ajustări ample a planurilor de investiții pentru 2025. Conform aceleiași surse, proiectul de rectificare a bugetului Hidroelectrica pentru 2025 prevede: reducerea cheltuielilor de investiții cu 49% , de la 1.790.063.000 lei la 915.842.000 lei , descrisă ca „o calibrare a așteptărilor” în funcție de stadiul proiectelor, procedurile de achiziție și constrângerile de avizare; eliminarea din bugetul pe 2025 a sumei destinate achiziției de dețineri la alte companii din energie, inițial 660 milioane lei , redusă la zero . În același timp, compania anticipează pentru 2026 și 2027 cumulat achiziții de participațiuni în sumă totală de 1,95 miliarde lei . Context: Hidroelectrica își extinde portofoliul solar Profit amintește că inițiativa din Țara Hațegului este mai veche de peste trei ani și că, în toamnă, compania a inițiat proiectul cu amplasament în județul Hunedoara, pe două parcele: 5 MW în apropierea hidrocentralei Subcetate și 3,9 MW între hidrocentralele Plopi și Bretea. În paralel, Hidroelectrica a derulat și alte demersuri în zona fotovoltaică, inclusiv o licitație pentru o centrală de 45 MW în județul Brăila și proiectul-pilot „Nufărul”, un sistem fotovoltaic flotant de 10 MW în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește hidrocentrala Ipotești. „Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Următorul reper imediat este decizia ANRE privind autorizația de înființare; fără acest pas, proiectul nu poate avansa în parametrii planificați către execuție și punere în funcțiune. [...]
Un pachet de 510 milioane euro (aprox. 2,6 mld. lei) finanțează parcul eolian Peștera II din Constanța , unul dintre cele mai mari proiecte regenerabile din România, cu BCR și Erste Group Bank AG în rol de creditori principali, potrivit Economica . Componenta de finanțare acordată de BCR și Erste este de 151 milioane euro (aprox. 770 mil. lei), într-o tranzacție care arată cum proiectele mari de energie verde se închid tot mai mult prin structuri sindicalizate și instrumente de acoperire a riscurilor. Proiectul Peștera II are o capacitate instalată de 392 MW și este amplasat pe raza comunelor Peștera și Ciocârlia (județul Constanța). Parcul eolian este așteptat să intre în funcțiune în 2028. Cum arată structura finanțării și cine pune capitalul Finanțarea totală de 510 milioane euro este asigurată de un consorțiu format din șapte bănci comerciale locale și internaționale, în timp ce capitalul propriu este asigurat de proprietarii proiectului prin: CIP Growth Markets Fund II (GMF II), Banca Europeană de Investiții , un fond de pensii danez. BCR și Erste Group Bank AG au rol de creditori principali și furnizori de soluții de hedging (instrumente de acoperire a riscurilor financiare, de regulă legate de dobânzi și curs valutar). În plus, BCR este Agent de Garanții și Agent de Facilitate și are rol de bancă emitentă de instrumente de garantare, respectiv bancă de administrare a conturilor curente. Legătura cu schema CfD: subvenție pe 15 ani pentru 245 MW Peștera II este prezentat ca cel mai mare proiect eolian din România subvenționat prin schema contractelor pentru diferență (CfD) derulată la finalul anului 2024. Proiectul s-a calificat pentru subvenții CfD pe 15 ani, pentru o putere instalată de 245 MW. Context: ritmul finanțărilor BCR în energie În 2025, BCR a acordat finanțări de peste 800 milioane euro (aprox. 4,1 mld. lei) sectorului energetic din România, prin structuri bilaterale sau sindicalizate, pentru proiecte care însumează peste 1.150 MW putere instalată. Din total, peste 300 milioane euro (aprox. 1,5 mld. lei) au mers către proiecte noi de energie regenerabilă. Tranzacția a fost asistată de consultanți, inclusiv White & Case și Bondoc & Asociații (consilieri juridici ai sindicatului de bănci), EY (consultant financiar și fiscal) și Marsh (consultant de asigurări al finanțării). Într-un material separat, Economedia a relatat despre finanțarea de 151 milioane euro pentru proiect. [...]
AJ Brand are în livrare 2.204 MWh de stocare în baterii, cu punere în funcțiune în T2 2027 , un volum care indică accelerarea investițiilor în flexibilitatea rețelei necesară integrării noilor capacități regenerabile, potrivit Economedia . Compania românească spune că lucrează la patru proiecte de stocare a energiei în baterii ( BESS – sisteme de stocare cu baterii ), programate pentru punerea în funcțiune în trimestrul al doilea din 2027, conform unei postări pe LinkedIn. Proiectele sunt fie hibride, fie sisteme de stocare de sine stătătoare. Ce livrează AJ Brand și de ce contează pentru sistemul energetic AJ Brand descrie proiectele ca soluții complete de tip EPC (proiectare, achiziție și construcție), care includ atât componentele de producție și stocare, cât și infrastructura de conectare: configurații hibride fotovoltaic + BESS; configurații hibride eolian + BESS; BESS de sine stătătoare (stand-alone); stații de transformare și infrastructură de conectare la rețea. În argumentația companiei, stocarea la scară utilitară (adică proiecte mari, conectate la rețea) răspunde nevoii de echilibrare și flexibilitate, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, care este variabilă. Portofoliul din România: 1.194 MWh stocare în trei proiecte fotovoltaice Potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, AJ Brand are în România trei proiecte fotovoltaice care includ și stocare în baterii: Butimanu (Dâmbovița): 638 MW și BESS de 400 MWh; Corbii Mari (Dâmbovița): 281 MW și 434 MWh; Vălter (Giurgiu): 178 MW și 360 MWh. În total, cele trei proiecte însumează 1.097 MW capacitate fotovoltaică și 1.194 MWh stocare în baterii. Compania mai menționează proiecte fotovoltaice în Spania și Portugalia și proiecte eoliene în România. Dimensiunea business-ului: 120 milioane euro cifră de afaceri în 2025 AJ Brand a fost fondată în 2008 de Adrian și George Stan, inițial ca subcontractor în instalații electrice pentru centrale industriale și nucleare, iar din 2010 s-a extins în zona energiei verzi, cu servicii electrice pentru parcuri eoliene. Extinderea internațională a venit din 2018 (proiecte BOS – „Balance of System”, adică lucrări și echipamente auxiliare pentru funcționarea unui parc energetic), urmată de contracte în Italia și Portugalia în 2020. În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) și un profit de circa 16 milioane de euro (aprox. 80 milioane lei), cu un număr mediu de 298 de angajați. Context: stocarea, prioritate la nivelul UE Stocarea energiei este tratată ca prioritate în Uniunea Europeană, cu o nevoie estimată de circa 200 GW până în 2030, față de aproximativ 55 GW instalați la începutul lui 2026. În acest context, România a semnat, pe 26 iunie 2026, acordul tripartit al UE dedicat extinderii sectorului de stocare, potrivit unui material anterior al Economedia despre acordul de la Luxemburg (link în sursa principală). [...]
Un nou proiect de stocare în baterii de 220 MWh în județul Olt intră în faza de execuție , după ce grupul românesc Enevo a fost contractat ca antreprenor general (EPC) pentru investiția austriecilor de la Kraftfeld , potrivit Profit . Miza economică și operațională este creșterea flexibilității Sistemului Energetic Național, într-un context în care producția din surse regenerabile pune presiune pe echilibrarea rețelei. Proiectul este la Drăgănești-Olt și include, pe lângă sistemul de stocare (BESS – „battery energy storage system”, adică stocare în baterii), și racordarea la rețeaua de înaltă tensiune, inclusiv stația aferentă. Ce livrează proiectul și cum va funcționa în piață Kraftfeld este proprietarul proiectului, iar Enevo Group va avea rol de contractor EPC, fiind responsabil de proiectare, achiziții și construcție „la cheie” a sistemului BESS și a stației de înaltă tensiune. Sistemul va avea: putere nominală de descărcare: 110 MW ; capacitate de stocare: 220 MWh . Conform informațiilor din articol, instalația va putea stoca și livra energie „în funcție de semnalele pieței” și de nevoile operaționale ale Sistemului Energetic Național, adică va contribui la echilibrare și flexibilitate atunci când producția și consumul nu se potrivesc. Calendar: șantier în T3 2026, operare comercială la început de 2027 Contractul a fost semnat în cadrul Intersolar Europe 2026 . Lucrările de construcție sunt programate să înceapă în trimestrul al treilea din 2026 , iar punerea în funcțiune și intrarea în operare comercială sunt planificate pentru începutul anului 2027 . Context: portofoliul Enevo și interesul pentru stocare Enevo afirmă, într-un comunicat citat de Profit, că proiectul „consolidează poziția” companiei ca partener EPC pentru sisteme de stocare de mare capacitate din România și că portofoliul său depășește 1 GWh , incluzând proiecte aflate în execuție sau deja operaționale. „Proiectele de această amploare sunt posibile doar prin parteneriate solide, prin încredere și printr-o viziune comună asupra unui viitor mai sustenabil și mai sigur din punct de vedere energetic”, a declarat Ben Salm-Reifferscheidt, Managing Director al Kraftfeld. „Stocarea energiei nu mai este opțională, ci reprezintă un element esențial pentru construirea unui sistem energetic rezilient și decarbonizat. (…) Suntem mândri să sprijinim Kraftfeld (…) și să contribuim la o rețea electrică mai stabilă și mai flexibilă în România”, a spus Eduard Meiloiu, VP Renewables, Enevo Group. [...]
România și alte 11 state din Europa Centrală și de Est cer majorarea finanțării pentru tranziția energetică , pe fondul riscului ca revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) să reducă resursele disponibile pentru investiții verzi, potrivit Agerpres . Comisia Europeană pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, menită să alinieze mecanismul la obiectivele climatice ale Uniunii pentru 2040. În paralel, dezbaterea politică s-a mutat pe impactul asupra competitivității industriale, iar unele guverne – precum Italia și Cehia – au cerut „slăbirea” ETS pentru a reduce costurile pe termen scurt pentru industriile locale, ceea ce ar putea însemna mai puțini bani direcționați către tranziția la energia verde. Miza: finanțarea „ Fondului de modernizare ”, alimentat din ETS Într-o scrisoare către Comisia Europeană, datată 19 iulie, 12 guverne solicită consolidarea „fondului de modernizare” – un instrument finanțat din veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii de carbon. Fondul a investit din 2021 peste 20 miliarde de euro pentru a sprijini statele membre mai sărace să renunțe treptat la combustibilii fosili. Semnatarii argumentează că, într-un context de incertitudini economice și riscuri geopolitice mai mari, predictibilitatea finanțării devine esențială pentru ca tranziția energetică să rămână fezabilă. „În actualul context politic și economic, caracterizat de sporirea incertitudinilor și a riscurilor geopolitice, mecanismele previzibile de finanțare rămân o condiție esențială pentru succesul tranziției energetice a UE. Cerem o majorare semnificativă a nivelului finanțării, aliniat dificultăților în creștere ale tranziției.” Cine cere majorarea și cine beneficiază Scrisoarea este semnată de 12 state: România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Grecia, Cehia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Fondul de modernizare sprijină aceste 12 state, plus Portugalia, pentru a ajuta țările cu venituri mai mici să țină pasul cu obiectivele climatice ale UE. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în material despre forma concretă a „majorării semnificative” cerute, miza imediată rămâne modul în care revizuirea ETS va influența fluxul de bani către Fondul de modernizare, într-un moment în care statele din regiune încearcă să evite ca presiunea pe competitivitate să se traducă în finanțare mai mică pentru investițiile de decarbonizare. [...]
