Știri din categoria Economie
Știri Economie
ANAF schimbă regulile pentru eșalonările la plată; sistemul va deveni mai restrictiv, dar și mai previzibil
Contribuabilii cu datorii către stat trebuie să se conformeze noilor reguli aplicabile din 1 ianuarie 2026 , conform Profit.ro . ANAF a explicat cum se aplică modificările aduse Codului de procedură fiscală privind eșalonările la plată, atât în forma simplificată, cât și în forma clasică. Măsurile vizează întărirea disciplinei fiscale și prevenirea utilizării abuzive a acestor mecanisme de către contribuabilii care evitau sistematic plata obligațiilor bugetare. Două tipuri de eșalonare: simplificată și clasică În forma simplificată, eșalonarea este accesibilă contribuabililor care au datorii reduse – până la 100.000 lei pentru persoane fizice și până la 400.000 lei pentru firme. Se aplică doar dacă datoriile nu sunt mai vechi de 12 luni, iar entitatea juridică este înființată de cel puțin un an. Avantajul major al acestei forme este că nu presupune garanții sau contract de fideiusiune. Cererea se depune simplu, la ANAF , iar perioada maximă a eșalonării este de 12 luni. Tip eșalonare Condiții principale Valabil pentru Perioadă maximă Garanții necesare Simplificată Datorii recente, entitate cu vechime >12 luni Persoane fizice (<100.000 lei), juridice (<400.000 lei) 12 luni Nu Clasică Dificultate financiară demonstrabilă Orice contribuabil 5 ani Da Pe de altă parte, eșalonarea clasică se acordă pe o perioadă mai lungă, de până la 5 ani, și este destinată inclusiv celor cu datorii semnificative. Pentru accesarea acestei forme, contribuabilii trebuie să constituie garanții sau să prezinte contract de fideiusiune. ANAF va accepta această formă doar dacă se constată posibilitatea reală de plată în rate a datoriei. Când este necesar contractul de fideiusiune Contractul de fideiusiune devine obligatoriu în mai multe situații, cum ar fi: contribuabilul nu deține bunuri suficiente pentru a garanta plata; contribuabilul are alte datorii pentru care nu se poate acorda eșalonare; firma este nou-înființată (sub 12 luni); se solicită modificarea eșalonării sau includerea de noi datorii; se dorește menținerea unei eșalonări existente, dar apar noi obligații bugetare; Este important de menționat că ANAF execută aceste garanții doar dacă debitorul nu respectă calendarul de plată stabilit. Obiectivul: eliminarea comportamentului abuziv Modificările legislative vizează descurajarea tacticilor abuzive practicate în trecut de contribuabilii care acumulau datorii mari, mizând pe eșalonări repetate și apoi pe proceduri de insolvență. Practic, statul se afla în imposibilitatea de a recupera sume considerabile, în timp ce firmele respective își continuau activitatea fără a-și onora obligațiile bugetare. Încurajarea contribuabililor corecți Noile măsuri nu penalizează contribuabilii de bună credință, ci îi sprijină să-și onoreze datoriile într-un mod sustenabil. Eșalonările rămân o soluție viabilă pentru cei care demonstrează intenția clară de a plăti. ANAF subliniază că nu aplică automat aceste reglementări – ele funcționează doar în cadrul procedurilor legale, pe bază de cerere și analiză individuală. În plus, prevederile privind răspunderea solidară rămân neschimbate: contribuabilii care își declară corect și plătesc obligațiile fiscale nu răspund solidar pentru datoriile altora. Concluzie Prin clarificarea și diferențierea celor două forme de eșalonare, autoritățile fiscale își propun să întărească încrederea în sistem, să recupereze mai eficient veniturile bugetare și să elimine practicile de evitare fiscală. Reforma eșalonărilor nu interzice accesul la facilitate, dar îl condiționează de seriozitate și transparență din partea contribuabililor. [...]
România are de câștigat din acordul UE–Mercosur; exporturi mai mari și importuri strategice
UE deschide ușa pieței Mercosur, iar România poate profita semnificativ de noul acord comercial cu cele patru state sud-americane , în special prin creșterea exporturilor cu valoare adăugată și accesul mai competitiv la materii prime esențiale. Conform cursdeguvernare.ro , acordul de liber schimb UE–Mercosur, aprobat recent de ambasadorii statelor membre, vine după 25 de ani de negocieri și oferă perspective economice majore, inclusiv pentru România. Avantajele economice ale acordului UE–Mercosur pentru România Prin acest acord, România își poate diversifica destinațiile de export , reducând din dependența de piața UE, unde economiile mari precum Germania și Franța trec prin dificultăți. Acordul favorizează exporturile cu valoare adăugată către statele Mercosur – Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay – dar și importuri mai ieftine de materii prime , în special pentru agricultură și industrie. Importurile actuale ale României din cele patru state sunt constituite în mare parte din materii prime și produse cu grad redus de prelucrare, ceea ce permite industriei autohtone să le transforme în produse finite, adăugând valoare local. În același timp, sectorul agroalimentar ar putea beneficia de importuri mai competitive, cum este cazul șrotului și boabelor de soia din Brazilia. Contextul relației comerciale actuale dintre România și țările Mercosur este următorul: Țară Exporturi RO (mil. USD) Importuri RO (mil. USD) Sold balanță (mil. USD) Brazilia 234,56 263,67 -29,11 Argentina 26,72 172,36 -145,64 Uruguay foarte redus foarte redus - Paraguay foarte redus foarte redus - Astfel, pe baza acestor cifre, se remarcă o balanță comercială deficitară pentru România, însă potențialul de creștere este semnificativ, mai ales dacă se accelerează exporturile cu valoare adăugată. Sectoare cheie cu potențial de export și colaborare economică România poate targeta următoarele domenii pentru a-și crește exporturile și influența economică în țările Mercosur: Mașini, aparate și echipamente electrice – deja principalul segment de export către Brazilia. Vehicule, aeronave, echipamente de transport – atât în Brazilia, cât și Argentina. Dispozitive electronice și produse IT – cu potențial ridicat pe piețele emergente. Echipamente agricole și piese de schimb – în Argentina există o cerere mare pentru utilaje de irigații și barje. Produse chimice și îngrășăminte – Brazilia a importat îngrășăminte de 15 miliarde de dolari în 2024, iar România ar putea intra pe această piață dacă își reactivează capacitățile de producție. Top produse exportate de România în Brazilia (2024) Mașini, aparate, echipamente electrice – 109,22 mil. $ Vehicule și echipamente transport – 71,74 mil. $ Metale și articole metalice – 20,07 mil. $ Produse din plastic și cauciuc – 17,55 mil. $ Top produse importate de România din Brazilia (2024) Produse alimentare, băuturi, tutun – 118,83 mil. $ Vehicule și echipamente de transport – 45,99 mil. $ Pastă de lemn și hârtie – 25,62 mil. $ Produse vegetale – 25,19 mil. $ Alte oportunități sectoriale pentru România: Construcția de nave/barje – în Argentina există un necesar de peste 1.000 de unități. Industria atomică – Argentina deține trei centrale nucleare CANDU, compatibile cu expertiza românească. Piese auto și componente industriale – cerere în creștere în Argentina, unde Renault, VW și Ford au fabrici. Export indirect prin creșterea exporturilor UE – România, ca furnizor de piese auto, ar beneficia de impulsul dat economiilor europene de noul acord. În plus, UE a negociat introducerea de contingente tarifare și instrumente de protecție pentru fermieri , ceea ce reduce riscurile importului masiv de produse agricole, protejând totodată piețele interne. puteți citi analiza completă la sursă . [...]
Tensiuni în Europa: NATO și criza din Groenlanda; efectele asupra cheltuielilor militare
Europa se confruntă cu o nouă economie de război, alimentată de temerile legate de Groenlanda și Venezuela , potrivit CNBC . Aceste tensiuni au determinat o creștere a cheltuielilor militare în regiune, pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică și stabilitatea geopolitică. NATO și statele membre europene își intensifică eforturile de apărare, ca răspuns la criza din Groenlanda și la instabilitatea din Venezuela . Aceste situații subliniază importanța resurselor naturale și a controlului asupra acestora, elemente esențiale pentru securitatea energetică a Europei. În acest context, cheltuielile pentru apărare devin o prioritate, reflectând o tendință de lungă durată de consolidare a capacităților militare. Pe lângă aspectele economice, aceste evoluții au implicații majore asupra politicilor externe ale țărilor europene. Creșterea bugetelor pentru apărare și intensificarea cooperării în cadrul NATO sunt văzute ca măsuri necesare pentru a face față noilor provocări internaționale. În acest fel, Europa își propune să asigure stabilitatea și să răspundă eficient la amenințările emergente. [...]
Trump impune taxă vamală de 25% pentru țările ce fac afaceri cu Iranul; presiuni crescânde asupra Teheranului
Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale de 25% asupra mărfurilor din țările care fac afaceri cu Iranul , informează Digi24 . Această măsură are scopul de a exercita presiuni suplimentare asupra Teheranului, în contextul protestelor antiguvernamentale care continuă de trei săptămâni. Trump a comunicat pe rețelele de socializare că tariful va fi aplicat imediat, fără a detalia ce presupune exact „a face afaceri” cu Iranul. Printre țările cu legături comerciale semnificative cu Iranul se numără China, Irak, Emiratele Arabe Unite, Turcia și India. De asemenea, președintele american a avertizat că ar putea lua măsuri militare dacă regimul de la Teheran va continua să reprime violent protestele. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a confirmat că opțiunile militare rămân pe masă. În același timp, Casa Albă nu a oferit informații suplimentare despre cum vor fi afectate importurile din țările vizate de noul tarif. Protestele din Iran au fost declanșate de scăderea valorii monedei naționale, rialul, și s-au transformat într-o criză de legitimitate pentru liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Agenția de știri HRANA, cu sediul în SUA, a raportat aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate uciși, însă numărul real ar putea fi mult mai mare. Întreruperea accesului la internet complică verificarea informațiilor din teren. [...]
Ancheta penală a șefului Fed provoacă turbulențe globale; dolarul scade, aurul atinge un nivel record
Ancheta penală asupra președintelui Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a avut efecte imediate pe piețele financiare globale , informează Antena 3 CNN . Investitorii au reacționat rapid, iar semnele de instabilitate s-au propagat prin deprecierea dolarului, scăderea indicilor bursieri și creșterea prețului aurului la un nou nivel record. Aurul a atins luni dimineață cotația istorică de 4.600,33 dolari uncia , iar argintul a crescut cu aproximativ 4,5%, continuând astfel trendul ascendent început în 2025. Metalul galben s-a apreciat cu 6% de la începutul acestui an, fiind perceput ca activ-refugiu într-un climat politic tensionat. Prețurile cresc și pe fondul temerilor legate de pierderea independenței Fed, în contextul în care președintele Powell ar fi fost amenințat cu inculpare de către administrația Trump, potrivit declarațiilor sale. Bursele europene și americane au reacționat negativ: La Londra, indicele FTSE 100 a scăzut cu aproape 0,2%; La Paris, CAC 40 a coborât cu 0,2%, iar DAX din Frankfurt a stagnat; Pe Wall Street, contractele futures au arătat o scădere de 0,75% pentru S&P 500, 0,65% pentru Dow Jones și peste 1% pentru Nasdaq 100. Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, afirmă că ancheta a „tulburat piețele” și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Rezervei Federale după retragerea lui Powell, programată pentru luna mai. Intervențiile politice sugerate de această situație sporesc temerile privind influențarea deciziilor monetare într-un moment în care inflația trebuie ținută sub control. Profesorul Costas Milas de la Universitatea din Liverpool a catalogat știrea drept „șocantă”, explicând că presiunile asupra independenței Fed reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea financiară. La rândul său, economistul-șef al Goldman Sachs, Jan Hatzius , a avertizat că amenințarea la adresa președintelui Fed amplifică temerile privind autonomia băncii centrale americane , deși crede că Powell va rămâne fidel deciziilor bazate pe date economice. Această evoluție neașteptată complică începutul anului 2026 pentru piețele globale, iar analiștii se așteaptă la o perioadă de volatilitate crescută, influențată de potențiale schimbări în politica monetară americană și de contextul geopolitic tensionat. [...]
Europa vrea să evite un război comercial cu China; producătorii auto pot limita importurile de vehicule electrice
Comisia Europeană permite producătorilor auto să limiteze voluntar importurile de vehicule electrice din China pentru a evita tarifele de până la 35% , conform The New York Times , într-un acord care ar putea favoriza direct Volkswagen și modelul său electric Cupra Tavascan fabricat în China. Luni, 12 ianuarie 2026, Comisia Europeană și Ministerul Comerțului din China au anunțat un cadru de colaborare menit să dezamorseze tensiunile comerciale privind subvenționarea producției de vehicule electrice. Inițiativa vizează o alternativă la tarifele punitive impuse de Uniunea Europeană la finalul lui 2024, prin care se permite constructorilor să limiteze voluntar volumul de vehicule importate din China și să stabilească prețuri minime de vânzare pentru acestea. În schimbul acestui angajament, aceștia ar putea fi scutiți de tarifele de până la 35% aplicate anterior. Volkswagen este unul dintre principalii beneficiari ai acestui cadru, având în vedere că modelul său Cupra Tavascan este produs în China pentru piața europeană. Astfel, compania ar putea evita noile bariere vamale dacă acceptă condițiile impuse: plafonarea volumului de export și fixarea unor prețuri minime care să reflecte costuri reale, fără ajutor guvernamental ascuns. Această mișcare vine pe fondul presiunilor crescânde asupra UE de a menține deschis comerțul cu China, dar și de a proteja industria auto europeană de concurența neloială a modelelor subvenționate masiv de statul chinez. Bruxelles-ul speră că acest aranjament voluntar va reduce tensiunile comerciale fără a declanșa represalii tarifare sau un război comercial mai larg. În paralel, Comisia Europeană urmează să monitorizeze îndeaproape respectarea angajamentelor asumate de producători, iar eventualele abateri ar putea reactiva automat impunerea de tarife. Totodată, cadrul rămâne deschis și altor producători care vor să evite taxele, inclusiv companiilor chineze care colaborează cu mărci europene. Acest pas este văzut ca o soluție temporară, în așteptarea unei reglementări mai clare privind relațiile comerciale UE-China în sectorul mobilității electrice. [...]
SUA cere G7 acțiuni urgente pentru reducerea dependenței de China în sectorul mineralelor rare; Bessent avertizează asupra unei amenințări strategice
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, va solicita statelor G7 și altor economii cheie să accelereze eforturile de reducere a dependenței de China pentru mineralele esențiale , în contextul unei întâlniri internaționale ce va avea loc luni, 15 ianuarie 2026, la Washington, informează Reuters . Întâlnirea debutează duminică seară cu o cină de lucru și reunește miniștri de finanțe sau membri ai cabinetului din țările G7, Uniunea Europeană, Australia, India, Coreea de Sud și Mexic – un grup care cumulează 60% din cererea globală de minerale critice. În centrul agendei se află preocupările privind dominația Chinei în lanțurile de aprovizionare cu minerale esențiale, utilizate în tehnologia militară, semiconductori, baterii și energie regenerabilă. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, China controlează între 47% și 87% din procesarea globală de cupru, litiu, cobalt, grafit și pământuri rare. Scott Bessent a insistat pentru organizarea acestei reuniuni încă din iunie 2025, după ce a prezentat un raport pe tema mineralelor rare la summitul liderilor G7 din Canada. Deși atunci s-a convenit un plan de acțiune pentru diversificarea surselor și întărirea lanțurilor de aprovizionare, Bessent s-a declarat nemulțumit de ritmul lent al implementării. Oficialii americani susțin că doar Japonia a reacționat prompt, învățând lecția blocadei impuse de China în 2010. Oficialul american a subliniat că SUA sunt pregătite să coopereze „cu cei care simt aceeași urgență” și să împărtășească experiența proprie. Administrația Trump promovează acorduri cu parteneri strategici precum Australia și Ucraina, pentru a stimula producția internă. Acordul semnat cu Australia în octombrie 2025 prevede o investiție de 8,5 miliarde de dolari într-un lanț de aprovizionare alternativ, inclusiv o rezervă strategică de pământuri rare și litiu. China a început recent să limiteze exporturile de pământuri rare și magneți speciali către companii japoneze și a interzis livrările de produse cu dublă utilizare către armata Japoniei , însă oficialii americani spun că întâlnirea de la Washington fusese planificată înaintea acestor evoluții. Deși nu este așteptat un anunț comun concret, SUA intenționează să emită o declarație oficială la finalul discuțiilor. Bessent și administrația americană consideră că dependența de China în sectorul mineralelor critice este o vulnerabilitate majoră, iar lipsa de acțiune rapidă din partea aliaților riscă să lase economiile dezvoltate în fața unui risc strategic major în anii următori. [...]
China cumpără aur pentru a 14-a lună consecutiv, în ciuda prețului record; semnal clar al dedolarizării accelerate și al tensiunilor economice globale
Potrivit Ziare.com , China a continuat să achiziționeze aur pentru a 14-a lună la rând , chiar dacă prețul metalului a atins în decembrie 2025 un nivel record, de peste 4.500 de dolari uncia , cel mai mare din istorie. În decembrie, Banca Populară Chineză a adăugat 30.000 de uncii troy la rezervele sale, ridicând totalul acumulat din noiembrie 2024 la 1,35 milioane de uncii (aproximativ 42 de tone). În ciuda volatilității de la finalul anului trecut, aurul a avut cea mai bună performanță anuală din 1979 , stimulată în special de achizițiile băncilor centrale și de incertitudinile geopolitice și financiare internaționale. Această acumulare continuă de aur are loc pe fondul unui val de retrageri din obligațiunile suverane și monedele majore , pe care unele țări le înlocuiesc cu active percepute drept mai sigure. În plus, măsurile protecționiste impuse de fostul președinte Donald Trump în aprilie 2025 , care au afectat peste 180 de țări, au amplificat presiunea economică globală, determinând state precum China să-și întărească rezervele strategice. În paralel, Rusia a devenit principalul furnizor de aur al Chinei , cu un record de 961 milioane de dolari în noiembrie 2025 și 930 de milioane în octombrie, ceea ce sugerează o axă economică tot mai consolidată între cele două state . Estimările Goldman Sachs indică achiziții mult mai mari decât cele raportate oficial de Beijing, fapt ce alimentează speculațiile privind o strategie de dedolarizare tăcută , prin creșterea rezervelor alternative. La finalul lunii decembrie 2025, rezervele oficiale de aur ale Chinei au ajuns la 74,15 milioane de uncii troy , cu o valoare estimată la 319,45 miliarde de dolari. Conform Consiliului Mondial al Aurului , băncile centrale au menținut un ritm alert de achiziții spre finalul anului trecut, echivalând cu aproape tot ce se acumulase în primele opt luni ale lui 2025. Acest comportament sugerează că aurul rămâne un pilon esențial de stabilitate într-un peisaj financiar dominat de incertitudine. Pe măsură ce 2026 avansează, analiza pieței arată că acest trend nu va încetini , iar politicile fiscale incerte ale marilor economii vor alimenta în continuare cererea de aur, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al presiunilor asupra dolarului. China pare decisă să își consolideze poziția globală nu doar prin tehnologie și industrie, ci și printr-o strategie financiară discretă, dar de impact , în care aurul joacă un rol central. [...]