Știri
Știri din categoria Economie

Rusia riscă o creștere economică mult sub așteptări în 2026, chiar și cu petrol mai scump , pe fondul sancțiunilor occidentale și al atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit Profit . Institutul rus TsMAKP, descris ca fiind apropiat guvernului, a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0,5%–0,7%, de la un interval anterior de 0,9%–1,3%. Motivul invocat este scăderea producției și exporturilor de petrol, principala resursă economică a țării. Avertismentul contrazice scenariul vehiculat de o parte dintre analiști, care mizau pe un impuls pentru economia Rusiei din scumpirea petrolului după conflictul din Orientul Mijlociu și blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz . „Realitatea este diferită”, notează materialul, care citează News.ro. În evaluarea TsMAKP, prețurile ridicate ale petrolului nu sunt suficiente pentru a compensa efectele combinate ale sancțiunilor și ale perturbărilor interne din sectorul energetic, inclusiv cele generate de atacurile cu drone asupra infrastructurii. [...]

Scumpirea îngrășămintelor cu 30%–40% ar putea împinge prețurile alimentelor în sus cu 3%–6% , pe fondul riscurilor de escaladare a războiului din Orientul Mijlociu și al presiunilor din energie, potrivit Economedia , care citează declarații ale directorului general al FMI, Kristalina Georgieva . Miza economică, dincolo de șocul petrolului, este transmiterea rapidă a scumpirilor către bunuri de bază: FMI urmărește impactul conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare, iar majorarea deja vizibilă a prețurilor la îngrășăminte ar urma să se reflecte în costurile alimentelor. Georgieva a avertizat că, în acest context, „vom vedea o creștere a inflației și apoi, inevitabil, o dezancorare a așteptărilor inflaționiste”. Scenariile FMI: petrolul, variabila care poate împinge economia globală spre „aproape recesiune” Șefa FMI a spus că efectele ar deveni „mult mai grave” dacă războiul ar duce anul viitor cotațiile țițeiului spre aproximativ 125 de dolari/baril. În același timp, oficialul a atras atenția că un set de condiții – inclusiv prelungirea conflictului, petrol în jur sau peste 100 de dolari/baril și presiuni inflaționiste mai puternice – a activat deja „scenariul sever” al instituției. FMI a prezentat în aprilie trei scenarii pentru economia mondială, în funcție de evoluția războiului: Scenariul de referință (optimist) : război de scurtă durată în Iran; creștere globală de 3,1% în 2026 (cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din ianuarie); preț mediu al petrolului de 82 dolari/baril în acest an. Scenariul negativ : conflict mai îndelungat; petrol la aprox. 100 dolari/baril anul acesta și 75 dolari/baril în 2027; creștere globală de 2,5% în 2026 . Scenariul sever : conflictul se adâncește și se extinde, cu perturbări majore pe piețe și înăsprirea condițiilor financiare; creștere globală de 2% , ceea ce FMI descrie ca fiind „aproape o recesiune globală”. Georgieva a mai spus că, pe măsură ce războiul continuă, scenariul de referință devine tot mai puțin probabil: „Scenariul de referință, cu fiecare zi care trece, rămâne tot mai mult în urmă, în oglinda retrovizoare”. Blocajul din Strâmtoarea Ormuz și riscul de contracție, începând cu Asia La aceeași conferință, președintele Chevron, Mike Wirth, a avertizat că întreaga lume este afectată de un deficit de aprovizionare cu petrol, după închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit lui Wirth, economiile ar urma să înceapă să se contracte, mai întâi în Asia, pe măsură ce cererea se ajustează la oferta redusă cât timp strâmtoarea rămâne închisă. În ansamblu, mesajul FMI este că șocul energetic riscă să se transforme într-un val mai larg de scumpiri, inclusiv la alimente, iar măsurile care mențin cererea ridicată de petrol pot amplifica presiunile. În acest sens, Georgieva a avertizat autoritățile să nu „arunce benzină în foc”, într-un moment în care lanțurile de aprovizionare sunt deja sub stres. [...]